1. Alegerea formei juridice corecte pentru nivelul tău de venit

Nu există o formă juridică universal mai bună. Există una mai bună pentru tine, acum, la nivelul actual de venituri. Recalculezi anual — pentru că ce era optim la 50.000 lei CA poate fi dezavantajos la 300.000 lei CA.

2. Decizia privind TVA-ul

Dacă clienții tăi principali sunt plătitori de TVA, înregistrarea în scopuri de TVA poate fi neutră sau chiar avantajoasă — deduci TVA-ul de la furnizori. Dacă vinzi mai ales persoane fizice, înregistrarea la TVA îți reduce marja de preț cu 21%.

3. TVA la încasare

Dacă ești plătitor de TVA și ai clienți cu termene lungi de plată, TVA la încasare îți protejează fluxul de numerar: plătești TVA la stat doar când încasezi, nu când emiți factura. Obligatoriu sub 4.500.000 lei CA, opțional peste.

4. Sponsorizările

Microîntreprinderile pot reduce impozitul datorat cu suma sponsorizărilor acordate — în anumite limite (20% din impozitul datorat sau 0,75% din cifra de afaceri). Plătitorii de impozit pe profit beneficiază de deduceri similare. O metodă legală prin care reorientezi o parte din taxe către cauze pe care le susții.

5. Cheltuielile de protocol documentate corect

2% din baza de calcul — deductibile. Dacă ai parteneri, furnizori sau clienți cu care te întâlnești și ai facturi de restaurant sau cadouri de afaceri, documentează-le corect (cu lista participanților și scopul întâlnirii) și le deduci în limita plafonului.

6. Profitul reinvestit — scutirea de impozit

Plătitorii de impozit pe profit pot scuti de impozit profitul reinvestit în active productive noi (echipamente, calculatoare, utilaje). O facilitate frecvent ignorată care poate reduce semnificativ impozitul datorat dacă planifici achizițiile.

7. Capitaluri proprii pozitive și bonificația ANAF

Firmele plătitoare de impozit pe profit care mențin capitalurile proprii pozitive și îndeplinesc anumite condiții beneficiază de o bonificație de 2% din impozitul pe profit. Simplu de obținut dacă ești atent la bilanț.

8. Structura de remunerare a asociaților

Combinația salariu minim + dividende, sau dividende pure dacă nu ai nevoie de venit demonstrabil — îți reduce semnificativ taxa față de un salariu la valoarea reală a muncii tale. Calculezi anual ce te avantajează.

Ce nu este optimizare fiscală

Tranzacții fără substanță economică, facturi fictive, cheltuieli personale trecute pe firmă fără legătură cu activitatea, împrumuturi de la firmă fără intenție de rambursare. Acestea sunt evaziune și riscurile depășesc cu mult orice „economie” fiscală.

Vrei să aplici aceste strategii în firma ta?

Cursul acoperă toate metodele de optimizare fiscală cu exemple concrete, calcule comparative și explicații clare despre ce este legal și ce nu.

Bonus: 1 oră de consultanță 1 la 1 — aplicăm împreună strategia potrivită pentru situația ta specifică.

👉 Înscrie-te la curs

Articolul 8 idei practice de optimizare fiscală legală pentru antreprenori în 2026 apare prima dată în AtelierContabilitate.

Categoriile de salariu minim în 2024

România are trei niveluri de salariu minim brut:

• General: 3.700 lei brut (de la 1 iulie 2024)
• Agroalimentar: 3.436 lei brut
• Construcții: 4.582 lei brut

Angajații cu vechime sub 2 ani în firmă beneficiază de o scutire de 300 lei din salariul brut — reducere directă a bazei de calcul pentru contribuții.

Cât te costă real un angajat cu salariu minim

Pentru un salariu minim de 3.700 lei brut:

• CAS (pensie): 25% — suportat de angajat, dar calculat de tine
• CASS (sănătate): 10% — suportat de angajat
• Impozit pe venit: 10% — suportat de angajat
• CAM (contribuție asiguratorie muncă): 2,25% — suportat de angajator

Costul total pentru angajator: ~3.783 lei (salariu brut + CAM). Angajatul primește net ~2.363 lei.

Contractele part-time și suprataxarea

Atenție la contractele cu timp parțial: dacă salariul brut din contractul part-time este sub salariul minim brut întreg, contribuțiile CAS și CASS se calculează la nivelul salariului minim întreg. Practic, plătești contribuțiile ca pentru normă întreagă, chiar dacă angajatul lucrează mai puțin.

Această regulă face contractele part-time sub salariu minim ineficiente fiscal în multe situații.

Beneficii neimpozabile pe care le poți acorda

Există o serie de beneficii pe care le poți oferi angajaților fără a plăti impozit și contribuții pe ele:

• Tichete de masă: până la valoarea zilnică stabilită anual (deductibile pentru firmă)
• Abonamente medicale: până la 400 euro/an/angajat
• Abonamente sportive: până la 100 euro/an/angajat
• Pensii facultative: până la 400 euro/an/participant
• Decontarea transportului la și de la locul de muncă
• Masa la cantina firmei, în anumite condiții
• Zile suplimentare de concediu (nu sunt impozitate, dar cresc costul indirect)

Ce trebuie declarat obligatoriu

Orice beneficiu acordat angajaților trebuie declarat în D112 dacă depășește plafoanele legale. Beneficiile neimpozabile trebuie documentate corespunzător — altfel devin venituri salariale impozabile.

Vrei să știi cum să construiești o structură de remunerare eficientă pentru echipa ta?

Cursul acoperă în detaliu taxele pe salarii, beneficiile neimpozabile, contractele part-time și obligațiile angajatorului.

Bonus: 1 oră de consultanță 1 la 1 — discutăm direct structura de costuri cu personalul din firma ta.

👉 Accesează cursul

Articolul Salariați în firmă — taxe, beneficii neimpozabile și ce poți oferi fără să mărești costurile apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce este TVA-ul, pe scurt

TVA (taxa pe valoarea adăugată) este o taxă pe consum. Ca antreprenor, colectezi TVA de la clienții tăi și plătești TVA furnizorilor tăi. Ce plătești la stat este diferența: TVA colectat minus TVA dedus.

