Valoarea la care se constituie dividendele este soldul creditor al contului 117, la 31.12 a anului anterior repartizării de dividende.

Dacă aveți cheltuieli de constituire neamortizate, distribuirea la dividende se face lăsând în contul 117 sau la rezerve, o sumă cel puțin egală cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire.

– Vezi pct. 185, alin. 3 din OMFP 1802/2014

185 (3) În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Dividendele se repartizează în baza hotărârii AGA. Deci pentru fiecare distribuire de dividende, veti avea o Hotarare AGA.

• Pentru a afla sumele pe care trebuie să le înregistrați în notele contabile, dacă societatea cunoaște suma care vrea să o plătească ca impozit (să zicem 10.000 lei), se face calculul cu regula de trei simplă:

10.000……8%

x……….100%

x = 125.000 lei

• Pentru a afla sumele pe care trebuie să le înregistrați în notele contabile, puteți folosi Calculator impozit dividende, dacă societatea cunoaște suma netă pe care dorește să o primească sau suma brută pe care dorește să o distribuie la dividende.

Note contabile:

1171 = 457    125.000

457 = 446      10.000 (8%)

457 = 5311/512    115.000 (Suma se plătește din 5311 pentru maxim 10.000 lei iar restul se poate doar din banca, cont 5121/5124)

Declarații dividende

Pentru dividendele ridicate se depun următoarele declarații:

• Declarația 205 până în ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat;
• Declarația 100 până în ziua de 25 a lunii următoare repartizării dividendelor. Pentru dividendele distribuite dar neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare, impozitul se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

Art. 43: Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende

(1)O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 8% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului fiscal respectiv, calendaristic sau modificat, după caz, sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (4) lit. a) și b).

Trebuie să știți că:

Dacă veniturile realizate (cu excepția veniturilor din salarii) depășesc pe an nivelul a 6, 12 sau 24 salarii minime, persoana fizică are obligația depunerii declarației unice până la 25 mai a anului următor, în baza căreia va plăti contribuția la sănătate. Cota CASS se aplică la 6, 12 sau 24 salarii minime, dupa caz. Scadența de plată este 25 mai a anului următor încasării venitului.

Art. 170: Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h)

(1)Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul stabilită potrivit alin. (4), dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.

(2)Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, se efectuează prin cumularea veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), după cum urmează:

a)venitul net/brut sau norma de venit din activități independente, stabilite potrivit art. 68, 681 și 69, după caz;
b)venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare prevăzute la art. 72 și 721, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat potrivit prevederilor art. 73;
c)venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, determinat potrivit prevederilor art. 125 alin. (8) și (9);
d)venitul brut, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, stabilite potrivit art. 84-87;
e)venitul și/sau câștigul net din investiții, stabilit conform art. 94-97. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele încasate, distribuite începând cu anul 2018;
f)venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, stabilite potrivit art. 104-106;
g)venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse, stabilit potrivit art. 114-116.

(4)Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) o reprezintă:
a)nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;
b)nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;
c)nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Articolul Dividende – monografie contabilă și declarații apare prima dată în AtelierContabilitate.

Lohn este o modalitate de externalizare a producției în care o companie transferă o parte din procesul de producție sau chiar întregul proces de producție unei alte companii. Această metodă de producție este utilizată frecvent în industriile care necesită o intensitate ridicată a muncii, cum ar fi industria textilă și de îmbrăcăminte, dar și în industria de prelucrare a metalelor sau în producția de componente auto.

Într-un proces de lohn, compania care dorește să externalizeze producția (comanditara) furnizează materialele și specificațiile necesare producției către compania care va efectua producția (prestatorul). Prestatorul poate fi o companie locală sau dintr-o altă țară, de regulă dintr-o țară cu o forță de muncă mai ieftină sau cu o expertiză specifică în producția respectivă.

Compania prestatoare se ocupă de producție, în funcție de specificațiile și cerințele comanditarului, și furnizează produsele finite către comanditar. Aceste produse pot fi livrate ca produse finite sau ca produse semifinite, în funcție de ceea ce a fost convenit în contractul de lohn.

