Dacă te întrebi care sunt noile plafoane, cum se aplică ele sau care sunt sancțiunile pentru nerespectarea lor, ai ajuns în locul potrivit. În articolul de astăzi, vom dezbate noile prevederi referitoare la limita plăților în numerar, dividendelor, creditării, tranzacțiilor între persoane fizice și multe altele. Am inclus, de asemenea, un tabel rezumativ pentru a vă oferi o imagine clară și concisă asupra acestei teme complexe.

Deci, haideți să intrăm în detaliu și să ne asigurăm că suntem în pas cu aceste schimbări, evitând astfel eventualele sancțiuni. Fie că sunteți un antreprenor, un contabil sau pur și simplu o persoană curioasă, acest ghid este esențial pentru a vă menține informați și conformi cu legislația în vigoare.

Prevederi valabile începând cu 11 noiembrie 2023

• Limita plăți în numerar este de 1.000 lei către o persoana juridica dar nu mai mult de 2.000 lei/zi, iar pentru tranzacțiile cash&carry sunt de 2.000 lei. Pentru plățile legate de avansuri spre deplasare, limita este de 1.000 lei/persoana/zi.
• Dividendele se pot plăti în numerar, dar nu trebuie să depășească 5.000 lei/zi/beneficiar.
• Creditare societate se poate face numai prin banca.
• La sfârșitul zilei, suma maximă care poate fi deținută în numerar este de 50.000 lei. Aceasta trebuie depusă la bancă în maxim 2 zile lucrătoare. Excepție constituie plata salariilor, unde se acceptă o perioadă maximă de 3 zile lucrătoare.
• Tranzacții între persoane fizice: Până în ianuarie 2025, suma maximă ce poate fi tranzacționată în numerar este de 10.000 lei/tranzacție, după care aceasta va fi redusă la 5.000 lei.

• Nerespectarea limitelor pentru tranzacții se sancționează cu o amendă de 25% din suma care depășește plafonul stabilit pentru tipul respectiv de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.

Am creat un tabel simplificat care evidențiază principalele schimbări referitoare la limitele tranzacțiilor în numerar și la cum gestionăm sumele din casierie. Vezi mai jos tabel:

Prevederi valabile până la 10 noiembrie 2023

1. Categorii de persoane conform legii 70/2015

• • persoanele juridice;
  • persoanele fizice autorizate;
  • întreprinderile individuale;
  • întreprinderile familiale;
  • liber-profesioniștii;
  • persoanele fizice care desfășoară activități în mod independent;

• • asocierile și alte entități cu sau fără personalitate juridică

2. Tabel rezumat plafoane incasari si plati in numerar

Atentie: pe o factura pot maxim o chitanta sa am decontata. Nu pot sa am mai multe chitante pana in maxim 5.000 lei si doar ce depaseste 5.000 sa fie prin banca. Daca am chitanta de 100 lei, diferenta din factura se poate achita doar prin banca.

Articolul Plafoanele privind platile in numerar pentru: firme, PFA si persoane fizice apare prima dată în AtelierContabilitate.

Capitolul 1: Ce este scutirea de impozit a profitului reinvestit?

Scutirea de impozit a profitului reinvestit este o facilitate fiscală reglementată de Articolul 22 din Codul Fiscal. Aceasta permite companiilor să beneficieze de scutirea impozitului pe profit pentru sumele reinvestite în anumite active, cum ar fi echipamente tehnologice, active utilizate în producție și procesare, active de retehnologizare, calculatoare electronice și echipamente periferice, programe informatice și alte active specifice.

Profitul reinvestit reprezintă suma totală a profitului contabil brut acumulat de la începutul anului și până la momentul punerii în funcțiune a echipamentelor tehnologice respective. Această sumă reprezintă soldul contului de profit și pierdere și este luată în considerare pentru calcularea scutirii de impozit pe profit.

Este important de menționat că scutirea de impozit se aplică în limita impozitului pe profit calculat în perioada specifică. Dacă sunteți un contribuabil care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, suma impozitului scutit se calculează pe baza profitului contabil brut acumulat de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor. În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual, suma impozitului scutit se calculează pe baza profitului contabil brut acumulat de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor și până la sfârșitul anului respectiv.

Pentru a calcula suma impozitului scutit, se adaugă la profitul contabil brut cheltuielile cu impozitul pe profit înregistrate în trimestrul sau anul punerii în funcțiune a activelor respective. Astfel, obținem profitul contabil brut cumulat de la începutul anului.

Este important de reținut că suma profitului scutit de la impozitare, mai puțin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârșitul exercițiului financiar sau în cursul anului următor. Această sumă va fi prioritizată pentru constituirea rezervelor, până la nivelul profitului contabil înregistrat la sfârșitul exercițiului financiar.