Dacă TVA-ul dedus este mai mare decât cel colectat, ai TVA de rambursat — adică statul îți întoarce bani.

Regulile TVA sunt aceleași indiferent de forma juridică: SRL, PFA, II, ONG sau chiar persoană fizică în anumite situații.

Plafonul de scutire

300.000 lei cifră de afaceri anuală.

Sub acest prag, nu ești obligat să te înregistrezi în scopuri de TVA. Dacă îl depășești în cursul anului, ai obligația să te înregistrezi imediat — nu la final de an.

Când ești obligat să devii plătitor de TVA

• Depășești 300.000 lei CA anuală
• Faci achiziții intracomunitare care depășesc 10.000 euro/an
• Primești servicii din UE pentru care se aplică taxarea inversă

Când îți convine să optezi voluntar

Devii plătitor de TVA voluntar mai ales când:

• Clienții tăi principali sunt tot plătitori de TVA — pentru ei nu contează dacă ești sau nu plătitor (ei deduc oricum TVA-ul)
• Ai cheltuieli mari cu achiziții (echipamente, marfă, materii prime) — deduci TVA-ul și recuperezi o parte din costuri
• Vrei să crești credibilitatea față de furnizori și parteneri

Când NU îți convine

• Clienții tăi principali sunt persoane fizice sau firme neplătitoare de TVA — pentru ei prețul tău crește cu 19% și nu pot recupera nimic
• Ai cheltuieli mici și prestezi servicii — nu ai ce TVA să deduci, dar complici administrativ activitatea

TVA de plată vs. TVA de rambursat

• TVA colectat > TVA dedus → plătești diferența la stat (trimestrial sau lunar)
• TVA dedus > TVA colectat → ai TVA de rambursat. Poți cere rambursarea sau poți lăsa suma să se compenseze cu perioadele viitoare

Rambursarea se cere prin D300 și este supusă inspecției fiscale dacă suma este mare.

Sfaturi practice

Nu fracționa artificial activitatea pentru a rămâne sub plafon — este contravenție și ANAF o detectează. Dacă ești aproape de 300.000 lei, discută cu contabilul tău înainte, nu după ce ai depășit.

Vrei să înțelegi TVA de la zero, cu exemple concrete?

Cursul acoperă în detaliu toate situațiile: plătitor vs. neplătitor, TVA la încasare, cod special de TVA, tranzacții intracomunitare și importuri.

Plus 1 oră de consultanță fiscală 1 la 1 — poți pune direct întrebările despre situația ta cu TVA-ul.

👉 Înscrie-te la curs

Articolul Plătitor de TVA sau nu? Când ești obligat și când îți convine să optezi voluntar apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce este microîntreprinderea

O microîntreprindere este un SRL care, la 31 decembrie a anului precedent, îndeplinea simultan mai multe condiții:

• Venituri sub 500.000 euro (calculat la cursul din ultima zi a anului)
• Capital social deținut de privați, nu de stat
• Nu desfășoară activități în domenii excluse: bănci, asigurări, jocuri de noroc, activități cu cote speciale de TVA

Cotele de impozitare

• 1% din venituri — dacă ai cel puțin un salariat cu normă întreagă
• 3% din venituri — dacă nu ai salariat sau nu îndeplinești condițiile pentru 1%

Atenție: impozitul se calculează pe venituri, nu pe profit. Dacă ai cheltuieli mari și profit mic, microîntreprinderea poate fi dezavantajoasă.

Cine NU poate fi microîntreprindere

• Firmele cu venituri din consultanță și management (altele decât consultanța fiscală) care depășesc 20% din totalul veniturilor
• Dacă cel puțin un asociat deține peste 25% din mai mult de 3 microîntreprinderi — trebuie să alegi care rămâne micro
• Firmele din domeniile excluse

Când ieși obligatoriu din regimul micro

• Depășești 500.000 euro venituri — treci la impozit pe profit din trimestrul respectiv, fără posibilitate de revenire
• Nu mai ai salariat — treci la impozit pe profit
• Nu depui situațiile financiare anuale la timp

Atenție la concediile medicale: dacă un angajat are concediu medical mai mult de 30 de zile sau mai mult de un concediu medical pe an, condiția de „salariat” se consideră neîndeplinită pe perioada respectivă.

Impozitul pe profit — când este mai avantajos

Cota este 16% aplicată pe profitul impozabil (venituri minus cheltuieli deductibile).

Este avantajos când:

• Ai cheltuieli mari și profit redus — plătești 16% pe ce rămâne, nu procent din tot ce intri
• Desfășori activitate de consultanță/management peste plafonul de 20%
• Vrei să beneficiezi de facilitățile pentru profit reinvestit sau cheltuieli de cercetare-dezvoltare
• Veniturile tale sunt între 3.700 și 12.000 lei/lună (scenariul în care impozitul pe profit bate microîntreprinderea)

Cum să compari corect

Nu compara cote. Compară sume absolute, pentru situația ta reală: câte venituri ai, câte cheltuieli deductibile, dacă ai salariat sau nu, dacă scoți bani ca dividende sau ca salariu.

Concluzie simplă: pentru venituri mari cu cheltuieli mici — micro. Pentru activitate cu cheltuieli mari — impozit pe profit. Sub 3.700 lei/lună — PFA bate amândouă.

Vrei să înțelegi exact ce să alegi pentru afacerea ta?

Am acoperit toate scenariile de venituri, cu comparații concrete, în Cursul complet de fiscalitate și administrare a unei afaceri în România.

Inclus: 1 oră de consultanță fiscală 1 la 1 — dacă după curs tot ai nelămuriri despre regimul fiscal potrivit pentru tine, discutăm direct.

👉 Intră în curs

Articolul Microîntreprindere sau impozit pe profit? Cum alegi regimul fiscal potrivit pentru SRL-ul tău apare prima dată în AtelierContabilitate.

1. Ce trebuie să faci dacă ai restanțe la ANAF?

Persoanele fizice și juridice cu datorii la ANAF la data de 31 august 2024 pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților conform articolului I-II din Ordonanța de Urgență 107/2024. Pașii sunt următorii:

Cum beneficiezi de Anularea dobânzilor și penalităților?