Avantajul principal al lohn-ului este că permite companiei comanditare să beneficieze de costuri reduse ale producției, deoarece poate obține produsele la un preț mai mic în comparație cu producția internă. De asemenea, lohn-ul permite comanditarului să se concentreze pe activitățile sale principale, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea sau marketingul, în loc să investească în fabrici și utilaje.

Obligațiile privind TVA și facturare

Prestarea serviciilor tip LOHN către un client din UE

În conformitate cu prevederile regulii generale de la articolul 278 alineatul (2) din Codul Fiscal, serviciile de prelucrare realizate sunt neimpozabile în România. Potrivit acestei reguli, locul prestării serviciilor este în statul membru al beneficiarului, numai dacă beneficiarul respectiv comunică prestatorului din România un cod de TVA valid emis de autoritatea fiscală din statul membru al beneficiarului sau din oricare alt stat membru, cu excepția României.

Art. 278: Locul prestării de servicii

(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile, în absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Așadar, atât timp cât locul prestării de servicii în sistem LOHN este la beneficiar, firma din România care prelucrează bunurile facturează în regim de operațiune neimpozabilă în România, adică fără TVA, dacă beneficiarul este o persoană impozabilă din UE care a furnizat un cod valid VIES. În cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă dintr-un alt stat membru, altul decât România, operațiunea este neimpozabilă în România, (deci nu vorbim de o operațiune scutită), obligat la plata taxei fiind beneficiarul din statul membru care va aplica taxarea inversă. Justificarea facturării fără TVA se face cu dovada faptului că partenerul este o persoană impozabilă din UE, contractul care descrie natura serviciului de LOHN și dovada transmiterii bunurilor prelucrate în UE (CMR, packing list, etc).

Bunuri utilizate din stocul propriu pentru a fi incorpoarte in bunurile primite spre prelucrare

Prestare de servicii, este considerată orice tip de lucrare efectuata asupra unui bun mobil corporal. Bunurile utilizate și încorporate în acestea, sunt tratate ca accesorii serviciilor și nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate.

Norme metodologice, pct. 15, alin. (14) În aplicarea prevederilor art. 278 din Codul fiscal, lucrările efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operațiunile umane și mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decât cele de natură intelectuală sau științifică, respectiv servicii ce constau, printre altele, în procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezintă examinarea unor bunuri mobile corporale în scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, în legătură directă cu bunurile asupra cărora au fost realizate lucrări ori evaluări, sau bunurile încorporate în acestea sunt accesorii serviciilor realizate și nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Pentru determinarea locului prestării acestor servicii se vor aplica, în funcție de statutul beneficiarului, prevederile art. 278 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (6) lit. a) din Codul fiscal.

Cum se declara prestarea intracomunitara tip lohn și unde?

Factura emisa se declara in D300 la randul 3 si 3.1 si D390 la tip P.

Declaratia 300 este o declarație de TVA care se depune lunar sau trimestrial de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Randul 3 se referă la livrările/prestarile intracomunitare taxabile (cu excepția celor pentru care beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa) iar randul 3.1 se referă la livrările/prestarile intracomunitare taxabile pentru care beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa.

Declarația 390 este o declaratie recapitulativa care trebuie depusa de catre persoanele impozabile care au efectuat operațiuni intracomunitare în cursul anului fiscal respectiv. Tipul P se referă la prestări de servicii intracomunitare taxabile.

Cine are obligația dovedirii nontransferului?

Primirea bunurilor spre prelucrare, arata ca are loc un nontransfer, reglementat de art. 270, alin.7 din Codul Fiscal. Nontransferul trebuie dovedit de client cu CMR-ul întocmit la livrarea bunurilor către dvs, avizul de însoțire, packing list sau alte documente de livrare. Așadar, responsabil pentru demonstrarea faptului că operațiunea este un nontransfer este a beneficiarului care trimite bunurile spre prelucrare și trebuie sa le readucă în țara lui la un moment dat.