Capitolul 2: Activele eligibile pentru scutirea de impozit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplică anumitor categorii de active care sunt considerate eligibile conform prevederilor legale. În acest capitol, vom explora aceste active eligibile și vom detalia subgrupele și clasele din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, care sunt relevante în acest context.

Potrivit Articolului 22 alin. (1) din Codul Fiscal, activele eligibile pentru scutirea de impozit a profitului reinvestit includ următoarele:

• Echipamente tehnologice: Aceasta se referă la echipamentele utilizate în activitatea de producție și procesare. Aceste echipamente pot cuprinde o gamă largă de utilaje și dispozitive utilizate în procesul de fabricație și transformare a produselor.
• Calculatoare electronice și echipamente periferice: Acestă categorie include calculatoare, laptopuri, imprimante, scanere, precum și alte dispozitive periferice utilizate în cadrul activității economice.
• Mașini și aparate de casă, de control și de facturare: Aceasta se referă la echipamentele utilizate în gestionarea și monitorizarea activității comerciale, cum ar fi mașinile de casă (casa de marcat), mașinile de control (dispozitive de control al accesului, de monitorizare a securității etc.) și mașinile de facturare (echipamente pentru emiterea facturilor).
• Programe informatice și dreptul de utilizare a programelor informatice: Aceasta include achiziționarea și utilizarea de programe informatice necesare desfășurării activității economice, precum și achiziționarea sau închirierea dreptului de utilizare a acestor programe.
• Activele corporale, cu excepția activelor utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare. Activele utilizate în activitatea producție, procesare și activele reprezentând retehnologizare sunt cele stabilite prin ordin al ministrului finanțelor.

Pentru a identifica în mod specific activele eligibile, se fac referiri la subgrupele și clasele din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Conform prevederilor din Codul Fiscal, subgrupele și clasele relevante pentru activitatea de reinvestire a profitului sunt subgrupa 2.1 și clasa 2.2.9 din acest catalog. Detaliile complete privind subgrupele și clasele pot fi găsite în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Capitolul 3: Condițiile de eligibilitate pentru scutirea de impozit a profitului reinvestit

Scutirea de impozit a profitului reinvestit este asociată cu anumite condiții pe care companiile trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de această facilitate fiscală. În acest capitol, vom explora în detaliu aceste condiții, care includ următoarele:

• Activele trebuie să fie noi: Pentru a fi eligibile pentru scutirea de impozit, activele achiziționate trebuie să fie noi și să nu fi fost utilizate anterior datei achiziției. Aceasta înseamnă că nu se aplică scutirea de impozit pentru activele second-hand.
• Excluderea metodei de amortizare accelerată: Contribuabilii care beneficiază de scutirea de impozit a profitului reinvestit nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele respective. Aceasta înseamnă că metoda de calcul a amortizării pentru aceste active trebuie să fie conform regulilor și principiilor generale stabilite în legislația fiscală.
• Respectarea duratei minime de utilizare economică: Companiile care beneficiază de scutirea de impozit pe profit au obligația de a păstra activele respective în patrimoniu pentru o perioadă de cel puțin jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită conform reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani.
• Aplicarea scutirii pentru activele achiziționate prin leasing financiar: Scutirea de impozit a profitului reinvestit se aplică și pentru activele achiziționate prin contracte de leasing financiar. Totuși, este important de menționat că beneficiarul scutirii este utilizatorul (locatarul) activelor și nu compania de leasing. Astfel, scutirea se aplică asupra sumelor investite în activele respective de către utilizatorul acestora.

Este esențial ca companiile să respecte aceste condiții pentru a putea beneficia de scutirea de impozit a profitului reinvestit. Prin respectarea acestor condiții, companiile pot obține avantaje fiscale semnificative, încurajându-le să investească profitul în activele necesare dezvoltării și modernizării afacerii.

Capitolul 4: Calculul scutirii de impozit și repartizarea profitului

În acest capitol, vom explora mai multe cazuri practice pentru a ilustra modul în care se aplică scutirea de impozit a profitului reinvestit în diferite situații. Vom discuta și despre situațiile în care rezultatul fiscal este mai mic decât cel contabil și despre cum acest lucru poate influența beneficiile fiscale.