1. Plata obligațiilor principale până la 25 noiembrie 2024: Toate datoriile restante la 31 august 2024 trebuie achitate integral (Art. II, alin. (a)).
2. Stingerea obligațiilor apărute între 1 septembrie și depunerea cererii: Dacă apar noi datorii în intervalul 1 septembrie – 25 noiembrie 2024, acestea trebuie achitate (Art. II, alin. (b)).
3. Depunerea tuturor declarațiilor fiscale: Asigură-te că toate declarațiile fiscale necesare sunt depuse (Art. II, alin. (c)).
4. Depunerea cererii de anulare a penalităților și dobânzilor până la 25 noiembrie 2024: După ce îți achiți datoriile și depui toate declarațiile, trebuie să trimiți o cerere către ANAF pentru anularea accesoriilor (Art. II, alin. (d)).

Ce se întâmplă dacă ai o eșalonare activă la 31 august 2024?

Dacă ai o eșalonare în derulare, poți beneficia și tu de anularea dobânzilor și penalităților, dar trebuie să finalizezi eșalonarea până la 25 noiembrie 2024 (Art. IX, alin. (2)).

Opțiuni disponibile:

• Finalizarea eșalonării și anularea accesoriilor: Dacă finalizezi eșalonarea până la termen, dobânzile și penalitățile rămase vor fi anulate, iar sumele plătite pentru accesorii vor fi restituite (Art. I, alin. (5) și Art. IX, alin. (2)).
• Renunțarea la eșalonare și plata doar a unei părți din debit: Dacă renunți la eșalonare (Art. I, alin. (4)), înainte de 25 noiembrie 2024, poți opta pentru plata a 50% din debitul principal (pentru sume sub 5.000 lei) sau 75% din debit (pentru sume peste 5.000 lei), conform articolului XVI. Acest pas, este valabil doar pentru datoriile pe CNP.

2. Cum beneficiezi de bonificația fiscală dacă NU ai restanțe?

Contribuabilii fără datorii la ANAF la data de 31 august 2024, fie că sunt plătitori de impozit pe profit sau microîntreprinderi, pot beneficia de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2024.

Condiții pentru a beneficia de bonificație:

1. Depunerea tuturor declarațiilor fiscale la timp: Toate declarațiile conform vectorului fiscal trebuie să fie depuse (Art. XVII, alin. (3)(a)).
2. Plata integrală și la termen a impozitelor pe profit sau pe venit: Trebuie să plătești toate impozitele până la termenele prevăzute de lege (Art. XVII, alin. (3)(b)).
3. Să nu ai alte datorii restante la ANAF: Nu trebuie să ai alte obligații fiscale restante (Art. XVII, alin. (3)(c)).

Cum primești bonificația?

• Bonificația se va acorda după depunerea declarațiilor:
  • În cazul impozitului pe profit, bonificația va fi constatată de ANAF după expirarea termenului de depunere a declarației de impozit pe profit pentru anul fiscal 2024 (Art. XVII, alin. (2)(a)).
  • Pentru microîntreprinderi, bonificația va fi acordată după depunerea declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul IV (Art. XVII, alin. (2)(b)).

Cum va fi utilizată bonificația?

• Bonificația nu se aplică direct prin reducerea impozitului plătit pentru trimestrul IV sau finalul anului fiscal. Conform Art. XVII alin. (6), bonificația va fi utilizată pentru compensarea altor obligații fiscale datorate în viitor, iar aceste sume nu vor fi returnate în numerar.
• Excepție privind restituirea: Dacă bonificația nu este utilizată pentru compensarea altor datorii fiscale până la expirarea termenului de prescripție, poate fi restituită contribuabilului (Art. XVII alin. (7)).

3. Ce trebuie să facă persoanele fizice cu datorii pentru a plăti doar 50% sau 75% din debit?

Pentru persoanele fizice cu datorii restante la ANAF, Ordonanța prevede facilități de reducere a debitului principal:

• Pentru datorii sub 5.000 lei: Poți beneficia de anularea a 50% din debitul principal dacă plătești restul de 50% până la 25 noiembrie 2024 (Art. XVI, alin. (1)).
• Pentru datorii peste 5.000 lei: Poți plăti 75% din debitul principal și să beneficiezi de anularea a 25% din debitul principal și a tuturor accesoriilor (Art. XVI, alin. (2)).

Pași necesari:

1. Achită procentul necesar din debitul principal (50% sau 75%) până la 25 noiembrie 2024.
2. Depune cererea de anulare a dobânzilor și penalităților.

Concluzie: Cum să beneficiezi de Amnistia Fiscala 2024?

Ordonanța de Urgență 107/2024 oferă oportunități excelente pentru gestionarea mai eficientă a datoriilor către ANAF. Fie că vrei să plătești doar o parte din debitul principal și să scapi de penalități, fie că vrei să beneficiezi de bonificații pentru plata la termen, este esențial să urmezi procedurile corecte:

• Achită la timp datoriile principale.
• Depune toate declarațiile fiscale.
• Solicită anularea dobânzilor și penalităților prin cerere.
• Profită de bonificații pentru impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor.

Asigură-te că respecți toate termenele și procedurile pentru a beneficia de măsurile fiscale din 2024.

Ai nevoie de ajutor suplimentar pentru a beneficia de amnisția fiscală 2024? Apelează la serviciile noastre de consultanță fiscală! Îți oferim opțiunea de consultanță fiscală online – poți stabili o ședință video la ora dorită sau consultanță offline – pune întrebarea și noi îți trimitem răspunsul detaliat în scris.

Programează-ți acum o sesiune de consultanță fiscală online sau offline accesând Atelier Contabilitate – Consultanță Fiscală.

Articolul Amnistie Fiscală 2024: Ghid complet pentru anularea dobânzilor și penalităților OUG 107/2024 apare prima dată în AtelierContabilitate.

În articolul de mai jos, am inclus atât modificările intervenite recent, cât și legi mai vechi, dar care este recomandat să le ai în vedere în gestionarea activității tale.