Art. 270: Livrarea de bunuri 

(12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia dintre următoarele operațiuni:

a)livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat în condițiile prevăzute la art. 275 alin. (2) privind vânzarea intracomunitară de bunuri la distanță;

b)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în condițiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;

c)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. d);

d)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condițiile prevăzute la art. 294 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 294 alin. (1) lit. a) și b) cu privire la scutirile pentru livrările la export și la art. 294 alin. (1) lit. h), i), j), l) și n) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și organizațiilor internaționale și forțelor NATO;

e)livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termică sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire sau de răcire, în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) și f) privind locul livrării acestor bunuri;

f)prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiția ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate inițial;

g)utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinație, de către persoana impozabilă stabilită în România;

h)utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depășește 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condițiile în care importul aceluiași bun dintr-un stat terț, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import.

Prestarii servicii tip LOHN prestate către client din România

Articolul 278, alin. 2, locul este la beneficiar, beneficiarul fiind din România, locul este în România deci se facturează normal cu TVA românesc atât timp cât firma dvs este înregistrată în scopuri de TVA.

Prestări servicii tip LOHN prestate către client din afara UE

Articolul 278 alineatul (6) litera a) din Codul Fiscal stipulează că pentru serviciile de prelucrare a bunurilor prestate în România către o persoana impozabila din NON-UE, locul prestării din perspectiva TVA-ului este considerat a fi în România. În plus, conform articolului 294 alineatul (1) litera e) din același cod, prestarile de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în scopul prelucrării în România și ulterior transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client (dacă acesta din urmă nu este stabilit în România), sau de către o altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia, sunt scutite de TVA. 

Art. 278: Locul prestării de servicii

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi:

a) în România, pentru serviciile constând în activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora, servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale și evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate în România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Uniunii Europene, dacă utilizarea și exploatarea efectivă a serviciilor au loc în România;

Art. 294: Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar

(1) Sunt scutite de taxă:

e) prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia;

Aceasta scutire se justifică conform art. 6 din Instructiunile aprobate prin OMFP 103/2016, astfel conform prevederilor de la alin.1:

sunt scutite de taxa, potrivit prevederilor art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, prestarile de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate ori importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de alta persoana în numele oricăruia dintre acestea. Scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se aplica prestarilor de servicii de prelucrare și în cazul în care prestatorul de servicii care efectuează aceste servicii în baza unui contract incheiat cu un client nestabilit in Romania achizitioneaza sau importa bunuri in vederea incorporarii în produsul prelucrat ori în vederea utilizarii in legatura direct cu produsele prelucrate. Scutirea de taxa prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se aplica pentru prestarile de servicii pentru care locul prestarii se considera în România, conform prevederilor art. 278 din Codul fiscal, si se justifica conform prevederilor alin. (3). Orice bun încorporat în produsul prelucrat, ambalajele sau alte bunuri utilizate în legătură directă cu produsul prelucrat sunt accesorii serviciilor realizate și nu vor fi tratate ca livrări de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.

Conform alineatul (3), prestatorul serviciilor poate justifica scutirea de taxă prevăzută la alineatul (1) pentru prelucrarea bunurilor mobile achiziționate din România sau din alte state membre, sau importate în vederea prelucrării în România, prin prezentarea următoarelor documente:

1. a) un contract încheiat cu un client care nu este stabilit în România;
2. b) o factură pentru serviciile de prelucrare prestate;
3. c) documente care să ateste că bunurile prelucrate au fost transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client (dacă acesta din urmă nu este stabilit în România), sau de către o altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia, în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatele (2)-(4).

Asadar, dacă detineti documentele pentru justificarea scutirii, prestarea de servicii se factureaza fără TVA, in regim de scutire. Declararea tranzactiei o veți face in D300 la randul 14. Nu se declară în 390.

Exista obligația e-Transport pentru serviciile de prelucrare tip LOHN?

Da, din 1 iulie 2022, este obligatorie utilizarea site-ului RO e-Transport dar numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• se livrează bunuri cu risc fiscal ridicat, așa cum sunt prevăzute în Ordinul nr. 802/2022,
• iar transportul se efectuează cu un vehicul rutier având o masă maximă autorizată de cel puțin 3,5 tone,
• bunurile cu risc fiscal ridicat încărcate au o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei, 
• iar aceste bunuri transportate sunt legate cel puțin de o relație comercială.