În cazul fiecărui exemplu prezentat, determinarea scutirii de impozit pe profit pentru profitul reinvestit și repartizarea acestuia la rezerve se realizează în următoarele etape:

Exemplul 1 – Profitul contabil acoperă investiția realizată

În luna martie 2023, societatea Gamma achiziționează și pune în funcțiune un utilaj la costul de 180.000 lei. Profitul contabil brut înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023 este de 300.000 lei. Capitalul social al societății este de 500 lei, iar aceasta nu dispune de rezerve legale constituite. La sfârșitul trimestrului IV 2023, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 240.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârșitul trimestrului III este de 20.000 lei. Pentru a determina scutirea de impozit pe profit aferentă profitului investit și impozitului pe profit datorat după aplicarea facilității, urmăm următorii pași:

• Calculăm impozitul pe profit aferent anului 2023: 240.000 lei x 16% = 38.400 lei
• Calculăm impozitul pe profit aferent profitului investit: Având în vedere că profitul contabil acoperă investiția realizată, impozitul pe profit scutit este: 180.000 lei x 16% = 28.800 lei
• Calculăm impozitul pe profit datorat după aplicarea facilității: 38.400 lei – 28.800 lei = 9.600 lei Impozitul pe profit aferent trimestrului IV este de 9.600 lei – 20.000 lei = 0 lei (în acest caz, impozitul pe profit este anulat, deoarece scutirea depășește impozitul datorat)
• Repartizăm suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit, mai puțin partea aferentă rezervei legale: a) Determinăm suma aferentă rezervei legale: 5% x Profit contabil = 5% x 300.000 lei = 15.000 lei 20% x Capital social = 20% x 500 lei = 100 lei Societatea Gamma va constitui rezerve legale în suma de 100 lei.
• Determinăm suma profitului scutit care va fi repartizat la rezerve: Vom ține cont de ponderea profitului contabil brut scutit de impozit în totalul profitului obținut. Astfel, aceasta este de 60% (180.000 lei / 300.000 lei). Rezerva legală este de 100 lei, iar cota parte din rezerva legală aferentă profitului scutit de impozit este de 60 lei (100 lei x 60%). Astfel, profitul scutit de impozit transferat la alte rezerve este de 108.800 lei. Înregistrările contabile efectuate la 31 decembrie 2023 sunt:
  Constituirea rezervei legale: 100 lei
  Repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve: 108.800 lei

Valoarea fiscală a utilajului este de 180.000 lei și se poate amortiza liniar sau degresiv. Totuși, societatea Gamma nu poate opta pentru amortizarea accelerată în cazul acestui echipament tehnologic.Această facilitate fiscală aduce beneficii societăților care înregistrează profit. Totuși, dacă investiția realizată depășește nivelul profitului contabil obținut, societatea nu poate beneficia de scutire de impozit pentru întreaga valoare a activului sau activelor puse în funcțiune.

Exemplul 2 – Profitul contabil nu acoperă investiția realizată

Să trecem acum la exemplul 2, unde se evidențiază că profitul contabil nu acoperă investiția realizată. Hai să analizăm această situație și să înțelegem cum se aplică facilitățile fiscale într-un astfel de caz.

Luăm ca exemplu societatea Beta, care în luna iulie 2023 achiziționează și pune în funcțiune un utilaj în valoare de 150.000 lei. Profitul contabil brut înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023 este de 100.000 lei. Capitalul social al societății este de 300 lei, iar aceasta dispune de rezerve legale constituite în conformitate cu prevederile legale.

La sfârșitul trimestrului IV 2023, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă de 400.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârșitul trimestrului III este de 30.000 lei.

Pentru a determina scutirea de impozit pe profit aferentă profitului investit și impozitul pe profit datorat după aplicarea facilității, urmăm următorii pași:

• Calculăm impozitul pe profit aferent anului 2023: 400.000 lei x 16% = 64.000 lei
• Calculăm impozitul pe profit aferent profitului investit: Având în vedere că profitul contabil în sumă de 100.000 lei nu acoperă investiția realizată de 150.000 lei, impozitul pe profit scutit este: 100.000 lei x 16% = 16.000 lei
• Calculăm impozitul pe profit datorat după aplicarea facilității: 64.000 lei – 16.000 lei = 48.000 lei Impozitul pe profit aferent trimestrului IV este de 48.000 lei – 30.000 lei = 18.000 lei
• Repartizăm suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit (100.000 lei – 48.000 lei) la rezerve: Repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve este de 52.000 lei

Observăm, așadar, că profitul repartizat la rezerve este în conformitate cu suma scutită de impozit, diminuată cu impozitul calculat, și nu se raportează la nivelul investiției inițiale de 150.000 lei.

Valoarea fiscală a utilajului este de 150.000 lei și se poate amortiza liniar sau degresiv. Totuși, societatea Beta nu poate opta pentru amortizarea accelerată în cazul acestui echipament tehnologic.

Trebuie să fii atent! Scutirea de impozit pe profit este acordată doar în limita impozitului pe profit datorat pentru anul în care investiția este pusă în funcțiune. Chiar dacă profitul contabil este suficient pentru a acoperi investiția realizată, este important ca rezultatul fiscal să fie cel puțin la fel de semnificativ. Dacă rezultatul fiscal este mai mic, societatea nu va beneficia în întregime de această facilitate.

