1. Ce trebuie să faci dacă ai restanțe la ANAF?

Persoanele fizice și juridice cu datorii la ANAF la data de 31 august 2024 pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților conform articolului I-II din Ordonanța de Urgență 107/2024. Pașii sunt următorii:

Cum beneficiezi de Anularea dobânzilor și penalităților?

1. Plata obligațiilor principale până la 25 noiembrie 2024: Toate datoriile restante la 31 august 2024 trebuie achitate integral (Art. II, alin. (a)).
2. Stingerea obligațiilor apărute între 1 septembrie și depunerea cererii: Dacă apar noi datorii în intervalul 1 septembrie – 25 noiembrie 2024, acestea trebuie achitate (Art. II, alin. (b)).
3. Depunerea tuturor declarațiilor fiscale: Asigură-te că toate declarațiile fiscale necesare sunt depuse (Art. II, alin. (c)).
4. Depunerea cererii de anulare a penalităților și dobânzilor până la 25 noiembrie 2024: După ce îți achiți datoriile și depui toate declarațiile, trebuie să trimiți o cerere către ANAF pentru anularea accesoriilor (Art. II, alin. (d)).

Ce se întâmplă dacă ai o eșalonare activă la 31 august 2024?

Dacă ai o eșalonare în derulare, poți beneficia și tu de anularea dobânzilor și penalităților, dar trebuie să finalizezi eșalonarea până la 25 noiembrie 2024 (Art. IX, alin. (2)).

Opțiuni disponibile:

• Finalizarea eșalonării și anularea accesoriilor: Dacă finalizezi eșalonarea până la termen, dobânzile și penalitățile rămase vor fi anulate, iar sumele plătite pentru accesorii vor fi restituite (Art. I, alin. (5) și Art. IX, alin. (2)).
• Renunțarea la eșalonare și plata doar a unei părți din debit: Dacă renunți la eșalonare (Art. I, alin. (4)), înainte de 25 noiembrie 2024, poți opta pentru plata a 50% din debitul principal (pentru sume sub 5.000 lei) sau 75% din debit (pentru sume peste 5.000 lei), conform articolului XVI. Acest pas, este valabil doar pentru datoriile pe CNP.

2. Cum beneficiezi de bonificația fiscală dacă NU ai restanțe?

Contribuabilii fără datorii la ANAF la data de 31 august 2024, fie că sunt plătitori de impozit pe profit sau microîntreprinderi, pot beneficia de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2024.

Condiții pentru a beneficia de bonificație:

1. Depunerea tuturor declarațiilor fiscale la timp: Toate declarațiile conform vectorului fiscal trebuie să fie depuse (Art. XVII, alin. (3)(a)).
2. Plata integrală și la termen a impozitelor pe profit sau pe venit: Trebuie să plătești toate impozitele până la termenele prevăzute de lege (Art. XVII, alin. (3)(b)).
3. Să nu ai alte datorii restante la ANAF: Nu trebuie să ai alte obligații fiscale restante (Art. XVII, alin. (3)(c)).

Cum primești bonificația?

• Bonificația se va acorda după depunerea declarațiilor:
  • În cazul impozitului pe profit, bonificația va fi constatată de ANAF după expirarea termenului de depunere a declarației de impozit pe profit pentru anul fiscal 2024 (Art. XVII, alin. (2)(a)).
  • Pentru microîntreprinderi, bonificația va fi acordată după depunerea declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul IV (Art. XVII, alin. (2)(b)).

Cum va fi utilizată bonificația?

• Bonificația nu se aplică direct prin reducerea impozitului plătit pentru trimestrul IV sau finalul anului fiscal. Conform Art. XVII alin. (6), bonificația va fi utilizată pentru compensarea altor obligații fiscale datorate în viitor, iar aceste sume nu vor fi returnate în numerar.
• Excepție privind restituirea: Dacă bonificația nu este utilizată pentru compensarea altor datorii fiscale până la expirarea termenului de prescripție, poate fi restituită contribuabilului (Art. XVII alin. (7)).

3. Ce trebuie să facă persoanele fizice cu datorii pentru a plăti doar 50% sau 75% din debit?

Pentru persoanele fizice cu datorii restante la ANAF, Ordonanța prevede facilități de reducere a debitului principal:

• Pentru datorii sub 5.000 lei: Poți beneficia de anularea a 50% din debitul principal dacă plătești restul de 50% până la 25 noiembrie 2024 (Art. XVI, alin. (1)).
• Pentru datorii peste 5.000 lei: Poți plăti 75% din debitul principal și să beneficiezi de anularea a 25% din debitul principal și a tuturor accesoriilor (Art. XVI, alin. (2)).

Pași necesari:

1. Achită procentul necesar din debitul principal (50% sau 75%) până la 25 noiembrie 2024.
2. Depune cererea de anulare a dobânzilor și penalităților.

Concluzie: Cum să beneficiezi de Amnistia Fiscala 2024?

Ordonanța de Urgență 107/2024 oferă oportunități excelente pentru gestionarea mai eficientă a datoriilor către ANAF. Fie că vrei să plătești doar o parte din debitul principal și să scapi de penalități, fie că vrei să beneficiezi de bonificații pentru plata la termen, este esențial să urmezi procedurile corecte:

• Achită la timp datoriile principale.
• Depune toate declarațiile fiscale.
• Solicită anularea dobânzilor și penalităților prin cerere.
• Profită de bonificații pentru impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor.

Asigură-te că respecți toate termenele și procedurile pentru a beneficia de măsurile fiscale din 2024.

Ai nevoie de ajutor suplimentar pentru a beneficia de amnisția fiscală 2024? Apelează la serviciile noastre de consultanță fiscală! Îți oferim opțiunea de consultanță fiscală online – poți stabili o ședință video la ora dorită sau consultanță offline – pune întrebarea și noi îți trimitem răspunsul detaliat în scris.

Programează-ți acum o sesiune de consultanță fiscală online sau offline accesând Atelier Contabilitate – Consultanță Fiscală.

Articolul Amnistie Fiscală 2024: Ghid complet pentru anularea dobânzilor și penalităților OUG 107/2024 apare prima dată în AtelierContabilitate.

În articolul de mai jos, am inclus atât modificările intervenite recent, cât și legi mai vechi, dar care este recomandat să le ai în vedere în gestionarea activității tale.