Ordinul nr. 1190/4625/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport prevede:

„Art. 1. (3) Categoriile de vehicule rutiere care fac obiectul monitorizării în sistemul RO e-Transport sunt cele care au o masa maximă autorizată de minimum 3,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masa brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totala mai mare de 10.000 de lei, aferente cel puțin unei relații comerciale care face obiectul transportului.

Exista obligația e-Factura pentru serviciile de prelucrare tip LOHN?

Nu, pentru ca tranzactia nu reprezinta o livrarea de bunuri.

Prin O.U.G. nr. 130/2021 art. XXXVII alin. (1) lit. b) si alin. (2) s-a reglementat obligația furnizorului privind transmiterea facturilor către destinatari incepand cu data de 1 iulie 2022

(1) Prin derogare de la prevederile art. 10 – 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronica RO e-Factura și factură electronică în România….., pentru produsele cu risc fiscal ridicat stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, comercializate in relatia B2B:

b) furnizorii sunt obligați, incepand cu data de 1 iulie 2022, sa transmita facturile emise în sistemul național privind factură electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrate în Registrul RO e-Factura.

(2) Furnizorii prevăzuți la alin. (1) sunt obligați sa transmita facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completarile ulterioare.

Monografie contabilă

La pct. 284 din Reglementarile contabile se stabileste ca: 

(1) Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum  și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.     

(2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:     

a) recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate și înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație se recepționează  și înregistrează  distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanțului;

Încărcarea materiilor prime în gestiune se face pe baza Notei de recepție și constatare de diferențe. Acest document este obligatoriu pentru bunurile primite spre prelucrare, în custodie sau în depozitare (conform Anexei nr. 2 la OMFP 2634/2015). Pentru consumuri se întocmește un Bon de consum, care reprezintă documentul justificativ pentru scăderea din gestiune.

In contabilitate, bunurile respective sunt înregistrate în conturi extrabilantiere. 

Pentru materialele primite spre prelucrare, se înregistrează în debitul contului 8032 “Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”. 

Pentru consumul materialelor primite spre prelucrare, se inregistreaza in creditul contul 8032. 

Factură emisă către beneficiar conform contractului încheiat, se inregistreaza:

411 “Clienti” = 704 “Venituri din servicii prestate”

Suma aferentă lucrărilor recepționate de către beneficiar până la încheierea perioadei se înregistrează în contabilitate ca fiind un cost, in contul 332 “Servicii în curs de execuție”, pe seama contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție” iar la începutul perioadei următoare serviciile în curs de execuție se reiau prin formula 712 = 332.

OMFP 1802/2014, pct. 53.

(1) Principiul contabilității de angajamente. Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile  și evenimentele se produc (și nu pe măsură  ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit)  și sunt înregistrate în contabilitate  și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.     

(2) Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri  și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 “Clienți ‐ facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s‐a primit încă factura (contul 408 “Furnizori ‐  facturi nesosite”). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează  pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoțire a mărfii, situații de lucrări etc.).

Registrul bunurilor primite spre prelucrare: obligatoriu!

Societatea din România trebuie să țină un Registru pentru bunurile mobile corporale pe care le primește pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România.

Registrul pentru bunurile mobile corporale primite cuprinde:

1. denumirea și adresa expeditorului;
2. un numar de ordine;
3. data primirii bunurilor;
4. descrierea bunurilor primite;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. data transportului bunurilor transmise clientului după expertizare sau prelucrare;
7. cantitatea și descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după evaluare sau prelucrare;
8. cantitatea și descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. o mențiune referitoare la documentele emise în legătură cu serviciile prestate, precum si data emiterii ancestor documente.

Art. 321 alin. (1) coroborat cu alin. (4)

(1) Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate în desfășurarea activităților economice.

(4) Evidențele prevăzute la alin. (1) – (3) trebuie întocmite și păstrate astfel incat sa cuprindă informațiile, documentele si conturile, inclusiv registrul nontransferurilor și registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile Conform pct.101 din normele metodologice de aplicare

Norme metodologice, pct. 101

(1) In aplicarea prevederilor art. 321 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila trebuie să țină evidenta următoarelor documente:

f) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Uniunii Europene în România sau care au fost importate în România ori achizitionate din România de o persoana impozabila nestabilita în România și care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul evaluării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România, cu exceptia situatiilor in care, prin ordin al ministrului finanțelor publice, nu se impune o asemenea obligație.