Exemplul 3 – Rezultatul fiscal este mai mic decât cel contabil

În luna noiembrie 2023, societatea Beta achiziționează și pune în funcțiune un utilaj la costul de 50.000 lei. Profitul contabil brut obținut în anul 2023 este de 80.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 35.000 lei. Capitalul social al societății este de 500 lei, iar aceasta dispune de rezerve legale constituite.Impozitul pe profit declarat în primele 3 trimestre este de 1.000 lei.Pentru a determina scutirea de impozit pe profit aferentă profitului investit și impozitului pe profit datorat după aplicarea facilității, urmăm următorii pași:

• Calculăm impozitul pe profit aferent anului 2023: 35.000 lei x 16% = 5.600 lei
• Calculăm impozitul pe profit aferent profitului investit: Profitul contabil în sumă de 80.000 lei acoperă investiția realizată (50.000 lei), însă rezultatul fiscal a fost mai mic. Astfel, impozitul pe profit scutit nu va fi de 8.000 lei (50.000 lei x 16%). Impozitul pe profit scutit este de 5.600 lei, ceea ce înseamnă că societatea Beta va declara în Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Dacă presupunem că în cursul anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 1.000 lei, va rezulta o diferență de impozit pe profit de recuperat de 1.000 lei. Astfel, din investiția realizată de 50.000 lei, societatea va scuti la impozitare doar suma de 35.000 lei, corespunzătoare rezultatului fiscal din anul respectiv.
• Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit pe profit la 31.12.2023: Repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve: 35.000 lei

Valoarea fiscală a activului este de 50.000 lei și se poate amortiza liniar sau degresiv. Există situații speciale în cazul societăților care înregistrează pierdere fiscală și care pot recupera această pierdere din profiturile impozabile înregistrate în următorii 7 ani fiscali. Totuși, societățile care dispun de pierdere fiscală pot avea reticențe în a utiliza la potențialul maxim această facilitate fiscală.De asemenea, atunci când contribuabilii care au obligația de a plăti impozit pe profit trimestrial efectuează investiții în trimestrele anterioare, se scade din profitul contabil brut cumulat de la începutul anului suma profitului investit anterior, pentru care s-a aplicat această facilitate.Aceste informații ar trebui să vă ofere o imagine clară a situației și să vă ajute să înțelegeți mai bine modul în care se aplică scutirea de impozit pe profit.

Asigurați-vă că luați în considerare toate aspectele și că vă informați în detaliu înainte de a lua decizii importante în ceea ce privește afacerea dumneavoastră.

Capitolul 5: Considerații importante

Prima întrebare pe care mulți antreprenori o au este: “Se aplică scutirea de impozit pe profit pentru microîntreprinderi?” Și răspunsul scurt și simplu este… NU. Micile întreprinderi datorează un impozit de 1% aplicat veniturilor lor. Însă, există o mică excepție aici. Dacă o microîntreprindere devine plătitoare de impozit pe profit, pentru aplicarea facilității de scutire a impozitului pe profit se ia în considerare profitul contabil brut cumulat începând cu trimestrul în care aceștia devin plătitori de impozit pe profit. Deci, nu este chiar totul pierdut pentru microîntreprinderi!

Acum să trecem la partea distractivă. “Ce se întâmplă cu activele dobândite? Pot fi înstrăinate terților?” Ei bine, în general, contribuabilii au obligația de a păstra activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor de utilizare economică. Adică, dacă aveți un echipament tehnologic care ar trebui să funcționeze timp de 10 ani, atunci trebuie să-l păstrați cel puțin 5 ani. În general, pare destul de logic, nu-i așa?

Există și excepții la regulă, ca în orice scenariu. Activele pot fi înstrăinate în următoarele situații:

• În cadrul operațiunilor de reorganizare. Deci, dacă vă decideți să faceți o mică înnoire în structura afacerii voastre, nu trebuie să vă faceți griji cu privire la activele implicate.
• În cadrul procedurii de lichidare sau faliment. Da, viața poate fi grea uneori, dar cel puțin nu veți avea nevoie să vă faceți griji cu privire la impozitul pe profit pentru activele care vor fi vândute în timpul acestor procese.
• Distrugere, pierdere, furt sau defect. Știu că poate părea puțin ciudat, dar în cazul în care activele voastre sunt furate, de exemplu, și puteți demonstra acest lucru cu documente oficiale din partea autorităților, nu veți avea de-a face cu impozitul pe profit pentru acele active. Se pare că guvernul înțelege că niciunul dintre noi nu vrea să plătească impozite pentru lucrurile pe care nu le mai avem!

Un lucru important de menționat este că aceste reguli se aplică și echipamentelor tehnologice dobândite prin leasing financiar și puse în funcțiune. Deci, dacă vă jucați cu ideea de a închiria niște echipamente, asigurați-vă că respectați aceleași reguli.