Salariați

• Începând cu 10 angajați, există obligația de a iniția negocierile pentru încheierea unui contract colectiv de muncă.  Neîndeplinirea obligației negocierii contractului colectiv de muncă se sancționează cu amendă de la 15.000 la 20.000 lei.
• Salariul minim a fost stabilit la 3.300 lei începând cu veniturile lunii octombrie 2023, pentru domeniul construcțiilor a rămas la 4.000 lei. De la 1 ianuarie, se discuta ca salariul minim va fi 3.500 lei.
• Scutirea de 200 lei este aplicabilă până la 31.12.2023 pentru angajații cu salariul minim pe economie, dar care nu depășesc 4000 lei într-o lună, luând în calcul sporurile și tichete alături de salariul minim pe economie. Aceasta facilitate, nu se aplică angajaților care beneficiază de facilități în domeniile construcții sau alimentar. Aceeași scutire este validă și pentru angajații part-time care sunt supraimpozitați, adică au singur loc de munca.
• Deducerile de bază vor fi modificate având în vedere majorarea salariului minim pe economie. Acestea se calculeaza procentual.
• Din ianuarie 2024, verifică dacă ai angajați cu CIM din 01.01.2022 sau anterior acestei date. După 24 de luni, nu se mai poate acorda salariul minim brut pe țară. Salariul lor trebuie să fie peste salariul minim garantat în plată.

• Firmele cu peste 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din totalul angajaților sau de a plăti o compensație către stat. Ca alternativă la angajare, companiile pot achita lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând minimum 50% din salariul de bază minim brut pentru locurile neocupate de persoane cu handicap. Diferența de bani poate fi folosită pentru achiziționarea de produse sau servicii oferite de persoane cu handicap din unități protejate autorizate. Această sumă se declară lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin formularul 100. Nerespectarea dispozitiilor art.78 din Legea nr.448/2006 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei + recalculare sume cu accesorii incluse.
• Există posibilitatea unor contracte de internship pentru o durată maximă de 6 luni sau 720 de ore. Pentru acestea, se datorează jumătate din salariul minim. Ele se înregistrează la AJOFM, nu la ITM. La finalizarea internshipului, dacă se încheie un CIM, firma primește o primă de 4586 lei. Această sumă este acordată după 24 de luni de muncă neîntreruptă.

Limitări legate de beneficii angajați:

• Diurna: maxim 2,5 ori diurna de la instituțiile publice, fără a depăși media ultimelor 3 salarii brute înmulțită cu numărul zilelor de delegare.
• Hrană sau tichete de masă: din 1 ianuarie 2024 se pot oferi și în formă monetară. De la 1 ianuarie 2024, tichetele de masă și voucherele de vacanță se impozitează cu 10% CASS sanatate. Tichetele de creșă și cele culturale rămân scutite.
• Chirie/cazare: maxim 20% din salariul minim/luna/angajat (dar fara a depasi 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Telemuncă: 400 lei/luna/angajat raportata la zilele lucrate în telemunca (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Decontare concediu de odihna: salariul mediu/an (6789 lei in 2023 dar fara a depasi 33% din salariul brut din luna acordarii). Decontarea și cheltuielile să fie în luna în care angajatul este în concediu de odihnă. Nu trebuie să ai funcția de bază unde îți este decontat concediu. 
• Pensie facultativă: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Asigurare sănătate privată: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Abonamente sportive: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).

Pentru verificarea încadrării în plafonul anual de 400 euro, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Națională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, salariații din IT, construcții și alimentară care au venituri brute ce depășesc 10.000 lei nu beneficiază de scutirea de impozit pe venit de 10% pentru suma ce depășește 10.000 lei venit salarial brut. Scutirea se acordă doar la funcția de bază.
• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, cota CAS se reduce cu valori procentuale specifice pentru anii 2023 (3,75%) și 2024 (4,75%), dar salariatul poate opta pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat. Opțiunea se depune în scris la angajator și este valabila incepand cu veniturile lunii următoare depunerii opțiuni. Aceasta este valabilă pentru angajații din IT, construcții și industria alimentară. Angajatii din aceste domenii vor datora si contributia la sanatate CASS 10%. Se așteaptă publicarea salariului minim majorat din 1 noiembrie 2023, pentru industria alimentara și sectorul agricol la 3.436 lei și pentru Constructii la 4.582 lei.
• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, pentru salariați din construcții și industria alimentară, se elimină scutirea de CAS pensie pentru condiții deosebite (4%) și speciale de muncă (8%). 

Venituri din activități independente (PFA, II, IF, profesii liberale)

Începând cu ianuarie 2024, din venitul net anual impozabil se deduce contribuția la sanatate CASS datorată pentru aceste venituri, precum și contribuția la pensie CAS.

CASS sănătate 10%, se aplică asupra venitului net realizat, dar limitat la echivalentul a 60 de salarii minime brute pe țară. Dacă baza de calcul pentru CASS este sub 6 salarii minime brute, se va datora o diferență până la nivelul acestui prag. Cu toate acestea, această diferență nu se va aplica dacă persoana fizică obține venituri cel puțin egale cu 6 salarii minime brute, fie din salarii, fie din categoriile prevăzute la articolul 155 alin 1, lit c la h: venituri din drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, dividende, activități agricole. Așadar, se ajunge în situația în care un PFA cu venituri mici sau chiar pe pierdere, să datoreze sănătate pentru 6 salarii minime brute.

Plafonul la CAS pensie 25% se calculează la fel ca și în 2023, respectiv la 12 sau 24 salarii minime brute.

Persoanele fizice CASS sănătate

Care obțin venituri din următoarele surse vor datora CASS echivalent cu 6, 12 sau 24 de salarii minime:

• venituri din drepturi de proprietate intelectuală
• venituri din asocierea cu o persoană juridică
• venituri din cedarea folosinței bunurilor
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
• venituri din investiții
• venituri din alte surse.

Asadar, persoanele fizice cu PFA-uri combinate cu venituri din investiții, chirii sau alte surse, vor fi supuse la plata CASS de două ori. Dacă sunteți angajat, această obligație se dublează, astfel încât, având un salariu, un PFA și alte venituri, veți plăti CASS de trei ori.