Salariați

• Începând cu 10 angajați, există obligația de a iniția negocierile pentru încheierea unui contract colectiv de muncă.  Neîndeplinirea obligației negocierii contractului colectiv de muncă se sancționează cu amendă de la 15.000 la 20.000 lei.
• Salariul minim a fost stabilit la 3.300 lei începând cu veniturile lunii octombrie 2023, pentru domeniul construcțiilor a rămas la 4.000 lei. De la 1 ianuarie, se discuta ca salariul minim va fi 3.500 lei.
• Scutirea de 200 lei este aplicabilă până la 31.12.2023 pentru angajații cu salariul minim pe economie, dar care nu depășesc 4000 lei într-o lună, luând în calcul sporurile și tichete alături de salariul minim pe economie. Aceasta facilitate, nu se aplică angajaților care beneficiază de facilități în domeniile construcții sau alimentar. Aceeași scutire este validă și pentru angajații part-time care sunt supraimpozitați, adică au singur loc de munca.
• Deducerile de bază vor fi modificate având în vedere majorarea salariului minim pe economie. Acestea se calculeaza procentual.
• Din ianuarie 2024, verifică dacă ai angajați cu CIM din 01.01.2022 sau anterior acestei date. După 24 de luni, nu se mai poate acorda salariul minim brut pe țară. Salariul lor trebuie să fie peste salariul minim garantat în plată.

• Firmele cu peste 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din totalul angajaților sau de a plăti o compensație către stat. Ca alternativă la angajare, companiile pot achita lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând minimum 50% din salariul de bază minim brut pentru locurile neocupate de persoane cu handicap. Diferența de bani poate fi folosită pentru achiziționarea de produse sau servicii oferite de persoane cu handicap din unități protejate autorizate. Această sumă se declară lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin formularul 100. Nerespectarea dispozitiilor art.78 din Legea nr.448/2006 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei + recalculare sume cu accesorii incluse.
• Există posibilitatea unor contracte de internship pentru o durată maximă de 6 luni sau 720 de ore. Pentru acestea, se datorează jumătate din salariul minim. Ele se înregistrează la AJOFM, nu la ITM. La finalizarea internshipului, dacă se încheie un CIM, firma primește o primă de 4586 lei. Această sumă este acordată după 24 de luni de muncă neîntreruptă.

Limitări legate de beneficii angajați:

• Diurna: maxim 2,5 ori diurna de la instituțiile publice, fără a depăși media ultimelor 3 salarii brute înmulțită cu numărul zilelor de delegare.
• Hrană sau tichete de masă: din 1 ianuarie 2024 se pot oferi și în formă monetară. De la 1 ianuarie 2024, tichetele de masă și voucherele de vacanță se impozitează cu 10% CASS sanatate. Tichetele de creșă și cele culturale rămân scutite.
• Chirie/cazare: maxim 20% din salariul minim/luna/angajat (dar fara a depasi 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Telemuncă: 400 lei/luna/angajat raportata la zilele lucrate în telemunca (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Decontare concediu de odihna: salariul mediu/an (6789 lei in 2023 dar fara a depasi 33% din salariul brut din luna acordarii). Decontarea și cheltuielile să fie în luna în care angajatul este în concediu de odihnă. Nu trebuie să ai funcția de bază unde îți este decontat concediu. 
• Pensie facultativă: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Asigurare sănătate privată: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Abonamente sportive: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).

Pentru verificarea încadrării în plafonul anual de 400 euro, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Națională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, salariații din IT, construcții și alimentară care au venituri brute ce depășesc 10.000 lei nu beneficiază de scutirea de impozit pe venit de 10% pentru suma ce depășește 10.000 lei venit salarial brut. Scutirea se acordă doar la funcția de bază.
• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, cota CAS se reduce cu valori procentuale specifice pentru anii 2023 (3,75%) și 2024 (4,75%), dar salariatul poate opta pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat. Opțiunea se depune în scris la angajator și este valabila incepand cu veniturile lunii următoare depunerii opțiuni. Aceasta este valabilă pentru angajații din IT, construcții și industria alimentară. Angajatii din aceste domenii vor datora si contributia la sanatate CASS 10%. Se așteaptă publicarea salariului minim majorat din 1 noiembrie 2023, pentru industria alimentara și sectorul agricol la 3.436 lei și pentru Constructii la 4.582 lei.
• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, pentru salariați din construcții și industria alimentară, se elimină scutirea de CAS pensie pentru condiții deosebite (4%) și speciale de muncă (8%). 

Venituri din activități independente (PFA, II, IF, profesii liberale)

Începând cu ianuarie 2024, din venitul net anual impozabil se deduce contribuția la sanatate CASS datorată pentru aceste venituri, precum și contribuția la pensie CAS.

CASS sănătate 10%, se aplică asupra venitului net realizat, dar limitat la echivalentul a 60 de salarii minime brute pe țară. Dacă baza de calcul pentru CASS este sub 6 salarii minime brute, se va datora o diferență până la nivelul acestui prag. Cu toate acestea, această diferență nu se va aplica dacă persoana fizică obține venituri cel puțin egale cu 6 salarii minime brute, fie din salarii, fie din categoriile prevăzute la articolul 155 alin 1, lit c la h: venituri din drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, dividende, activități agricole. Așadar, se ajunge în situația în care un PFA cu venituri mici sau chiar pe pierdere, să datoreze sănătate pentru 6 salarii minime brute.

Plafonul la CAS pensie 25% se calculează la fel ca și în 2023, respectiv la 12 sau 24 salarii minime brute.

Persoanele fizice CASS sănătate

Care obțin venituri din următoarele surse vor datora CASS echivalent cu 6, 12 sau 24 de salarii minime:

• venituri din drepturi de proprietate intelectuală
• venituri din asocierea cu o persoană juridică
• venituri din cedarea folosinței bunurilor
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
• venituri din investiții
• venituri din alte surse.

Asadar, persoanele fizice cu PFA-uri combinate cu venituri din investiții, chirii sau alte surse, vor fi supuse la plata CASS de două ori. Dacă sunteți angajat, această obligație se dublează, astfel încât, având un salariu, un PFA și alte venituri, veți plăti CASS de trei ori.