Dar, atenție! Dacă nu respectați aceste prevederi și vindeți activele înainte de termen, veți avea de depus o declarație fiscală rectificativă. Asta înseamnă că impozitul pe profit va fi recalculat pentru sumele respective, și veți avea și creanțe fiscale accesorii. Deci, e mai bine să fiți atenți și să respectați termenele și condițiile.

O altă întrebare care se poate ridica este dacă “Contează de unde avem banii pentru achizitia activelor?” Răspunsul, este: NU contează de unde provin banii pentru achiziționarea activului. Nu contează dacă ați folosit fondurile proprii, ați obținut finanțări nerambursabile sau chiar ați apelat la credite bancare. Ce este cu adevărat important este momentul în care puneți în funcțiune investiția și profitul contabil brut pe care îl obțineți de la începutul anului respectiv până la sfârșitul acelui trimestru. Da, acestea sunt aspectele cheie de care trebuie să țineți cont: momentul punerii în funcțiune a investiției și profitul contabil brut acumulat sunt factorii determinanți pentru scutirea de impozit pe profit. Nu contează când achitați datoria către furnizorul de imobilizări sau care au fost sursele de finanțare.

Concluzie

E timpul să încheiem aceast ghid cu niște concluzii despre prevederea referitoare la neimpozitarea profitului reinvestit. Haideți să analizăm un pic situația și să vedem care sunt rezultatele reale pe care le putem aștepta.

În primul rând, trebuie să fim conștienți că impactul acestei măsuri este destul de limitat pentru majoritatea contribuabililor. Sunt puțini cei care vor beneficia la maximum de această facilitate, deoarece există anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească.

Să le luăm pe rând. Prima condiție este ca activele achiziționate să se încadreze în subgrupa 2.1, clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG 2139/2004, sau să reprezinte un program informatic sau o licență. Deci, nu orice activ poate beneficia de această scutire.

A doua condiție este ca societatea să înregistreze un profit contabil brut în perioada în care pune în funcțiune investiția. Ei bine, trebuie să fim realiști și să recunoaștem că nu este atât de ușor să obții mereu profit într-o afacere. Există fluctuații și diverse provocări pe care trebuie să le depășim.

În plus, pentru a beneficia de creditul fiscal aferent, societatea trebuie să obțină un profit impozabil. Acest lucru înseamnă că scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor se acordă în limita impozitului datorat pentru perioada respectivă. Deci, este important să ținem cont de aceste aspecte fiscale.

Și nu în ultimul rând, dacă societatea a înregistrat pierdere fiscală în perioadele precedente, atunci aceasta va diminua profitul impozabil, respectiv impozitul pe profit, ceea ce poate duce la faptul că nu vom putea scuti integral valoarea investiției de impozit. Așa că trebuie să fim atenți la aceste situații.

În concluzie, putem spune că această prevedere este binevenită, dar impactul său este destul de limitat la nivelul contribuabililor. Trebuie să fim conștienți de condițiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru a beneficia în totalitate de această facilitate. Înainte de a lua decizii, este important să evaluăm cu atenție beneficiile și costurile implicate.

Îmi doresc ca aceste informații să vă fie de ajutor și să vă ofere o perspectivă mai clară asupra acestui subiect. Vă mulțumesc că ați fost alături de mine în această călătorie prin lumea fiscalității și contabilității. Ne revedem cu noi aventuri și cu mai multe informații utile. Până atunci, să aveți parte de succese în tot ceea ce faceți și să nu uitați să vă bucurați de fiecare pas pe care îl faceți în afacerile voastre.

Articolul Cum să profiți de scutirea de impozit a profitului reinvestit: Ghid complet pentru antreprenori apare prima dată în AtelierContabilitate.

Obligații de plată la dividende

• SĂNĂTATE

Primul pas este să calculezi venitul realizat de tine în anul precedent. Dacă veniturile tale sunt peste 12 salarii minime pe economie, ai obligația ca până în 15 martie a anului următor, să depui declarația unică. În baza declarației unice vei plăti 10% aplicat la salariul minim pe economie valabil în anul anterior. Termen de scadență: 15 martie a anului următor.

Ce venituri intră în cele 12 salarii minime?

Toate veniturile realizate, cu excepția veniturilor din salarii. Așadar în plafon intră următoarele venituri realizate de tine: veniturile din activități independente (PFA, II, IF), veniturile din chirii, veniturile din dividende, veniturile din agricultură și veniturile din alte surse.

Ai realizat în anul anterior venituri peste plafon, ce obligații de plată ai?

Chiar dacă ai realizat peste plafon, sănătatea o plătești la nivelul sumei de 12 salarii minime pe economie. NU aplici 10% la cât ai realizat ci la plafon.