Un model orientativ este prezentat în Anexa 4 la Ordin 1372/2008 privind organizarea evidenței în scopul TVA, pe care îl vedeți mai jos:

Articolul Prestării servicii Lohn: tratament fiscal si contabil apare prima dată în AtelierContabilitate.

Condiții pentru constituirea rezervei legale (se ia suma minimă dintre cele două condiții):

• 20% din capitalul social vărsat;
• 5% din profitul contabil.

Note contabile înregistrare rezervă legală în contabilitate.

Anul N:             129 = 1061
Anul N+1:         121 = % 129, 1171

Monografie contabilă
Date:
– capital social = 2.000 lei
– rezerva legală constituită anterior (sold 1061) = 150 lei
– venituri = 100.000 lei
– cheltuieli = 80.000 lei
– cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei

Rezolvare:
Condiții de îndeplinit:
– 20% din capitalul social subscris și vărsat (sold 1012) = 20% * 2.000 lei = 400 lei
– 5% din profitul contabil (sold 121) = 5% * (100.000 – 80.000) = 1.000 lei
Din cele două condiții, alegem minimul, astfel 400 lei – 150 lei (rezerva creată anterior) = 250 lei – Acesta este rezerva care se poate crea anul acesta.
Cheltuielile nedeductibile, nu ne interesează la o microîntreprindere.

Note contabile:
31.12.N
129 = 1061     250 lei

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:
121 = conturi cheltuiala      80.000 lei
conturi venituri = 121        100.000 lei

01.01. N+1
121 = %            20.000 lei
129                        250 lei
1171                 19.750 lei

Dacă ești la impozit pe profit, vezi aici: Rezerva legală – condiții, note contabile (plătitor de impozit pe profit)

Articolul Rezervă legală – condiții, note contabile (microîntreprindere) apare prima dată în AtelierContabilitate.

Condiții pentru constituirea rezervei legale (se ia suma minimă dintre cele două condiții):

• 20% din capitalul social vărsat;
• 5% din profitul contabil.

Note contabile înregistrare rezervă legală în contabilitate.

Anul N:         129 = 1061

Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil – Venituri neimpozabile – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile + Elemente similare veniturilor – Elemente similare cheltuielilor.
Impozitul pe profit = rezultat fiscal * 16%
Rezultatul contabil = Venituri – Cheltuieli. Sau soldul contului 121.
Atenție! Dacă ai calculat impozit pe profit în timpul anului (trimestrele 1, 2 și 3), rulajul contului 691 îl aduni la rezultatul contabil.

Reducerea sau anularea rezervei legale este considerată un element similar veniturilor sau venit impozabil.

Anul N+1:         121 = % 129, 1171

Monografie contabilă
Date:
– capital social = 2.000 lei
– rezerva legală constituită = 150 lei
– venituri = 100.000 lei
– cheltuieli = 80.000 lei
– cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei

Rezolvare:
Condiții de îndeplinit:
– 20% din capitalul social subscris și vărsat (sold 1012) = 20% * 2.000 lei = 400 lei
– 5% din profitul contabil (sold 121) = 5% * (100.000 – 80.000) = 1.000 lei
Din cele două condiții, alegem minimul, astfel 400 lei – 150 lei (rezerva creată anterior) = 250 lei – Acesta este rezerva care se poate crea anul acesta.

Note contabile:
31.12.N
129=1061     250 lei

Impozit pe profit = (100.000 – 80.000 + 5.000 – 250) * 16% = 3960 lei
691=4411     3960 lei

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:
121= %                                83.960
conturi cheltuiala                  80.000
691                                         3.960
=> Rezultat cont creditor 121 = 16.040 lei

01.01. N+1
121 = %            16.040
129                        250
1171                 15.790

Dacă ești microîntreprindere, vezi aici: Rezervă legală – condiții, note contabile (microîntreprindere)

Articolul Rezerva legală – condiții, note contabile (plătitor de impozit pe profit) apare prima dată în AtelierContabilitate.