TVA 

• Vânzare de locuințe sociale: Crește de la 5% la 9%.
• Săli sportive: 19% pentru codurile 9311 și 9313.
• Alimente și produse farmaceutice: 9% pentru medicamente, alimente, animale, semințe, cazare, livrare și instalare de panouri fotovoltaice și solare, pompe de căldură, evenimente sportive, acces la târguri și produse eco, etc.
• Băuturi și alimente cu zahăr: 19% TVA pentru băuturi alcoolice, nealcoolice și alimente cu zahăr adăugat peste 10%

Venituri cu sursa neidentificată 

Începând cu 1 iulie 2024, orice venituri identificate de organele fiscale și pentru care sursă nu a fost identificată se vor impozita la o cotă de 70% (anterior cota era de 16%).

Activități fără autorizare – măsuri de conformare fiscală

Începând cu data de 11 noiembrie 2023, se vor aplica următoarele prevederi:

• Desfășurarea activităților economice fără o formă legală de organizare, exercitarea acestor activități în perioade de suspendare sau desfășurarea lor fără a fi autorizate la Registrul Comerțului se va sancționa astfel: amendă între 2000-15000 lei pentru persoanele fizice și 5000-35000 lei pentru persoanele juridice. Toate bunurile și sumele folosite sau obținute din aceste activități vor fi confiscate.
• Aceleași amenzi vor fi aplicate și pentru activități economice care utilizează bunuri neînsoțite de documente legale de proveniență.
• După a doua abatere, amenzile se vor dubla, și se poate decide suspendarea activității pentru până la 15 zile.
• Se introduce RO e-Sigiliul pentru transporturile rutiere de mărfuri. Procedura de lucru pentru aceasta va fi disponibilă în termen de 60 de zile de la publicarea legii. Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi se situează între 20.000 și 50.000 lei.
• Anumite contravenții nu mai pot beneficia de reducerea la jumătate a cuantumului amenzii dacă aceasta se plătește în maxim 15 zile de la primirea procesului-verbal. Acestea includ amenzile pentru activități economice ilicite, legea contabilității, legea privind plățile în numerar, legea utilizării caselor de marcat, codul de procedură fiscală, codul fiscal și sistemele RO e-Transport și e-Factura.

Amenzi imediate fără avertisment prealabil – HG 937/2023

Începând cu noiembrie 2023, amenzile fiscale sunt excluse din Legea prevenirii.

Iată care sunt contravențiile ce ies de sub umbrela Legii prevenirii:

• Neinstalarea terminalelor POS atunci când acestea sunt obligatorii. (Sunt obligatorii cand ai avut incasari mai mari de 50.000 lei în cursul anului precedent). Amenda 1.000-5.000 lei.
• În ceea ce privește casa de marcat:
  • Emiterea de bonuri fiscale cu date eronate – Amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
  • Neînmânarea bonului fiscal – Amenda de la 3.500  la 27.500 lei, închiderea magazinului
  • Neeliberarea facturii la solicitarea clientului.  – Amenda de la 800 la 1.500 lei
• Referitor la CPP și CF:
  • Nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală. (exemplu D700). Amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
  • Nerespectarea obligațiilor privind întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice
  • Nerespectarea de către persoana supusă verificării situației fiscale personale a obligației de a depune declarația de patrimoniu și venituri. Aceasta se sancționează cu o amendă de 50.000 lei.
  • Nedepunerea la termen a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice.
  • Nedepunerea la termenele legale a declarațiilor recapitulative privind TVA. (exemplu D390). Amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei 
  • Depunerea de declarații recapitulative incomplete sau incorecte. Amendă de la 500 lei la 1.500 lei 

Operațiuni de plăți și încasări cu numerar – începând cu 11 noiembrie 2023

• Limita plăți în numerar este de 1.000 lei către o persoana juridica dar nu mai mult de 2.000 lei/zi, iar pentru tranzacțiile cash&carry sunt de 2.000 lei. Pentru plățile legate de avansuri spre deplasare, limita este de 1.000 lei/persoana/zi.
• Dividendele se pot plăti în numerar, dar nu trebuie să depășească 5.000 lei/zi/beneficiar.
• Creditare societate se poate face numai prin banca.
• La sfârșitul zilei, suma maximă care poate fi deținută în numerar este de 50.000 lei. Aceasta trebuie depusă la bancă în maxim 2 zile lucrătoare. Excepție constituie plata salariilor, unde se acceptă o perioadă maximă de 3 zile lucrătoare.
• Tranzacții între persoane fizice: Până în ianuarie 2025, suma maximă ce poate fi tranzacționată în numerar este de 10.000 lei/tranzacție, după care aceasta va fi redusă la 5.000 lei.

• Nerespectarea limitelor pentru tranzacții se sancționează cu o amendă de 25% din suma care depășește plafonul stabilit pentru tipul respectiv de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.

RO e-Factura

De la 1 ianuarie 2024, devine obligatorie transmiterea la ANAF a tuturor facturilor emise pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România. Nu contează că ești PFA, II, IF, ONG sau SRL mic, inclusiv persoanele fizice care sunt înregistrare în Registrul agricultorilor și emit factura pentru cei 8% TVA, au obligația să emită e-Factura.

Pentru a putea trimite facturile la ANAF, ai nevoie de:
1. o aplicație de facturare, între 145 si 400 lei pe an
2. o semnatură electronică, undeva la 30 euro pe an

Puteți opta între mai multe aplicații de facturare. Însă, pot să recomand:
1. www.fgo.ro Vei avea nevoie de pachetul PREMIUM 400 lei/an+ TVA. Aici abonamente.
2. www.oblio.ro Aici pentru facturare nelimitată ai abonamentul de 29 euro/an, vine undeva la 145 de lei pe an. Însă promit ca e-factura sa fie gratuită, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa plătiți nici cei 29 euro/an. Aici aveti instrucțiunile pentru e-factura de la Oblio.

Pentru obtinerea semnaturii electronice aici aveti pași de urmărit.