Ai realizat în anul anterior venituri sub plafon, ce obligații de plată ai?

Nu ai nici o obligație. Nu depui declarația unică. Nu plătești sănătate.

Atenție! Această verificare a nivelului veniturilor realizate din care scazi veniturile cu salariile, o vei face în fiecare an. În funcție de rezultatul dat, vei depune declarația unică și vei plăti contribuția la sănătate, sau nu (dacă te încadrezi sub plafonul de 12 salarii minime pe an).

• IMPOZIT

Impozitul se menține la 5% pentru veniturile din dividende.

• Pensie – contribuția la CAS

La veniturile din dividende NU ai obligații de plată pentru contribuția la pensii (CAS).

Articolul Ai ridicat dividende? Ce obligații de plată ai? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Obligații de plată la dividende în anul 2017

• SĂNĂTATE

Dacă în 2017, erai salariat, contribuția la sănătate, nu trebuia plătită, erai scutit. Dacă nu aveai statul de angajat, la venitul din dividende mai plăteai 5,5% contribuția la sănătate.

• IMPOZIT

Impozitul pe dividende era și este de 5% aplicat la venitul din dividende.

Obligații de plată la dividende în anul 2018

• SĂNĂTATE

Primul pas este să calculezi venitul realizat de tine în anul 2017. Dacă veniturile tale sunt peste 22.800 lei (12 salarii minime), ai obligația ca până în 31 ianuarie 2018, să depui declarația 600. În baza declarației 600 vei plăti 10% aplicat la 22.800 lei = 2280 lei /an, respectiv 570 lei la 3 luni (sau in fiecare trimestru). Termene de scadență: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și undeva prin 20 decembrie.

Important! Contribuția la sănătate este pentru anul 2018 (nu 2017) și se plătește în funcție de un anumit plafon (22.800 lei anul acesta). In acest plafon intră toate veniturile realizate în anul 2017, cu excepția veniturilor din salarii. Această verificare de plafon va fi realizată la fiecare început de an, doar că plafonul se schimbă în funcție de salariul minim pe economie.

Ce venituri intră în cele 12 salarii minime sau 22.800 lei?

Toate veniturile realizate, cu excepția veniturilor din salarii. Așadar în plafonul de 22800 lei intră următoarele venituri realizate de tine: veniturile din activități independente (PFA, II, IF), veniturile din chirii, veniturile din dividende, veniturile din agricultură și veniturile din alte surse.

Ai realizat în 2017 peste 22800 lei, ce obligații de plată ai?

Chiar dacă ai realizat peste 22800 lei, sănătatea o plătești tot la nivelul sumei de 22800 lei. Deci vei plăti 570 lei la 3 luni. NU aplic 10% la efectiv cât ai realizat.

Ai realizat în 2017 sub 22800 lei, ce obligații de plată ai?

Nu ai nici o obligație. Nu depui declarația 600. Nu plătești sănătate.

Atenție! Această verificare a nivelului veniturilor realizate din care scazi veniturile cu salariile, o vei face la fiecare început de an. În funcție de rezultatul dat, vei depune D600 și vei plăti contribuția la sănătate, sau nu (dacă te încadrezi sub plafonul de 12 salarii minime pe an).

• IMPOZIT

Impozitul se menține la 5% pentru veniturile din dividende.

• Pensie – contribuția la CAS

La veniturile din dividende NU ai obligații de plată pentru contribuția la pensii (CAS).

Articolul Ai ridicat dividende? Ce obligații de plată ai? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Cine depune acest document?

Persoanele fizice care sunt plecate din România peste 183 de zile/an și persoanele fizice străine care stau în România peste 183 de zile/an.

Unde se depune?

La ANAF, personal sau prin imputernicire notarială sau prin poștă.

Termen depunere
31 decembrie 2017

Ce documente se mai atașează la acest Chestionar de rezidență fiscală?

1. Certificat de rezidență fiscală, solicitat din țara unde este stabilită persoana fizică.
2. Contractul de închiriere, sau altă dovadă pentru luarea în spațiu.
3. Contractul de muncă / Autorizație activitate independentă / Contract de studii
4. ANAF poate solicitata la nevoie și alte documente.

Ce document emite după aceea ANAF?
In termen de 15 zile, ANAF emite Notificarea privind stabilirea rezidenței fiscale. Prin această notificare se stabilește rezidența în România sau în statul unde ești plecat.

Care este efectul notificării?

După stabilirea rezidenței fiscale se trece la analizarea Convenției de evitare a dublei impunerii cu statul unde ești plecat, de exemplu România – Germania. Pentru a beneficia de aplicarea Convenției de evitare a dublei impuneri, este necesar să prezinți Certificatul de rezidență fiscală din Germania. În funcție de prevederile convenției, impozitul pe veniturile realizate sau pe proprietate poate fi datorat în România sau în Germania. Dacă există obligația achitării impozitului în România, poți beneficia de credit fiscal în Germania, prin prezentarea certificatului de atestare a impozitului plătit în România.

