Modificările propuse vizează:
1. Clarificarea statutului fiscal al unor contribuabili, în sensul:
* încadrării în categoria contribuabililor obligaţi la plata impozitului pe profit a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
* excluderii din categoria contribuabililor obligaţi la plata impozitului pe profit a următoarelor persoane juridice :
– Academia Română;
– fundaţia înfiinţată de Academia Română în calitate de fondator unic;
– entitatea transparentă fiscal;
* completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.

2. În cadrul categoriei de venituri neimpozabile s-a revizuit regimul veniturilor din dividende primite de la persoane juridice române și s-au introdus noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel:
– dividendele primite de la o persoană juridică română sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare;
– veniturile reprezentând sume colectate atât de organizaţiile colective autorizate, cât şi de producători, potrivit legii, pentru îndeplinirea resposabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;
– veniturile din despăgubiri primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
– veniturile reprezentând echivalentul unor despăgubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, prevedere care a fost preluată din această lege specială.

3. Introducerea de reguli fiscale specifice pentru persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în ceea ce priveşte definirea unui an fiscal extins, corelat cu perioada aferentă aplicării procedurii lichidării şi clarifiarea aspectelor legate de declararea şi plata impozitului pe profit în anul fiscal extins.
În acest sens, se propun următoarele modificări:
– perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data închiderii procedurii de lichidare reprezintă un singur an fiscal în ceea ce priveşte recuperarea pierderii fiscale;
– în perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data închiderii procedurii de lichidare contribuabilul nu are obligaţii fiscale în ceea ce priveşte declararea şi plata impozitului pe profit.

4. Pentru reducerea sarcinii fiscale, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%.

5. În vederea simplificării regulilor pentru corectarea erorilor, în corelaţie cu regulile de înregistrare în contabilitate, se propune modificarea principiului de corectare, în sensul introducerii posibilităţii de corectare în anul în care are loc înregistrarea contabilă a veniturilor şi cheltuielilor.

6. Transpunerea unor prevederi legislative europene:
– prevederile Directivei 2014/86/UE, în sensul limitării acordării neimpozitării pentru dividendele distribuite unei persoane juridice române, respectiv unui sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru, de către o persoană juridică străină-filială dintr-un stat membru-, în măsura în care dividendele distribuite au fost deductibile la calculul impozitului pe profit al acelei filiale, precum și prin actualizarea listei societăților beneficiare din perspectiva legii poloneze. De asemenea, se actualizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească filiala dintr-un stat membru pentru a beneficia de prevederile directivei;
– prevederile Directivei 2015/121/UE, în sensul includerii unei norme minime antiabuz de combatere a unor demersuri care, în întregime sau doar anumite părți distincte ale acestora, nu sunt oneste, în distribuirea profiturilor. Astfel, atunci când evaluează dacă un demers sau o serie de demersuri sunt abuzive, administrația fiscală trebuie să realizeze o analiză obiectivă a tuturor faptelor și circumstanțelor relevante.

7. Modificarea principiului general de deducere a cheltuielilor, precum şi modificarea regimului fiscal al cheltuielilor efectuate de angajator pentru salariaţi/persoane asimilate salariaţilor, respectiv:
* revizuirea principiului general de deducere a cheltuielilor, în sensul considerării ca şi cheltuieli deductibile a cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice faţă de principiul existent “cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile”;
* introducerea unui principiu de deducere a cheltuielilor efectuate de angajator pentru salariaţi/asimilaţi salariaţilor, cu excepţia celor expres prevăzute prin Codul fiscal.
În acest context, s-au eliminat limitele fiscale pentru:
– cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
– cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Sumele reprezentând contribuții ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntară de sănătate , se includ în venitul salarial al angajatului, în vederea impozitării, pentru partea care depășește 650 euro, pentru aceste cheltuieli însumate.

8. În vederea simplificării modului de determinare a deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca bază de calcul profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.

9. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creanțe, deductibile la calculul profitului impozabil, dacă sunt acoperite de contracte de asigurare.

10. Introducerea termenului ”voucherul de vacanță” prin raportare la modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2009, prin Legea nr.94/2014, în cadrul prevederilor din Codul fiscal care reglementează regimul fiscal al cheltuielilor.

11. Clarificarea aspectelor referitoare la deducerea unor tipuri de cheltuieli, cum sunt: perisabilitățile sau alte scăzăminte în procesul de depozitare, transport, manipulare a bunurilor, penalitățile legate de contracte comerciale încheiate cu autorități române sau străine, cele privind stocurile/mijloacele fixe lipsă din gestiune sau degradate, cele cu serviciile de management, consultanță.

12. Revizuirea modalităţii de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferenţele de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, în sensul că, limita fiscală de 50% se aplică asupra valorii pierderii nete din diferenţe de curs valutar înregistrată în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit.

13. Corelarea prevederilor Codului fiscal referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” cu modificările introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002.

14. Pentru simplificarea determinării limitei de deducere a rezervei legale, se propune ca bază de calcul profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.
De asemenea, se propune: impozitarea rezervei legale la momentul utilizării, în cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, precum şi eliminarea prevederilor potrivit cărora, în cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea ulterioară a rezervei legale, nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.

15. Modificarea prevederilor referitoare la impozitarea rezervei din facilităţi fiscale, în sensul că aceasta se impozitează la momentul utilizării, în cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă.

16. Reglementarea expresă a regimului fiscal aplicabil provizioanelor constituite de administratorii de fonduri de pensii facultative, respectiv de cei care administrează fonduri de pensii administrate privat.