După ce ați parcurs acești pași, in programul de facturare va fi necesar pentru fiecare produs / serviciu comercializat să indicați un cod CPV si NC. Aici alegeți codul CPV iar de aici alegeți codul NC. Veti cauta dupa denumire sa vedeți ce cod corespunde pentru fiecare tip de produs sau serviciu.
Amenzi și consecințe netransmitere e-Factura:
1. Amenda între 1.000 si 10.000 leidacă factura nu a fost transmisă la ANAF in 5 zile lucrătoare de la emitere. Amenzile încep să curgă din 1 aprilie 2024. Așadar între 1 ianuarie si 31 martie nu exista consecințe pentru netransmiterea e-Facturii, insă recomandarea noastră este să începeți implementările cât mai repede pentru că durează…
2. Doar facturile primite prin e-factura de la furnizorii dvs, sunt considerate facturi originale. Pentru o factură care nu este originală nu se poate deduce TVA-ul începând cu 1 iulie 2024.

Microîntreprinderi – reguli de la 1 ianuarie 2024

Condiții pentru a fi considerată microîntreprindere:

• Cifra de afaceri până la 500.000 euro/an.
• Capitalul social nu este deținut de stat.
• Entitatea nu este în dizolvare, urmată de lichidare.
• Venituri din consultanță și/sau management de maxim 20% din cifra de afaceri. Excepție: CAEN 6920.
• Minimum un salariat:
  • Se acceptă mai mulți angajați cu normă parțială care cumulează o normă întreagă.
  • Se acceptă contracte de administrare sau mandat cu remunerație egală cu salariul minim brut.
  • Se acceptă suspendarea contractului de muncă de sub 30 de zile și dacă situația este înregistrată pentru prima data în anul fiscal respectiv.
  • În cazul încetării unui raport de muncă, condiția este îndeplinită dacă un nou salariat este angajat în maxim 30 de zile.
  • Entitățile nou infiintate au termen 30 de zile de la înființare sa angajeze astfel încât conditia să se considere îndeplinită.
• Asociatul nu participă în mai mult de 3 persoane juridice care aplică sistemul de impozitare micro. Asocierea indirectă este permisă. Deci poți sa fii indirect asociat în mai multe societăți care aplica regimul de impozitare micro.

Cine nu poate fi considerat microîntreprindere:

• Fonduri de garantare.
• Persoane juridice active în:
  • Sectorul bancar.
  • Asigurări și intermediari în asigurări.
  • Jocuri de noroc.
  • Petrol și gaze naturale.

Tranziții între microîntreprindere și impozit pe profit:

• Firmele care au fost micro la 01.01.2023 și ulterior trec la impozit pe profit nu mai pot reveni la micro.
• Microîntreprinderile nu pot opta pentru impozit pe profit în cursul anului, cu excepția nerespectării condițiilor de a fi microintreprindere când se trece obligatoriu la impozitul pe profit.

Declarații:

• • D700 pentru trecerea de la regimul micro la impozit pe profit din cauza nerespectării condițiilor – termen 15 zile a lunii următoare.
  • D700 pentru optare de a trece de la micro la profit sau invers – termen 31 martie a anului următor.

Cote de impozitare:

• 1% pentru cei cu venituri sub 60.000 euro și/sau fără activități specifice (IT, Horeca, juridice, medicale). Respectiv următoarele coduri CAEN 5821, 5829, 6201, 6209, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690.
• 3% pentru cei cu venituri peste 60.000 euro sau cu activități specifice menționate mai sus.

Nu contează că ai activate la registrul comerțului aceste coduri CAEN ci contează dacă desfașori sau nu activitate pe aceste coduri CAEN. Aceasta se demonstrează cu mențiunile de pe facturi, anexele la facturi, contractele comerciale încheiate, alte dovezi.

Sponsorizări către ONG

• Deducere:
  • Se poate deduce până la 20% din impozitul pe venit datorat. La societățile plătitoare de impozit pe profit se poate deduce valoarea cea mai mică dintre 0.75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.
  • Este necesar să existe un contract de sponsorizare semnat între părți.
  • Este necesar ca ONG-ul sponsorizat sa fie înregistrat în Registrul entitatilor/unităților de cult
• Declarații fiscale:
  • Declarația 107: Se depune până în 25 iunie pentru sponsorizările efectuate.
  • D177 pentru sumele neutilizate dar care dorești să fie repartizate către un ONG:
    • Pentru 2022: se depune până în 25 decembrie 2023.
    • Pentru 2023: se depune în termen de 6 luni de la data depunerii Declarației 100 sau 101 aferentă trimestrului 4.
• Redirecționarea sumelor către ONG-uri:
  • În cazul utilizării D177, nu se reduce suma de impozit datorată, ci ANAF redirecționează suma către ONG din impozitul deja plătit.
  • Dacă se rectifică ulterior sumele (diminuând impozitul datorat), suma redirecționată către ONG va trebui returnată la ANAF, plus dobânzi și penalități. Declarația 100 include 2 rânduri noi pentru declararea și plata acestor sume.
  • ANAF are un termen de 45 de zile pentru a procesa D177 și a direcționa fondurile către ONG.
• Sponsorizări care depășesc 20%:
  • Dacă suma sponsorizată depășește 20% din impozitul datorat într-un trimestru, aceasta nu se poate reporta pentru a fi recuperată din impozitul următor.

Impozit pe Profit – începând cu 1 ianuarie 2024

• Impozit minim pe cifra de afaceri:

• • Pentru companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro, cu excepția companiilor care operează exclusiv în domeniul distribuției, furnizării sau transportului de energie electrică și gaze naturale autorizați de ANRE.
  • Pentru companiile care operează în domeniul petrolului și gazelor naturale cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro.
• Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit:
  • 2% pentru perioada ianuarie 2024 – decembrie 2025.
  • 1% începând cu ianuarie 2026.

Impozit special pe bunuri mobile si imobile de valoare mare

Sunt obligate la plata acestui impozit special:

• Persoanele fizice care, la 31 decembrie al anului fiscal anterior, au în proprietate clădiri rezidențiale situate în România, a căror valoare depășește 2.500.000 de lei.
• Persoanele fizice și juridice care, la 31 decembrie al anului fiscal anterior, au în proprietate autoturisme înmatriculate în România, al căror preț de achiziție individual depășește 375.000 de lei.

Se aplică un impozit de 0,3% pe diferența de valoare care depășește 2.500.000 de lei și/sau 375.000 de lei. Contribuabilul declară și plătește până pe data de 30 aprilie, în cazul în care deține clădiri rezidențiale a căror valoare depășește pragul scutit de la impozitarea specială, și până pe data de 31 decembrie, în cazul în care deține autoturisme a căror valoare depășește pragul scutit de la impozitul special.