Pentru mai multe detalii, consultați Ghid privind stabilirea rezidenței fiscale emis de ANAF
Chestionarul de rezidență fiscală – îl descarci de aici.

Articolul Atenție la depunerea Chestionarului de stabilire a rezidenței fiscale apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce este TVA?

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv.

Care sunt cotele de TVA?

În România sunt în vigoare 2 cote de TVA:

• cota standard: 19%
• cote reduse: 9% și 5%.

Când este obligat antreprenorul să fie plătitor de TVA?

O entitate (SRL / PFA / II / IF / ONG) este obligată să devină plătitoare de TVA, când cifra de afaceri (total vânzări pe an), depășește 220.000 lei. Pentru firmele nou înființate, acest plafon de 220.000 lei nu se recalculează proporțional cu perioada de la înființare până la sfârșitul anului.

Atât timp cât cifra de afaceri se situează sub plafon, entitatea poate să se bucure de privilegiile de a fi neplătitor de TVA.

Ce înseamnă a fi neplătitor de TVA?

• Înseamnă că la vânzare, nu aplici cotă de TVA, nu colectezi TVA dar nici la achiziție nu ai dreptul să deduci TVA. TVA-ul de la achiziție intră în costul produselor / serviciilor cumpărate. În această situație, tu ca antreprenor, nu ai nimic de a face cu TVA-ul.
• Nu depui declarațiile de TVA – birocrație mai puțină.
• Nu trebuie să virezi la stat diferența dintre TVA colectat la vânzare și TVA dedus la achiziție.
• Avantajos atunci când clienții tăi sunt preponderent persoane fizice sau persoane juridice neplătitoare de TVA.

Când este mai bine să fii plătitor de TVA?

Chiar dacă nu ai depășit plafonul de 220.000 lei, s-ar putea să fie un avantaj pentru afacerea ta să fii plătitor de TVA. Când?

• Partenerii tăi de afacere sunt plătitori de TVA. Fiind plătitori de TVA caută parteneri plătitori de TVA, pentru ași putea deduce TVA-ul din facturile tale.
• Cumperi mai mult cu TVA decât vinzi.
• La începutul afacerii vei avea multe achiziții de la plătitori de TVA.
• Dorești să faci achiziții din UE. În acest caz nu plătești TVA-ul partenerului. (Sunt și excepții.)
• Vinzi produse și/sau servicii către UE. (Sunt și excepții.)

Ce înseamnă să fii plătitor de TVA?

• Facturile de vânzare (sau bonurile fiscale, dacă folosești casă de marcat) le emiți cu TVA. La vânzare colectezi TVA. Din TVA-ul colectat scazi TVA-ul dedus la achizițiile cu TVA. Dacă ai achiziții de la neplătitori de TVA, nu vei avea ce deduce, pentru că pe facturile lor nu apare TVA.
• Depui declarațiile de TVA – declarația 300, 394, eventual 390.
• Plătești diferența TVA (colectat-dedus) la stat până în 25 ale lunii următoare sau 25 a lunii următoare trimestrului.

Informațiile de mai sus reprezintă principii de bază, iar pentru unele reguli se pot aplica excepții, ce țin de mai multe variabile. Sunt prezentate cu scop orientativ, pentru a-ți forma o idee. Pentru a lua decizia cea mai potrivită afacerii tale, nu ezita sa ne consulți.

Articolul Antreprenor – ce este TVA și care sunt regulile TVA apare prima dată în AtelierContabilitate.

Documente necesare autorizare punct de lucru la ORC

1. Cerere ORC (o poți descărca de aici);
2. Model 3 (descarcă de aici);
3. Hotărâre AGA pentru înființare punct de lucru (cotorul cuvintelor, nu mai este necesar);
4. Fișă flux (o eliberează pe loc cei la la registrul comerțului);
5. Contract comodat sau contract de închiriere. Pentru contractul de închiriere, este necesară dovada înregistrării acestuia la ANAF.
6. Declarația conform art. 17, alin. 4 din Legea 31/90, conform căreia la sediu pot funcționa mai multe societăți;
7. Împuternicire, dacă dosarul nu este depus de administrator.

Înregistrare punct de lucru sau sediu secundar la ANAF

1. Declarația 061 (dacă la sediu secundar avem până în 5 salariați);
2. Declarația 060 (dacă la sediu secundar avem minimum 5 salariați);
3. Contract de comodat sau contract de închiriere;
4. Certificat constatator pentru punctul de lucru;
5. Rezoluția ORC obținută la autorizarea sediului secundar;
6. Copie CUI.