În acest sens, am pregătit, atât pentru voi, cât și pentru organizarea internă a biroului nostru de contabilitate din Oradea, o procedură de urmat pentru contabilitatea unui ONG.

NB. Noi lucrăm în Saga, deci toate explicațiile sunt date pentru acest program de contabilitate.

Monografie contabilă asociație non-profit

1. Toate achizițiile făcute în vederea donării ulterioare, se înregistrează pe 3028.

2. La data procesului verbal de donație (Da, trebuie să îl ai obligatoriu!), se face notă contabilă prin articole contabile: 6582 = 3028, pe valoarea procesului verbal de donație.

3. Când asociația non-profit, primește bunurii în baza unui contract, în scopul donării viitoare, notele contabile introduse prin articole contabile sunt:

a. Primire bunuri:

• 3028 = 7332 dacă bunurile au fost primite de la o persoana juridică, sau

• 3028 = 7331 dacă bunurile au fost primite de la o persoană fizică

b. Acordarea ulterioară a acestor bunuri: 6582 = 3028 (Nota contabilă introdusă manual prin articole contabile).

4. Închiderea conturilor se face pe 1211.01 pentru activitatea non-profit și 1211.02 pentru activitatea economică.

Cum alegi închiderea conturilor pe două de 1211 în același timp? Vezi Print Screen din Saga:

5. Pentru fiecare cont de cheltuială și venit, trebuie să facem repartizarea pe 1211.01 sau 1211.02. Dacă folosești același cont pentru ambele scopuri (non-profit și activitate economică), creezi analitice pentru acele conturi.

Cum se face repartizarea în Saga? Vezi Print Screen mai jos:

Declarații asociație non-profit

1. Nu se plătește impozit pe profit pentru activitatea economică, după următoarea limitare: suma cea mai mică dintre echivalentul a 15.000 euro calculați la cursul de la finele exercițiului financiar și 10% din totalul veniturilor scutite. Dacă ești sub această limită, în Declarația 101, completezi la:

Venituri din exploatare (RD.1) = Alte venituri impozabile (RD. 20)
Cheltuieli din exploatare (RD. 2) = Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile (RD. 32)

Termenul la D101 este 25 februarie a anului următor.

2. Restul declarațiilor se depun în funcție de vectorul fiscal al asociației non-profit.

• Declarația 112 – dacă ONG are salariați.
• Declarațiile de TVA, respectiv D300, D394 dacă ONG a depășit plafonul la TVA sau dacă a optat pentru a fi plătitoare de TVA. În plafonul de TVA intră doar veniturile din activitățile economice. Atenție! Noul plafon de scutire la TVA este 300.000 lei.

Bilanț ONG

Situațiile financiare la ONG, se depun până în 30 aprilie a anului următor (pentru a fi mai ușor de reținut), sau în 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. Anul acesta a picat pe 1 mai, care fiind zi nelucrătoare, s-a amânat pe 2 mai. În fine, verifici calendarul ANAF pentru a afla exact ultima zi pentru depunere.

Bilanțul îl generezi din Saga. Verifici corelațiile și atașezi anexele în zip. Vezi aici modelul de anexe care le folosim noi la birou de contabilitate din Oradea. Declarația președintelui o iei din Saga (și aceasta o pui în zip).

Articolul Procedură de lucru pentru ONG – monografie, declarații, blianț apare prima dată în AtelierContabilitate.

Caz 1 –  piesele auto considerate materiale

1. Nota contabilă intrare materiale în gestiune – pe baza facturii

% = 401
302x
4426

2. Prestare servicii conform deviz și factură

4111 = %
704 (manopera)
708 (piese)
4427

3. Descărcare gestiune materiale

602x = 302x
Valoric 302x este egal cu 708 si 602x.

În alegerea acestui tip de contabilitate, venitul efectiv va fi cel din manoperă. Dacă ești plătitor de impozit pe microîntreprindere, acest sistem de lucru, te influențează în mod negativ. Vei plăti 1% sau 3% asupra ambelor conturi de venit, atât 704 cât și 708, chiar dacă 708 se compensează cu 602x.