Contabilitate

Mai jos vă prezint ultimele actualizări, relevante pentru bilanțul de decembrie 2023, conform OMF 2649/2023:

• 6121 – Cont pentru cheltuielile cu redevențele.
• 6122 – Cont pentru cheltuielile cu locațiile de gestiune.
• 6123 – Cont dedicat cheltuielilor cu chiriile.
• 616 – Cont pentru cheltuielile cu drepturile de proprietate intelectuală.
• 617 – Cont folosit pentru cheltuielile de management.
• 618 – Cont pentru cheltuielile de consultanță.

Baza legală

• Legea 296/2023
• HG 900/2023 – pentru majorarea salariului minim la 3300 lei
• OUG 168/2022 – pentru facilitatea de 200 lei
• OMF 2649/2023 – pentru conturile contabile noi
• HG 937/2023 – amenzi imediate fara avertisment prealabil
• Legea 62/2011 – Legea Dialogului Social – pentru contractul colectiv de munca
• OUG 102/1999, Legea nr. 448/2006 , Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 1.001/2022
• Codul de procedura fiscala – art.366 Contraventii

Cateva considerații, sau o altfel de concluzie:

• e-Factura va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2024, deci nu mai poți opta să emită altcineva facturile în locul tău peste n zile sau să faci facturi emise de mână. E-Factura se transmite în maxim 5 zile lucrătoare.
• Societatea trebuie să se asigure că Registrul de casă este actualizat zilnic, intern, fără a delega această sarcină unei firme de contabilitate la sfârșitul lunii. Este esențial să fii atent la limita maximă pentru tranzacțiile în numerar, să eviți un sold negativ în registru (creditarea se poate realiza doar prin intermediul băncilor) și să monitorizezi în mod constant soldul. Dacă la finalul unei zile soldul depășește 50.000 lei, acești bani trebuie depuși în bancă.
• Este esențial să te obișnuiești să încasezi și să plătești cât mai mult prin bancă. Suma de 1.000 lei pe care poți să o plătești unei firme și plafonul pe zi de 2.000 lei plăți către toate persoanele juridice este limitativ. Poate fi suficient doar dacă ești o entitate foarte mică.
• Va fi necesar să acorzi o importanță mult mai mare documentelor de proveniență pentru fiecare bun din activitatea firmei, adică să ai facturi, avize, devize de lucru, etc. Amenzile sunt exagerat de mari.
• Actele pentru contabilitate trebuie să fie bine organizate. În primele zile ale lunii următoare, trebuie să le pui la dispoziția firmei de contabilitate. Există termene de depunere a declarațiilor până la data de 5 a lunii următoare (dacă ești plătitor de TVA la trimestru și faci o achiziție intracomunitară de bunuri care te mută la regimul de TVA lunar), iar alte declarații au termen până la data de 15 a lunii următoare (dacă treci de la micro la profit, dacă devii plătitor de TVA prin depășirea plafonului, dacă ieși din regimul TVA, etc). Dacă aceste declarații nu sunt depuse la timp, se aplică amenzi fară posibilitate de a plăti jumate din cuantumul amenzii sau a intra pe avertisment. Orice declarație recapitulativă, precum D390, este cu amendă dacă conține date incomplete sau incorecte. Este evident că o firmă de contabilitate nu își va asuma aceste sancțiuni dacă tu nu furnizezi datele la timp.
• La microîntreprinderi, verificarea va fi mult mai strictă: în funcție de cifra de afaceri și de activitatea desfășurată într-un trimestru, poți plăti 1% impozit, iar în trimestrul următor 3% și tot așa. Este esențial să fii atent dacă nu mai îndeplinești condițiile și trebuie să devii plătitor de impozit pe profit. Efectele fiscale pot fi considerabile – diferente de impozit de plată + accesorii.
• După cum știi deja, toate avantajele și sumele acordate salariaților se declară în D112, fie că sunt impozabile pentru salariat sau nu. Comunică clar ce sume sunt acordate și pentru care salariați, pentru ca această declarație să fie corect întocmită.
• În concluzie, este esențial să iei în serios administrarea afacerii tale în ceea ce privește contabilitatea. Nu este si nu a fost niciodata responsabilitatea contabilului. Tot ca și sfat, ar fi bine să soliciti periodic o balanță contabilă (trimestrial, semestrial sau anual – in functie de volumul de activitate) și să o analizezi împreună cu contabilul tău. În felul acesta vei înțelege mai bine activitatea firmei tale, puteți discuta de anumite optimizări fiscale, poți să comunici cu contabilul tău organizat și eficient. Fii proactiv! Legislația devine din ce în ce mai riguroasă!

Articolul Modificari fiscale 2024 – Ce trebuie să știi ca antreprenor? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Calculul Plafonului de CASS: Potrivit legii, pentru a calcula plafonul de contribuții sociale (CASS) pentru dividende în luna octombrie 2023, trebuie să ne bazăm pe salariul minim de bază brut pe țară garantat în plată. În cazul nostru, acest salariu minim a crescut de la 3000 la 3300 de lei, începând cu aceeași lună. Cu toate acestea, conform dispozițiilor legale, în calculul plafonului de CASS se va utiliza valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 135¹: Definiții

(1) În înțelesul prezentului titlu, prin salariu de bază minim brut pe țară se înțelege salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative.

(2) În situația în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în același an, mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor art. 145, 146, 148, 151, 157¹, 170, 174 și 180, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Concluzie: În cazul repartizării și plății de dividende în luna octombrie 2023, pentru calculul plafonului de CASS, se va utiliza salariul minim de 3000 de lei, deși acesta s-a majorat la 3300 de lei începând cu aceeași lună. Este important să cunoaștem această regulă pentru a efectua corect calculele fiscale și pentru a evita orice probleme legale sau fiscale ulterioare.

Înainte de a efectua astfel de tranzacții financiare, este întotdeauna recomandat să consultați un contabil sau un consultant fiscal, care vă poate oferi informații și sfaturi personalizate pentru situația dvs. specifică. Astfel, vă asigurați că respectați întotdeauna prevederile legale în vigoare și evitați eventualele penalități sau controverse.

Articolul Calculul plafonului de CASS pentru dividende încasate în Octombrie 2023: Ce salariu minim se aplică? apare prima dată în AtelierContabilitate.