Pentru situația în care ai minimum 5 salariați, vei obține un CIF nou care îl vei folosi pentru declararea obligației de plată a impozitului pe salarii, doar pentru acel punct de lucru.

Tot în cele 30 de zile, trebuie achiziționat Registrul unic de control pentru fiecare punct de lucru.

Articolul Înființare punct de lucru – documente necesare la Registrul Comerțului și la ANAF apare prima dată în AtelierContabilitate.

Codul Muncii Art. 119. [evidența timpului de muncă]
Angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și de a supune controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat.

Amenda pentru nerespectarea acestei prevederi se încadrează între 1.500 lei și 3.000 lei.

Codul Muncii Art. 260. [contraventii: enumerare, constatare si sanctionare]
m) incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 27 si 119, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

În practică, evidența orelor de muncă prestare de fiecare salariat se ține de către angajator prin intermediul foii colective de prezență (pontaj întocmit zilnic). Pontajul se poate întocmi și în baza condicii de prezență, depinde de prevederile din Regulamentul de Ordine Interioară. Dacă în ROI este specificat că evidența timpului de muncă efectuat de salariați se ține pe baza pontajelor zilnice, consider că întocmirea condicii de prezență nu mai este obligatorie.

Pontajul întocmit zilnic poate să aibă o rubrică de semnături ale angajaților, prin care se certifică timpul de lucru efectuat de fiecare salariat în parte.

Mai trebuie să fii atent la un aspect: în ROI trebuie să ai desemnată persoana care întocmește pontajul zilnic, poate fi administratorul sau altă persoană.

Așadar, mare atenție la prevederile stipulate în Regulamentul de Ordine Interioară…

Articolul Condica de prezență – când este obligatorie întocmirea ei? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Pentru facturi externe catre clienti din statele membre

Dacă ești înregistrat în scopuri de TVA:

• dacă firma clientului extern este plătitoare de TVA și are un număr valid de TVA in VIES, atunci factura externă se face fără TVA. Excepții: achiziția intracomunitară de mijloace noi de transport și de produsele accizabile.
• dacă firma clientului nu este plătitoare de TVA, atunci factura externă se face cu TVA 24%. Excepții: serviciile de transport călători, serviciile care au legătură cu bunurile imobile, activitățile artistice, serviciile de restaurant și catering, închirierea unui mijloc de transport, serviciile electronice.

Dacă nu ești înregistrat în scopuri de TVA:

• dacă firma clientului extern este plătitoare de TVA, atunci trebuie mai întâi să te inregistrezi în scopuri de TVA pentru operațiuni intracomunitare și, de asemenea, să te înregistrezi în Registrul Operatorilor Intracomunitari; asta înseamnă că în România vei continua să emiți facturi fără TVA, dar vei primi un număr de TVA valid, astfel încât să poți emite facturi externe tot fără TVA.
• dacă nici firma ta, nici cea a clientului extern nu plătesc TVA, atunci e simplu, factura se emite fără TVA.

Important
Ca să poți factura clienți din UE plătitori de TVA, indiferent dacă ești sau nu înregistrat în scopuri de TVA, trebuie:

• să te înregistrezi în Registrul Operatorilor Intracomunitari
• să treci ambele numere de TVA (al tău și al clientului) pe factură
• să treci valuta pe factură

Pentru facturi externe catre clienti din afara statelor membre

Dacă ești plătitor de TVA, facturile externe către clienți non-UE se fac fără TVA, indiferent dacă firma clientului extern plătește sau nu TVA.

Dacă nu ești plătitor de TVA, facturile externe către clienți non-UE se fac fără TVA, indiferent dacă firma clientului extern plătește sau nu TVA.

Articolul Regim TVA la emiterea facturilor externe apare prima dată în AtelierContabilitate.

In mod excepțional dacă activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producție sau specificului activității, se poate lucra in aceste zile. Condiția este ca salariații respectivi să primească zi liberă în următoarele 30 de zile, dacă din motive justificate nu se poate acorda zi liberă, se acordă un spor la salariu de 100%. Deci nu se acorda atât zi liberă cât și sporul de 100%. Vezi în acest sens Art. 142 Codul Muncii, care spune:

(1) Salariaților care lucrează în unitățile prevăzute la art. 140, precum si la locurile de munca prevăzute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
(2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzător muncii prestate in programul normal de lucru.

Amenda pentru nerespectarea Art. 142 este cuprinsa intre 5.000 si 20.000 lei.

Pentru salariații care urmează să lucreze in zilele de sărbătoare legală, este indicat, să faci un tabel în care să semneze ca sunt de acord. Vezi aici un model de acord.

Daca se lucrează în zile de sărbătoare legală nu se anunță la ITM.

Articolul Zile lucrate în sărbătoare legală – cum se procedează? apare prima dată în AtelierContabilitate.