Dacă ești plătitor de impozit pe profit, efectul asupra impozitului este zero. Venitul se compensează cu cheltuiala.

Caz 2 – piesele auto considerate marfă

Dacă piesele folosite se vor include în deviz la o valoare mai mare decât cea de intrare, atunci ele se vor încărca în gestiune ca și marfă.

În acest caz notele vor fi:
1. Notă contabilă încărcare gestiune pe baza facturii

% = 401
371
4426

Notă contabilă înregistrare adaos comercial

371 = %
378
4428

3. Prestare servicii conform deviz de lucrări și factura

4111 = %
707
4427

4.Descărcare de gestiune

% = 371
607
378
4428

Mult spor!

Articolul Monografie contabilă service auto apare prima dată în AtelierContabilitate.

Lipsurile imputabile/neimputabile se evaluează la valoarea de înlocuire. Această valoare reprezintă costul de achiziție al bunului respectiv (constatat lipsă), format din: – prețul de cumpărare + taxele nerecuperabile + cheltuielile de transport (aprovizionare) + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune (adaosul comercial în cazul mărfurilor destinate revânzării).

Monografie minus inventar neimputabil

1. Înregistrarea în contabilitate a minusului de inventar:

a. Gestiune la preț de vânzare cu amănuntul

% = 371
607
378
4428

Pentru a stabili valoarea adaosului comercial, corespunzător minusului de gestiune, se calculează K.
K = (SIC 378 + RC 378) / (SID 371 + RD371) – (SIC 4428 – RC 4428)

Valoarea coeficientului K se înmulțește cu valoarea minusului de inventar, la preț cu amănuntul fără TVA neexigibilă. Adaosul comercial aferent minusului se determină în baza următoarei formule: 378 = (607 – 4428) * K.

TVA neexigibilă se calculează după formula 371 * 20/120 (cota de TVA valabilă pentru gestiunea în cauză).

Cheltuiala cu marfa este egală cu 371 minus 4428 minus 378.

b. Gestiune la cost de achiziție

6xx = 3xx

2. Imputarea minusului

461 = 7588

3. Administratorul/asociații fac o decizie prin care se hotărăște ca suma să se treacă pe pierderi. Nu avem la cine imputa minusul de gestiune.

Nota contabilă: 6588 = 461

Tratament fiscal minus de inventar

1. Înregistrări din punct de vedere al TVA pentru minusul de inventar neimputabil

La data procesului-verbal de inventariere se va ajusta TVA-ul dedus la achiziția mărfurilor. Vezi Art. 304, alin. 1, lit. c si NM pct. 78, alin. 6 și 7 – Codul fiscal.

Înregistrarea în contabilitate a ajustării se face în următorul fel:

635 = 4426    6xx * cota de TVA

TVA rezultat din ajustare se cuprinde în declarația 300 la rândul 30 ”Regularizări de taxa dedusă” cu semnul minus.

2. Impozit pe profit pentru lipsa inventar

Cheltuiala cu minusul de gestiune și cu ajustarea TVA este cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit. Vezi Art. 25, alin.4, lit. c – Codul Fiscal.

3. Impozit pe venit pentru minusul de gestiune

Codul Fiscal nu prevede nici o sarcină fiscală în plus pentru minusurile de inventar neimputabile la microîntreprinderi. Dar, pentru a sta liniștit, poți să incluzi în baza de impozitare micro, suma din 7588.

Articolul Monografie contabilă și tratament fiscal pentru minus de inventar neimputabil apare prima dată în AtelierContabilitate.

In primul rand trebuie sa ne familiarizam cu urmatorii doi termeni – faptul generator si exigibilitatea TVA.
Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor. Aici avem si o serie de exceptii, vezi art. 281 CF.
Exigibilitatea TVA se refera la data de la care autoritatea fiscala are dreptul sa solicite plata TVA. Exigibilitatea TVA intervine la data la care are loc faptul generator, dar si aici avem o serie de exceptii. Prin exceptie (vezi Art. 282 CF), exigibilitatea TVA intervine:

• la data facturii, daca data facturii este anterioara faptului generator;
• la data la care se incaseaza avansul;
• la data extragerii numerarului realizate prin masini automate de vanzare, jocuri sau alte masini similare.