TVA 

• Vânzare de locuințe sociale: Crește de la 5% la 9%.
• Săli sportive: 19% pentru codurile 9311 și 9313.
• Alimente și produse farmaceutice: 9% pentru medicamente, alimente, animale, semințe, cazare, livrare și instalare de panouri fotovoltaice și solare, pompe de căldură, evenimente sportive, acces la târguri și produse eco, etc.
• Băuturi și alimente cu zahăr: 19% TVA pentru băuturi alcoolice, nealcoolice și alimente cu zahăr adăugat peste 10%

Venituri cu sursa neidentificată 

Începând cu 1 iulie 2024, orice venituri identificate de organele fiscale și pentru care sursă nu a fost identificată se vor impozita la o cotă de 70% (anterior cota era de 16%).

Activități fără autorizare – măsuri de conformare fiscală

Începând cu data de 11 noiembrie 2023, se vor aplica următoarele prevederi:

• Desfășurarea activităților economice fără o formă legală de organizare, exercitarea acestor activități în perioade de suspendare sau desfășurarea lor fără a fi autorizate la Registrul Comerțului se va sancționa astfel: amendă între 2000-15000 lei pentru persoanele fizice și 5000-35000 lei pentru persoanele juridice. Toate bunurile și sumele folosite sau obținute din aceste activități vor fi confiscate.
• Aceleași amenzi vor fi aplicate și pentru activități economice care utilizează bunuri neînsoțite de documente legale de proveniență.
• După a doua abatere, amenzile se vor dubla, și se poate decide suspendarea activității pentru până la 15 zile.
• Se introduce RO e-Sigiliul pentru transporturile rutiere de mărfuri. Procedura de lucru pentru aceasta va fi disponibilă în termen de 60 de zile de la publicarea legii. Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi se situează între 20.000 și 50.000 lei.
• Anumite contravenții nu mai pot beneficia de reducerea la jumătate a cuantumului amenzii dacă aceasta se plătește în maxim 15 zile de la primirea procesului-verbal. Acestea includ amenzile pentru activități economice ilicite, legea contabilității, legea privind plățile în numerar, legea utilizării caselor de marcat, codul de procedură fiscală, codul fiscal și sistemele RO e-Transport și e-Factura.

Amenzi imediate fără avertisment prealabil – HG 937/2023

Începând cu noiembrie 2023, amenzile fiscale sunt excluse din Legea prevenirii.

Iată care sunt contravențiile ce ies de sub umbrela Legii prevenirii:

• Neinstalarea terminalelor POS atunci când acestea sunt obligatorii. (Sunt obligatorii cand ai avut incasari mai mari de 50.000 lei în cursul anului precedent). Amenda 1.000-5.000 lei.
• În ceea ce privește casa de marcat:
  • Emiterea de bonuri fiscale cu date eronate – Amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
  • Neînmânarea bonului fiscal – Amenda de la 3.500  la 27.500 lei, închiderea magazinului
  • Neeliberarea facturii la solicitarea clientului.  – Amenda de la 800 la 1.500 lei
• Referitor la CPP și CF:
  • Nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală. (exemplu D700). Amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
  • Nerespectarea obligațiilor privind întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice
  • Nerespectarea de către persoana supusă verificării situației fiscale personale a obligației de a depune declarația de patrimoniu și venituri. Aceasta se sancționează cu o amendă de 50.000 lei.
  • Nedepunerea la termen a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice.
  • Nedepunerea la termenele legale a declarațiilor recapitulative privind TVA. (exemplu D390). Amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei 
  • Depunerea de declarații recapitulative incomplete sau incorecte. Amendă de la 500 lei la 1.500 lei 

Operațiuni de plăți și încasări cu numerar – începând cu 11 noiembrie 2023

• Limita plăți în numerar este de 1.000 lei către o persoana juridica dar nu mai mult de 2.000 lei/zi, iar pentru tranzacțiile cash&carry sunt de 2.000 lei. Pentru plățile legate de avansuri spre deplasare, limita este de 1.000 lei/persoana/zi.
• Dividendele se pot plăti în numerar, dar nu trebuie să depășească 5.000 lei/zi/beneficiar.
• Creditare societate se poate face numai prin banca.
• La sfârșitul zilei, suma maximă care poate fi deținută în numerar este de 50.000 lei. Aceasta trebuie depusă la bancă în maxim 2 zile lucrătoare. Excepție constituie plata salariilor, unde se acceptă o perioadă maximă de 3 zile lucrătoare.
• Tranzacții între persoane fizice: Până în ianuarie 2025, suma maximă ce poate fi tranzacționată în numerar este de 10.000 lei/tranzacție, după care aceasta va fi redusă la 5.000 lei.

• Nerespectarea limitelor pentru tranzacții se sancționează cu o amendă de 25% din suma care depășește plafonul stabilit pentru tipul respectiv de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.

RO e-Factura

De la 1 ianuarie 2024, devine obligatorie transmiterea la ANAF a tuturor facturilor emise pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România. Nu contează că ești PFA, II, IF, ONG sau SRL mic, inclusiv persoanele fizice care sunt înregistrare în Registrul agricultorilor și emit factura pentru cei 8% TVA, au obligația să emită e-Factura.

Pentru a putea trimite facturile la ANAF, ai nevoie de:
1. o aplicație de facturare, între 145 si 400 lei pe an
2. o semnatură electronică, undeva la 30 euro pe an

Puteți opta între mai multe aplicații de facturare. Însă, pot să recomand:
1. www.fgo.ro Vei avea nevoie de pachetul PREMIUM 400 lei/an+ TVA. Aici abonamente.
2. www.oblio.ro Aici pentru facturare nelimitată ai abonamentul de 29 euro/an, vine undeva la 145 de lei pe an. Însă promit ca e-factura sa fie gratuită, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa plătiți nici cei 29 euro/an. Aici aveti instrucțiunile pentru e-factura de la Oblio.

Pentru obtinerea semnaturii electronice aici aveti pași de urmărit.