OUG 168/2022:

Articolul 37
Prin derogare de la prevederile art. 78, art. 139 alin. (1), art. 140, art. 157 alin. (1) și ale art. 220^4 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul salariaților care desfășoară activitate în baza contractului individual de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază, nu se datorează impozit pe venit și nu se cuprinde în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii suma de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna căreia îi sunt aferente veniturile;
b) venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor, astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract individual de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.000 lei inclusiv.

 

(2) Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) nu se consideră a fi îndeplinită dacă, în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și 31 decembrie 2023, este diminuat nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri.

 

(4) Suma de 200 de lei prevăzută la alin (1) se diminuează în funcție de:
a) perioada din lună în care salariul de bază/solda lunară din contractul individual de muncă sau raportul de serviciu, după caz, sunt menținute la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului;
b) data de la care angajații noi sunt încadrați în muncă la un nivel al salariului/soldei lunare, după caz, egal cu nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată;
c) fracția din lună pentru care se determină veniturile din salarii și asimilate salariilor;
d) data de la care încetează contractul individual de muncă/raportul de serviciu, după caz.

Aceasta este mențiunea din lege cu privire la suma neimpozabilă de 200 lei. Acum este necesar să analizăm care sunt sumele pentru care se determină venituri din salarii și asimilate salariilor.

Art. 76: Definirea veniturilor din salarii și asimilate salariilor

(1)Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor. 

Norme metodologice, pct. 12.
(1) În sensul art. 76 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate și/sau contravaloarea veniturilor în natură primite ca urmare a unei relații contractuale de muncă, raport de serviciu, act de detașare, precum și orice sume de natură salarială primite în baza unor statute speciale prevăzute de lege, indiferent de perioada la care se referă, și care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum și pe baza actului de numire:
(vi) sumele primite pentru concediul de odihnă

(vii) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;

Prin urmare, dacă indemnizația de concediu medical și concediu de odihnă, intră în veniturile din salarii, atunci suma de 200 de lei neimpozabilă nu se diminuează în cazul zilelor de concediu de odihna și/sau concediu medical, acestea fiind perioade în care angajatul beneficiază de venituri din salarii.

Rămânând că alin. 4, lit. c), din OUG 168/2022, reglementează situațiile în care suma de 200 de lei prevazută la alin. 1 se diminuează când veniturile din salarii și asimilate salariilor nu se determină pentru toate zilele lucrătoare ale lunii. De exemplu: absențe nemotivate, concediu fără plată, etc.

Vezi în acest sens și un răspuns primit de la ANAF Sibiu: Suma neimpozabila 200 lei – zile concediu medical si concediu odihna ANAF Sibiu

Articolul Suma neimpozabila de 200 de lei se recalculeaza in cazul zilelor de concediu medical si/sau concediu de odihna? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Art. 48, alin. (31) În sensul prezentului titlu, în cazul în care raportul de muncă este suspendat, potrivit legii, condiția referitoare la deținerea unui salariat se consideră îndeplinită dacă perioada de suspendare este mai mică de 30 de zile și situația este înregistrată pentru prima dată în anul fiscal respectiv. În caz contrar sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 52 alin. (2).

Art. 52, alin. (2) În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 47 alin. (1) lit. g), aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care nu mai este îndeplinită această condiție.

Potrivit art. 50 lit. b) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii: Contractul individual de munca se suspenda de drept în următoarele situații: (…) b) concediu pentru incapacitate temporara de munca. Prin urmare, chiar dacă suspendarea pentru concediu medical nu se transmite în Revisal, este totuși o suspendare de drept susceptibilă aplicării condițiilor de la articolul 48, alineatul 3 indice 1 din Codul Fiscal.

Asadar, atenție la microîntreprinderile care au un singur salariat și aduc concediu medical:

• fie pentru o perioadă mai mare de 30 de zile de concediu medical,
• fie pentru un al doilea concediu medical, chiar dacă perioadele de concediu nu depășesc împreună 30 de zile, acestea trec la impozit pe profit incepand cu trimestrul respectiv.

Prin urmare, daca aveti un singur angajat pe microintreprindere si concediu medical, mare atentie cand trece la impozit pe profit ‼️

Articolul Atenție la concediile medicale în 2023: dacă ești microîntreprindere poți sa treci la impozit pe profit apare prima dată în AtelierContabilitate.

În ce condiții se aplică eșalonarea simplificată?

Pentru obligațiile fiscale principale și accesorii restante a căror vechime este de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii și nestinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, administrate de organul fiscal central, se aprobă eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult 12 luni.

Ce datorii intră la eșalonarea simplificată?

În scopul acordării eșalonării la plată, sunt asimilate obligațiilor fiscale:
a) amenzile de orice fel administrate de organul fiscal;
b) creanțele bugetare stabilite de alte organe și transmise spre recuperare organelor fiscale

Ce datorii NU intră la eșalonare?

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru:
a) obligațiile fiscale care au făcut obiectul unei eșalonări
b) obligațiile fiscale care au scadența și/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
c) obligațiile fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, intră sub incidența compensarilor;
d) obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate
e) obligațiile fiscale admise la masa credală, pentru debitorii pentru care s-a deschis procedura insolvenței;
f) obligațiile fiscale care reprezintă ajutor de stat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, precum și fonduri europene sau fonduri publice naționale aferente fondurilor europene.

Care este plafonul minim sub care NU se acordă eșalonarea simplificată?

Eșalonarea la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice, 2.000 lei în cazul asocierilor fără personalitate juridică și 5.000 lei în cazul persoanelor juridice.

Care sunt condițiile cumulative care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de eșalonarea simplificată?

Pentru a beneficia de eșalonarea la plată, debitorul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să depună o cerere la organul fiscal, la care debitorul poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare;
b) să nu se afle în procedura falimentului;
c) să nu se afle în dizolvare;
d) să nu înregistreze obligații fiscale restante cu o vechime mai mare de 12 luni anterioară datei depunerii cererii și nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
e) să nu i se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară.
Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma reprezentând obligații fiscale restante ale debitorului, pentru care a fost atrasă răspunderea, a fost stinsă, condiția se consideră îndeplinită.
f) să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal.

După primirea cererii, ANAF eliberează din oficiu certificatul de atestare fiscală și soluționează cererea în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia, prin decizie de eșalonare la plată ori decizie de respingere, după caz.