17. Revizuirea regimului fiscal aplicabil provizioanelor constituite pentru creanţele neîncasate, în sensul extinderii deducerii provizioanelor pentru toate creanţele neîncasate de persoanele juridice, atât în cazul provizioanelor constituite pentru creanţele neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei, cât şi în cazul provizioanelor constituite pentru creanţele deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului.

18. Reglementarea deducerii/impozitării, ca rezerve fiscale, a rezervelor speciale pentru dezvoltare constituite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 168/1998, în sectorul producției de țiței și gaze naturale, rafinării, transportului și distribuției petroliere, precum și în alte domenii de activitate, ca urmare a aplicării Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, de către contribuabilii care au obligaţia constituirii acestor cheltuieli.

19. Referitor la deducerea cheltuielilor cu dobânzile și diferențele de curs valutar, au fost modificate/clarificate următoarele aspecte:
– eliminarea din categoria persoanelor juridice care nu aplică prevederile de limitare a cheltuielilor cu dobânzile a ”persoanelor juridice care acordă credite, potrivit legii”;
– includerea, în calculul indicatorului ”grad de îndatorare”, a împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de 1 an, care nu au stabilită, prin contract, obligația plății unei dobânzi;
– clarificarea aplicării regulii de deducere limitată a dobânzii, pentru situația în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dobânda este inclusă în costul de achiziție al imobilizărilor corporale sau în costul de producție al unui activ cu ciclu lung de fabricație, în sensul neincluderii dobânzilor capitalizate în sfera de aplicarea a prevederilor de limitare a acestor cheltuieli;
– stabilirea nivelului ratei dobânzii utilizată pentru limitarea deductibilității cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de societăți din cadrul grupului, acționari/asociați, la nivelul de 4%.

20. Modificarea prevederilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe, astfel:
– stabilirea valorii fiscale pentru mijloacele fixe al căror cost de achiziție se diminuează ca urmare a primirii unor subvenții guvernamentale;
– aplicarea regulii de neutilizare a mijloacelor fixe, cu recalcularea ratei de amortizare, numai pentru acelea neutilizate, ca urmare a trecerii în conservare, potrivit politicii contabile adoptate de contribuabil;
– stabilirea unor reguli de amortizare pentru investițiile ulterioare efectuate la imobilizări necoporale și pentru listele de contracte;
– modificarea regulilor de recalculare a amortizării clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă, de la termenele fixe de „5 în 5 ani sau din10 în 10 ani la saline”, la un interval maxim raportat la aceiași ani, pentru a acorda mai multă flexiblitate operatorilor din domeniu;
– modificarea prevederilor referitoare la amortizarea cheltuielilor aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale, în corelație cu înregistrarea acestor cheltuieli din punct de vedere contabil;
– evidențierea aplicării limitei de deducere, de 1500 lei, și pentru cheltuielile înregistrate la scăderea din gestiune a mijlocelor de transport expres selectate prin prevederile corespunzătoare din Codul fiscal.

21. Corelarea prevederilor referitoare la regulile fiscale aplicabile în cazul reorganizării unor persoane juridice române cu cele aplicabile societăţilor din diferite state membre ale Uniunii Europene, respectiv:
– corelarea operaţiunilor pentru care se aplică regulile fiscale;
– corelarea condiţiilor în care se aplică aceste reguli.

22. Modificarea prevederilor referitoare la reţinerea la sursă a impozitului datorat de persoanele juridice străine care obţin venituri din vânzarea proprietăţilor imobiliare situate în România sau din vânzarea – cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.
În acest sens, se propune eliminarea prevederilor referitoare la reţinerea la sursă a impozitului datorat în cazul în care vânzarea se efectuează către o persoană juridică română. Astfel, persoana juridică străină care realizează venitul va avea obligaţia de a plăti impozit pe profit şi de a depune declaraţii de impozit pe profit, direct sau prin împuternicit, indiferent de persoana căreia îi vinde proprietăţile imobiliare situate în România, respectiv titlurile de participare.

23. Clarificări referitoare la modalitatea de evitare a dublei impuneri, şi anume:
– precizări legate de acordarea creditului fiscal pentru situaţia în care convenţia de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda creditului”;
– precizări legate de acordarea creditului fiscal pentru situaţia în care convenţia de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”.

24. Modificarea termenelor pentru efectuarea plăţilor anticipate, pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.
În vederea îmbunătăţirii administrării impozitului pe profit, în special în ceea ce priveşte determinarea majorărilor de întârziere în cazul neefectuării plăţilor anticipate, în corelaţie cu prevederile Codului de procedură fiscală, se propune modificarea termenelor de efectuare a plăţilor anticipate, astfel:
– pentru situaţiile în care plăţile anticipate se efectuează la nivelul sumei de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, plăţile anticipate se efectuează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepţia plăţii anticipate aferentă trimestrului IV care se declară şi plăteşte până la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv;
– pentru situaţiile în care plăţile anticipate se efectuează la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, plăţile anticipate se declară şi se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit.

25. Eliminarea referinţelor la facilităţile fiscale care şi-au încetat aplicabilitatea.
Prevederile „Dispoziţiilor tranzitorii” ale Titlului II- Impozitul pe profit din Codul fiscal care cuprindeau facilităţi fiscale la plata impozitului pe profit, promovate iniţial prin legi speciale, au fost eliminate din cuprinsul Codului fiscal rescris, în condiţiile în care acestea şi-au încetat aplicabilitatea până la data rescrierii, acestea fiind înlocuite, pentru claritatea şi sistematizarea textului, cu prevederi tranzitorii în vigoare.