După ce ați parcurs acești pași, in programul de facturare va fi necesar pentru fiecare produs / serviciu comercializat să indicați un cod CPV si NC. Aici alegeți codul CPV iar de aici alegeți codul NC. Veti cauta dupa denumire sa vedeți ce cod corespunde pentru fiecare tip de produs sau serviciu.
Amenzi și consecințe netransmitere e-Factura:
1. Amenda între 1.000 si 10.000 leidacă factura nu a fost transmisă la ANAF in 5 zile lucrătoare de la emitere. Amenzile încep să curgă din 1 aprilie 2024. Așadar între 1 ianuarie si 31 martie nu exista consecințe pentru netransmiterea e-Facturii, insă recomandarea noastră este să începeți implementările cât mai repede pentru că durează…
2. Doar facturile primite prin e-factura de la furnizorii dvs, sunt considerate facturi originale. Pentru o factură care nu este originală nu se poate deduce TVA-ul începând cu 1 iulie 2024.

Microîntreprinderi – reguli de la 1 ianuarie 2024

Condiții pentru a fi considerată microîntreprindere:

• Cifra de afaceri până la 500.000 euro/an.
• Capitalul social nu este deținut de stat.
• Entitatea nu este în dizolvare, urmată de lichidare.
• Venituri din consultanță și/sau management de maxim 20% din cifra de afaceri. Excepție: CAEN 6920.
• Minimum un salariat:
  • Se acceptă mai mulți angajați cu normă parțială care cumulează o normă întreagă.
  • Se acceptă contracte de administrare sau mandat cu remunerație egală cu salariul minim brut.
  • Se acceptă suspendarea contractului de muncă de sub 30 de zile și dacă situația este înregistrată pentru prima data în anul fiscal respectiv.
  • În cazul încetării unui raport de muncă, condiția este îndeplinită dacă un nou salariat este angajat în maxim 30 de zile.
  • Entitățile nou infiintate au termen 30 de zile de la înființare sa angajeze astfel încât conditia să se considere îndeplinită.
• Asociatul nu participă în mai mult de 3 persoane juridice care aplică sistemul de impozitare micro. Asocierea indirectă este permisă. Deci poți sa fii indirect asociat în mai multe societăți care aplica regimul de impozitare micro.

Cine nu poate fi considerat microîntreprindere:

• Fonduri de garantare.
• Persoane juridice active în:
  • Sectorul bancar.
  • Asigurări și intermediari în asigurări.
  • Jocuri de noroc.
  • Petrol și gaze naturale.

Tranziții între microîntreprindere și impozit pe profit:

• Firmele care au fost micro la 01.01.2023 și ulterior trec la impozit pe profit nu mai pot reveni la micro.
• Microîntreprinderile nu pot opta pentru impozit pe profit în cursul anului, cu excepția nerespectării condițiilor de a fi microintreprindere când se trece obligatoriu la impozitul pe profit.

Declarații:

• • D700 pentru trecerea de la regimul micro la impozit pe profit din cauza nerespectării condițiilor – termen 15 zile a lunii următoare.
  • D700 pentru optare de a trece de la micro la profit sau invers – termen 31 martie a anului următor.

Cote de impozitare:

• 1% pentru cei cu venituri sub 60.000 euro și/sau fără activități specifice (IT, Horeca, juridice, medicale). Respectiv următoarele coduri CAEN 5821, 5829, 6201, 6209, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690.
• 3% pentru cei cu venituri peste 60.000 euro sau cu activități specifice menționate mai sus.

Nu contează că ai activate la registrul comerțului aceste coduri CAEN ci contează dacă desfașori sau nu activitate pe aceste coduri CAEN. Aceasta se demonstrează cu mențiunile de pe facturi, anexele la facturi, contractele comerciale încheiate, alte dovezi.

Sponsorizări către ONG

• Deducere:
  • Se poate deduce până la 20% din impozitul pe venit datorat. La societățile plătitoare de impozit pe profit se poate deduce valoarea cea mai mică dintre 0.75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.
  • Este necesar să existe un contract de sponsorizare semnat între părți.
  • Este necesar ca ONG-ul sponsorizat sa fie înregistrat în Registrul entitatilor/unităților de cult
• Declarații fiscale:
  • Declarația 107: Se depune până în 25 iunie pentru sponsorizările efectuate.
  • D177 pentru sumele neutilizate dar care dorești să fie repartizate către un ONG:
    • Pentru 2022: se depune până în 25 decembrie 2023.
    • Pentru 2023: se depune în termen de 6 luni de la data depunerii Declarației 100 sau 101 aferentă trimestrului 4.
• Redirecționarea sumelor către ONG-uri:
  • În cazul utilizării D177, nu se reduce suma de impozit datorată, ci ANAF redirecționează suma către ONG din impozitul deja plătit.
  • Dacă se rectifică ulterior sumele (diminuând impozitul datorat), suma redirecționată către ONG va trebui returnată la ANAF, plus dobânzi și penalități. Declarația 100 include 2 rânduri noi pentru declararea și plata acestor sume.
  • ANAF are un termen de 45 de zile pentru a procesa D177 și a direcționa fondurile către ONG.
• Sponsorizări care depășesc 20%:
  • Dacă suma sponsorizată depășește 20% din impozitul datorat într-un trimestru, aceasta nu se poate reporta pentru a fi recuperată din impozitul următor.

Impozit pe Profit – începând cu 1 ianuarie 2024

• Impozit minim pe cifra de afaceri:

• • Pentru companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro, cu excepția companiilor care operează exclusiv în domeniul distribuției, furnizării sau transportului de energie electrică și gaze naturale autorizați de ANRE.
  • Pentru companiile care operează în domeniul petrolului și gazelor naturale cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro.
• Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit:
  • 2% pentru perioada ianuarie 2024 – decembrie 2025.
  • 1% începând cu ianuarie 2026.

Impozit special pe bunuri mobile si imobile de valoare mare

Sunt obligate la plata acestui impozit special:

• Persoanele fizice care, la 31 decembrie al anului fiscal anterior, au în proprietate clădiri rezidențiale situate în România, a căror valoare depășește 2.500.000 de lei.
• Persoanele fizice și juridice care, la 31 decembrie al anului fiscal anterior, au în proprietate autoturisme înmatriculate în România, al căror preț de achiziție individual depășește 375.000 de lei.