Pe perioada de valabilitate a eșalonării, decizia de eșalonare la plată poate fi modificată, de cel mult două ori, la cererea debitorului, prin includerea altor obligații fiscale.

Care este termenul de plata a ratelor de eșalonare simplificată?

Termenul de plată a ratelor de eșalonare este data de 15 a fiecărei luni. Prima rată din graficul de eșalonare la plată are termenul de plată data de 15 a lunii următoare emiterii deciziei de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale.

Care sunt avantajele eșalonării simplificate?

Contribuabilii care optează pentru eșalonarea simplificată a datoriilor vor achita o dobândă la stat de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere și nu va fi nevoie de constituirea de garanții.

În concluzie, vei achita o dobândă de 3,65% pe an (0,01% x 365 de zile) și nu va fi necesară constituirea de garanții. Așadar, creditarea statului poate sa fi o mai bună opțiune decât contractarea unui credit bancar, care presupune o dobândă mult mai mare pe an. Sigur, trebuie să ții cont că până la data aprobării cererii de eșalonare, vei plătii penalități de întârziere de 0,01% pe zi de întârziere plus dobânzi de 0,02% pe zi de întârziere.

Articolul Procedură eșalonare simplificată apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce datorii intră în eșalonarea simplificată plată?

Pentru datoriile cumulate către ANAF în perioada 16.03.2020 și 25.12.2020, poți opta pentru eșalonarea simplificată de plată. Și chiar e simplificată: nu ai cash-flow previzionat și tot felul de situații de completat cum este la eșalonarea clasică, nu vii cu garanții, se depunere cererea online și răspunsul îți vine tot online în maxim 5 zile.

Termenul maxim pentru care poți solicita eșalonarea la plată este 12 luni.

Procedură de lucru:

1. Se depune cererea online cu semnătură electronică Cererea de eșalonare – D5, o descarci de aici.
2. În maxim 5 zile, ANAF comunică un certificat de atestare fiscală cu datoriile la zi și decizia de eșalonare la plată. Decizia de eșalonare va cuprinde și dobânzile de plată.

Termenul maxim pentru depunerea D5, fiind 15 decembrie 2020, obligațiile de plată eșalonate la plată vor fi, inclusiv pentru obligațiile fiscale declarate pentru luna octombrie 2020.

Prin cererea de eșalonare, respectiv prin D5, poți să optezi pentru un grafic propriu de eșalonare, dar nu mai puțin de 5% pe lună, astfel încât până la sfârșitul perioadei de eșalonare să ai 100%. Deci poți să optezi pentru plata diferențiată a ratelor de eșalonare de la lună la lună. Pentru primele 6 luni poți să mergi pe minim 5%, iar restul lunilor până la 12, se vor completa automat în D5.

Condițiile de îndeplinit pentru a putea beneficia de eșalonarea simplificată sunt cumulative. Acestea sunt:

– cererea de eșalonare să fie depusă până în maxim 15 decembrie 2020;
– să nu fii în faliment sau dizolvare;
– să nu ai datorii înainte de 16.03.2020;
– să nu se fi stabilit răspunderea privind insolvența și/sau răspunderea solidară;
– să ai depuse toate declarațiile fiscale conform vectorului fiscal.

Eșalonarea simplificată la plată nu se acordă pentru:

– sumele mai mici de 5000 de lei în cazul persoanelor juridice și 500 de lei în cazul persoanelor fizice;
– pentru obligațiile fiscale care sunt după data eliberării certificatului de atestare fiscală:

După aprobarea cererii de eșalonare, la fiecare termen de scadență vei avea obligația plății ratei din graficul de eșalonare, rată actualizată cu o dobândă de 0.01%. Termenul de scadență a ratei de eșalonare, va fi comunicat prin decizia de eșalonare. Pe lângă rata de eșalonare, vei avea obligația de a achita și obligațiile fiscale curente.

Ai o perioadă de grație de 30 de zile, după această perioadă se pierdere eșalonarea și vei plăti dobânzi și penalități, iar în plus vei plăti și o penalitate de 5% din suma neachitată. Așadar este important să nu pierzi eșalonarea din moment ce ai opta pentru ea.

Articolul Eșalonarea simplificată la plată ❗Termen depunere: 15 decembrie 2020 apare prima dată în AtelierContabilitate.

Cuantum șomaj tehnic, categorii, simulare de calcul

Indemnizația de șomaj tehnic se stabilește la 75% din salariul de bază corespunzător salariului brut și se suportă de stat prin AJOFM, dar nu mai mult de 75% din câștigul salariul mediu brut pentru anul 2020, respectiv 5429 lei.

De șomaj tehnic beneficiază salariații angajatorilor care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului, pe perioada stării de urgență decretate, conform unei declarații pe propria răspundere a angajatorului. Modelul declarației, urmează să fie aprobat de ministerul muncii.

Sunt 2 categorii de salariați care pot beneficia:

1. Salariații angajatorilor care întrerup activitatea total sau parțial în baza:
   • deciziilor luate de autoritățile publice în starea de urgență, și
   • dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Momentan nu avem procedură pentru obținerea lui.
2. Salariații angajatorilor care reduc activitatea și nu au capacitatea de plată a tuturor salariilor. Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației pentru cel mult 75% dintre angajații care au CIM active la data intrării în vigoare a OUG 30/2020, respectiv 21.03.2020. Angajatorul va da o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că media încasărilor (nu a cifrei de afaceri) din perioada ianuarie – februarie a anului 2020, a scăzut cu minimum 25%.

În situația în care un salariat are mai multe CIM din care cel puțin un contract cu normă întreagă este activ, acesta nu beneficiază de indemnizația de șomaj. Beneficiază de indemnizația de șomaj dacă toate contractele sunt suspendate, și beneficiază pentru contractul cel mai avantajos (nu pentru toate).

În plus, alți profesioniști, care nu au calitatea de angajatori și întrerup activitatea total, sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice pe perioada stării de urgență, beneficiază de o indemnizație egală cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2230 lei.

Alți profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, precum și persoanele care  au încheiate convenții individuale de muncă în baza  Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada stării de urgență, beneficiază, din bugetul  de stat, în baza declarației pe propria răspundere, de o indemnizație lunară de 75% din câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020. De aceleași prevederi pot beneficia și sportivii cărora le-au fost suspendat contractul de activitate sportivă.

Pentru aceste categorii plățile vor fi făcute de AJPIS. Documentele se depun până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizației din luna anterioară.

Pentru indemnizația de șomaj tehnic, se datorează impozitul pe salarii și contribuția de sănătate și pensie, însă nu se datorează contribuția asiguratorie de muncă.

Un calcul pentru salariul minim brut pe țară, versus maximul, arată așa:

• 2230 lei * 75% = 1673 lei brut, 649 lei impozit plus contribuțiile de asigurări sociale, net 979 lei.
• 5429 lei * 75% = 4072 lei brut, 1690 lei impozit plus contribuțiile de asigurări sociale, net 2382 lei.

Dacă salariatul are un salariu brut mai mare decât câștigul salarial mediu brut, respectiv 5429 lei, șomajul tehnic se va calcula la 75% din salariul brut, doar dacă bugetul angajatorului permite, conform Codului Muncii, art. 53, alin. 1, dar indemnizația de șomaj tehnic va fi doar pentru maximul de 5429 lei (câștigul salarial mediu brut).

Procedura de lucru:

1. Contractul de muncă se suspendă din inițiativa angajatorului, potrivit art.52, alin 1, lit C din Codul Muncii. Transmitere Revisal: cu o zi anterioară.
2. Angajatorul depune prin email la AJOFM:
   • o cerere semnată și datată,
   • lista persoanelor care urmează să beneficieze de aceasta indemnizație,
   • declarație pe proprie răspundere (modelul urmează să fie publicat).
   • Vezi aici model Cerere șomaj – categoria 1;
   • Vezi aici model Cerere șomaj – categoria 2;
   • Vezi aici Lista persoanelor care urmează să beneficieze de indemnizația de șomaj tehnic.
3. Documentele de la punctul 2, se depun în luna curentă pentru plata indemnizației din luna anterioară. Îndemnizația este formată din salariul net încasat de salariat + dările către ANAF. Termen de depunere, vom avea probabil, în momentul când se aprobă modelul de declarație pe proprie răspundere.
4. AJOFM trebuie să facă plata în cel mult 30 15 zile de la depunerea documentelor.

Conform articolelor de mai jos, reiese ca vom avea două termene de declarare și plata, inclusiv două state de salarii. Unul pentru salariații care nu sunt în șomaj tehnic și altul pentru cei care sunt în șomaj tehnic. Nu îmi dau seama cum vom face calculele la salarii…

(5) În cazul indemnizației prevăzute la alin. (1), calculul, reținerea și plata impozitului pe venit, a contribuției de asigurări sociale de stat și a contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizațiile încasate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Indemnizația de șomaj, se plătește salariatului în maxim 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor.

(7) Termenul de plată și declarare a obligațiilor fiscale prevăzute conform alin. (5) este data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de șomaj.

II. Zile libere pentru părinți

Indemnizația pentru acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, se calculează pe fiecare zi liberă. Cuantumul indemnizației este 75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare, plafonat la 75% din câștigul salarial mediu brut, respectiv 5429 lei.

Astfel pentru 20 de zile lucrătoare: 2230 salariul brut * 75% = 1673 lei / 20 de zile lucrătoare = 84 lei brut / zi, respectiv 49 lei net.

Prevederea nu se aplică dacă:

• copilul are peste 12 ani;
• unul dintre părinți se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;
• contractul de muncă al unuia dintre părinți este suspendat pentru întreruperea temporară a activității angajatorului;
• postul angajatului poate fi realizat printr-un contract de telemuncă sau muncă la domiciliu;
• unul dintre părinți se află în concediu îngrijire copil până la 2/3 ani;
• celălalt părinte nu realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, dreptul de proprietate intelectuala, activități agricole.

Părintele care nu beneficiază de indemnizație, dă o declarație pe proprie răspundere cum că nu se află în nici una dintre situațiile de mai sus.

Pentru angajații din unitățile cu foc continuu, acordarea zilelor libere se realizează doar cu acordul angajatorului.

Angajatorii vor primi decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte. Iar impozitele și contribuțiile de asigurări sociale vor fi suportate de angajator din fonduri proprii.

Angajatorii vor depune documentele în termen de 30 de zile de la data plății impozitelor și contribuțiilor sociale, prin email la AJOFM. Decontarea indemnizației se face în termen de 60 de zile de la depunerea actelor.

❗ Autoritățile au obligația de a transmite în maxim 24 de ore numărul de înregistrare al solicitării, indiferent de mijlocul de comunicare (inclusiv email).

III. Alte facilități oferite:

• garanții de stat pentru acordarea unor credite la IMM-uri pentru realizarea de investiții și pentru capital de lucru;
• pentru obligațiile fiscale scadente începând cu 21.03.2020, pe perioada stării de urgență și 30 de zile după încetarea stării de urgență, nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere;
• depunerea declarațiilor nu a fost amânată (!);
• se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprirea conturilor. Măsura se va aplica 30 de zile după încetarea stării de urgență;
• întreprinderile care și-au întrerupt activitatea total sau parțial din cauza deciziilor autorităților publice și care dețin certificatul de situație de urgență, beneficiază de amânarea la plată a utilităților și a chiriei pentru imobilul de sediu social sau punct de lucru;
• termenul de declarare a beneficiarului real la Registrul Comerțului, se prelungește cu 3 luni de la data încetării stării de urgență. Pe durata stării de urgență se suspendă depunerea acestei declarații.
• plătitorii de impozit pe profit și de impozit specific, dacă efectuează plata până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificație calculată asupra impozitului pe profit de:
  • 5% pentru contribuabilii mari,
  • 10% pentru ceilalți contribuabilii.
• plătitorii de impozit micro, beneficiază de o bonificație de 10%.

Articolul Măsuri economice pentru salariați și firme – Update Monitorul Oficial 260/30.03.2020 apare prima dată în AtelierContabilitate.

Impozitul se declara prin D100, pana cel tarziu in 25 ianuarie 2018. – art. 43, alin. 3 si art. 97 alin. 7 CF –

Vezi și “Dividende – monografie contabilă și declarații”

Articolul Procedura privind dividendele distribuite dar neplătite apare prima dată în AtelierContabilitate.

Articolul Care este diferența dintre impozit micro, profit și specific? apare prima dată în AtelierContabilitate.