Se aplică un impozit de 0,3% pe diferența de valoare care depășește 2.500.000 de lei și/sau 375.000 de lei. Contribuabilul declară și plătește până pe data de 30 aprilie, în cazul în care deține clădiri rezidențiale a căror valoare depășește pragul scutit de la impozitarea specială, și până pe data de 31 decembrie, în cazul în care deține autoturisme a căror valoare depășește pragul scutit de la impozitul special.

Contabilitate

Mai jos vă prezint ultimele actualizări, relevante pentru bilanțul de decembrie 2023, conform OMF 2649/2023:

• 6121 – Cont pentru cheltuielile cu redevențele.
• 6122 – Cont pentru cheltuielile cu locațiile de gestiune.
• 6123 – Cont dedicat cheltuielilor cu chiriile.
• 616 – Cont pentru cheltuielile cu drepturile de proprietate intelectuală.
• 617 – Cont folosit pentru cheltuielile de management.
• 618 – Cont pentru cheltuielile de consultanță.

Baza legală

• Legea 296/2023
• HG 900/2023 – pentru majorarea salariului minim la 3300 lei
• OUG 168/2022 – pentru facilitatea de 200 lei
• OMF 2649/2023 – pentru conturile contabile noi
• HG 937/2023 – amenzi imediate fara avertisment prealabil
• Legea 62/2011 – Legea Dialogului Social – pentru contractul colectiv de munca
• OUG 102/1999, Legea nr. 448/2006 , Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 1.001/2022
• Codul de procedura fiscala – art.366 Contraventii

Cateva considerații, sau o altfel de concluzie:

• e-Factura va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2024, deci nu mai poți opta să emită altcineva facturile în locul tău peste n zile sau să faci facturi emise de mână. E-Factura se transmite în maxim 5 zile lucrătoare.
• Societatea trebuie să se asigure că Registrul de casă este actualizat zilnic, intern, fără a delega această sarcină unei firme de contabilitate la sfârșitul lunii. Este esențial să fii atent la limita maximă pentru tranzacțiile în numerar, să eviți un sold negativ în registru (creditarea se poate realiza doar prin intermediul băncilor) și să monitorizezi în mod constant soldul. Dacă la finalul unei zile soldul depășește 50.000 lei, acești bani trebuie depuși în bancă.
• Este esențial să te obișnuiești să încasezi și să plătești cât mai mult prin bancă. Suma de 1.000 lei pe care poți să o plătești unei firme și plafonul pe zi de 2.000 lei plăți către toate persoanele juridice este limitativ. Poate fi suficient doar dacă ești o entitate foarte mică.
• Va fi necesar să acorzi o importanță mult mai mare documentelor de proveniență pentru fiecare bun din activitatea firmei, adică să ai facturi, avize, devize de lucru, etc. Amenzile sunt exagerat de mari.
• Actele pentru contabilitate trebuie să fie bine organizate. În primele zile ale lunii următoare, trebuie să le pui la dispoziția firmei de contabilitate. Există termene de depunere a declarațiilor până la data de 5 a lunii următoare (dacă ești plătitor de TVA la trimestru și faci o achiziție intracomunitară de bunuri care te mută la regimul de TVA lunar), iar alte declarații au termen până la data de 15 a lunii următoare (dacă treci de la micro la profit, dacă devii plătitor de TVA prin depășirea plafonului, dacă ieși din regimul TVA, etc). Dacă aceste declarații nu sunt depuse la timp, se aplică amenzi fară posibilitate de a plăti jumate din cuantumul amenzii sau a intra pe avertisment. Orice declarație recapitulativă, precum D390, este cu amendă dacă conține date incomplete sau incorecte. Este evident că o firmă de contabilitate nu își va asuma aceste sancțiuni dacă tu nu furnizezi datele la timp.
• La microîntreprinderi, verificarea va fi mult mai strictă: în funcție de cifra de afaceri și de activitatea desfășurată într-un trimestru, poți plăti 1% impozit, iar în trimestrul următor 3% și tot așa. Este esențial să fii atent dacă nu mai îndeplinești condițiile și trebuie să devii plătitor de impozit pe profit. Efectele fiscale pot fi considerabile – diferente de impozit de plată + accesorii.
• După cum știi deja, toate avantajele și sumele acordate salariaților se declară în D112, fie că sunt impozabile pentru salariat sau nu. Comunică clar ce sume sunt acordate și pentru care salariați, pentru ca această declarație să fie corect întocmită.
• În concluzie, este esențial să iei în serios administrarea afacerii tale în ceea ce privește contabilitatea. Nu este si nu a fost niciodata responsabilitatea contabilului. Tot ca și sfat, ar fi bine să soliciti periodic o balanță contabilă (trimestrial, semestrial sau anual – in functie de volumul de activitate) și să o analizezi împreună cu contabilul tău. În felul acesta vei înțelege mai bine activitatea firmei tale, puteți discuta de anumite optimizări fiscale, poți să comunici cu contabilul tău organizat și eficient. Fii proactiv! Legislația devine din ce în ce mai riguroasă!

Articolul Modificari fiscale 2024 – Ce trebuie să știi ca antreprenor? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Calculul Plafonului de CASS: Potrivit legii, pentru a calcula plafonul de contribuții sociale (CASS) pentru dividende în luna octombrie 2023, trebuie să ne bazăm pe salariul minim de bază brut pe țară garantat în plată. În cazul nostru, acest salariu minim a crescut de la 3000 la 3300 de lei, începând cu aceeași lună. Cu toate acestea, conform dispozițiilor legale, în calculul plafonului de CASS se va utiliza valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 135¹: Definiții

(1) În înțelesul prezentului titlu, prin salariu de bază minim brut pe țară se înțelege salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative.

(2) În situația în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în același an, mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor art. 145, 146, 148, 151, 157¹, 170, 174 și 180, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Concluzie: În cazul repartizării și plății de dividende în luna octombrie 2023, pentru calculul plafonului de CASS, se va utiliza salariul minim de 3000 de lei, deși acesta s-a majorat la 3300 de lei începând cu aceeași lună. Este important să cunoaștem această regulă pentru a efectua corect calculele fiscale și pentru a evita orice probleme legale sau fiscale ulterioare.

Înainte de a efectua astfel de tranzacții financiare, este întotdeauna recomandat să consultați un contabil sau un consultant fiscal, care vă poate oferi informații și sfaturi personalizate pentru situația dvs. specifică. Astfel, vă asigurați că respectați întotdeauna prevederile legale în vigoare și evitați eventualele penalități sau controverse.

Articolul Calculul plafonului de CASS pentru dividende încasate în Octombrie 2023: Ce salariu minim se aplică? apare prima dată în AtelierContabilitate.

OUG 168/2022:

Articolul 37
Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv.

 

(2) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și 31 decembrie 2023, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri.

 

(4) Suma de 200 de lei prevăzută la alin (1) se diminuează în funcție de:
a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menținute la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;
b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată;
c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

Aceasta este mențiunea din lege cu privire la suma neimpozabilă de 200 lei. Acum este necesar să analizăm care sunt sumele pentru care se determină venituri din salarii și asimilate salariilor.

Art. 76: Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor

(1)Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor. 

Norme metodologice, pct. 12.
(1) În sensul art. 76 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate și/sau contravaloarea veniturilor în natură primite ca urmare a unei relații contractuale de muncă, raport de serviciu, act de detașare, precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor statute speciale prevăzute de lege, indiferent de perioada la care se referă, și care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum și pe baza actului de numire:
(vi) sumele primite pentru concediul de odihnă

(vii) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;

Prin urmare, dacă indemnizația de concediu medical și concediu de odihnă, intră în veniturile din salarii, atunci suma de 200 de lei neimpozabilă nu se diminuează în cazul zilelor de concediu de odihna și/sau concediu medical, acestea fiind perioade în care angajatul beneficiază de venituri din salarii.

Rămânând că alin. 4, lit. c), din OUG 168/2022, reglementează situațiile în care suma de 200 de lei prevazută la alin. 1 se diminuează când veniturile din salarii și asimilate salariilor nu se determină pentru toate zilele lucrătoare ale lunii. De exemplu: absențe nemotivate, concediu fără plată, etc.

Vezi în acest sens și un răspuns primit de la ANAF Sibiu: Suma neimpozabila 200 lei – zile concediu medical si concediu odihna ANAF Sibiu

Articolul Suma neimpozabila de 200 de lei se recalculeaza in cazul zilelor de concediu medical si/sau concediu de odihna? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Art. 48, alin. (31) În sensul prezentului titlu, în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile și situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 52 alin. (2).

Art. 52, alin. (2) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g), aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiție.

Potrivit art. 50 lit. b) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii: Contractul individual de munca se suspenda de drept în următoarele situații: (…) b) concediu pentru incapacitate temporara de munca. Prin urmare, chiar dacă suspendarea pentru concediu medical nu se transmite în Revisal, este totuși o suspendare de drept susceptibilă aplicării condițiilor de la articolul 48, alineatul 3 indice 1 din Codul Fiscal.

Asadar, atenție la microîntreprinderile care au un singur salariat și aduc concediu medical:

• fie pentru o perioadă mai mare de 30 de zile de concediu medical,
• fie pentru un al doilea concediu medical, chiar dacă perioadele de concediu nu depășesc împreună 30 de zile, acestea trec la impozit pe profit incepand cu trimestrul respectiv.

Prin urmare, daca aveti un singur angajat pe microintreprindere si concediu medical, mare atentie cand trece la impozit pe profit ‼️

Articolul Atenție la concediile medicale în 2023: dacă ești microîntreprindere poți sa treci la impozit pe profit apare prima dată în AtelierContabilitate.

În ce condiții se aplică eșalonarea simplificată?

Pentru obligațiile fiscale principale și accesorii restante a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central, se aprobă eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni.

Ce datorii intră la eșalonarea simplificată?

În scopul acordării eșalonării la plată, sunt asimilate obligațiilor fiscale:
a) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
b) creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale

Ce datorii NU intră la eșalonare?

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru:
a) obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări
b) obligațiile fiscale care au scadența și/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
c) obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența compensarilor;
d) obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate
e) obligațiile fiscale admise la masa credală, pentru debitorii pentru care s-a deschis procedura insolvenței;
f) obligațiile fiscale care reprezintă ajutor de stat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, precum și fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

Care este plafonul minim sub care NU se acordă eșalonarea simplificată?

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Care sunt condițiile cumulative care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de eșalonarea simplificată?

Pentru a beneficia de eșalonarea la plată, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să depună o cerere la organul fiscal, la care debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare;
b) să nu se afle în procedura falimentului;
c) să nu se afle în dizolvare;
d) să nu înregistreze obligații fiscale restante cu o vechime mai mare de 12 luni anterioară datei depunerii cererii și nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
e) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară.
Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma reprezentând obligații fiscale restante ale debitorului, pentru care a fost atrasă răspunderea, a fost stinsă, condiția se consideră îndeplinită.
f) să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal.

După primirea cererii, ANAF eliberează din oficiu certificatul de atestare fiscală și soluționează cererea în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, prin decizie de eșalonare la plată ori decizie de respingere, după caz.

Pe perioada de valabilitate a eșalonării, decizia de eșalonare la plată poate fi modificată, de cel mult două ori, la cererea debitorului, prin includerea altor obligații fiscale.

Care este termenul de plata a ratelor de eșalonare simplificată?

Termenul de plată a ratelor de eșalonare este data de 15 a fiecărei luni. Prima rată din graficul de eșalonare la plată are termenul de plată data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale.

Care sunt avantajele eșalonării simplificate?

Contribuabilii care optează pentru eșalonarea simplificată a datoriilor vor achita o dobândă la stat de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere și nu va fi nevoie de constituirea de garanții.

În concluzie, vei achita o dobândă de 3,65% pe an (0,01% x 365 de zile) și nu va fi necesară constituirea de garanții. Așadar, creditarea statului poate sa fi o mai bună opțiune decât contractarea unui credit bancar, care presupune o dobândă mult mai mare pe an. Sigur, trebuie să ții cont că până la data aprobării cererii de eșalonare, vei plătii penalități de întârziere de 0,01% pe zi de întârziere plus dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere.

Articolul Procedură eșalonare simplificată apare prima dată în AtelierContabilitate.