Conform art. 319, alin. 20 CF, factura trebuie sa contina in mod obligatoriu (printre altele):

• data emiterii facturii,
• data la care au fost livrate bunurile sau prestate serviciile
• data incasarii unui avans, in masura in care acesta data este anterioara datei emiteri facturii.

Tot odata, art. 319, art. 16 CF spune ca o persoana impozabila are obligatia de a emite o factura cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator, in cazul in care factura nu a fost deja emisa. De asemenea, persoana impozabila trebuie sa emita o factura pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Asadar, atentie la momentul colectarii TVA. Data pana cand ar trebui emisa o factura nu anuleaza exigibilitatea TVA (adica data in care TVA trebuie colectata) care ramane data incasarii avansului.

Exemplu:

SC ATELIER CONTABILITATE SRL, societate inregistrata in scopuri de TVA, cu perioada fiscala la luna, incaseaza un avans de 1000 lei in 24 aprilie 2016. Factura pentru avans si livrarea de bunuri este emisa in 25 mai 2016. Cand se colecteaza TVA aferent avans si care sunt notele contabile?

Rezolvare:

Aprilie
In decontul lunii aprilie vom recunoaste un TVA colectat de 167 lei (1.000 lei *20%).
Note contabile 24.04.2016:
5121 = 419     1.000 lei
5121 = 4427    200 lei

Mai
Factura este emisa cu data de 25.05.2016. Astfel vom avea urmatoarele note contabile:
4111 = 707     1.000 lei
4111 = 4427   200 lei
419 = 4111    1200 lei
419 = 4427  -200 lei

Sfat! Cel mai bine ar fi sa emiteti factura pentru avansurile incasate in luna respectiva.

Articolul Incasare avans – cand colectam TVA? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Monografie contabila – analiza din punct de vedere contabil

Exemplu: Atelier Contabilitate SRL, persoana juridica romana, inregistrata in scopuri de TVA, platitoare de impozit pe profit a realizat in anul 2014 o cifra de afaceri de 300.000 lei. Societatea efectueaza o sponsorizare in favoarea unei gradinite sub forma de bancute. Costul de achizite a bancutelor este de 2.000 lei, plus TVA.

– achizitie bunuri in baza facturii
%=401     2480
303         2000
4426         480

– acordare sponsorizare in baza contractului de sponsorizare
6582=303    2000

Aceasta cheltuiala este nedeductibila la calculul impozitului pe profit dar reduce impozitul pe profit anual, in procent de 3 la mie din CA, fara a depasii 20% din impozitul pe profit anual.

– colectare TVA pentru depasire plafon in baza autofacturii
(2000 – 900)*24% = 264
900 = 300.000 CA * 3 la mie

635=4427   264

Aceasta cheltuiala este nedeductibila la calculul impozitului pe profit, pentru ca nu este efectuata in scopul realizarii de venituri impozabile.

Legislatie – analiza din punct de vedere fiscal

O entitate are dreptul sa efectueze sponsorizare catre entitati cu caracter social: ONG-uri, scoli, spitale, camine de batrani, etc. Conform Legii 32/1994 este obligatorie existenta contractului de sponsorizare incheiat intre parti.

Din punct de vedere al TVA, se poate deduce TVA-ul de la achizitie, numai daca valoarea sponsorizarii se incadreaza in procentul de 3 la mie din cifra de afaceri – calculata conform Art. 128, alin. 8, lit. f, NM alin. 10, lit. b. Concret este vorba despre sumele din Jurnalele de vanzari sau rd.17 minus rd.5 din Declaratia 300, generate pentru intreg anul. Pentru diferenta se colecteaza TVA, prin emiterea autofacturii. Suma rezultata se include in D300 depus pentru ultima perioada fiscala (luna sau trimestru) din an.
Obligatia colectarii TVA apare pentru donatia/sponsorizarea in bunuri si nu in bani.

Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuiala cu sponsorizarea este cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, insa reduce impozitul pe profit anual, in procent de 3 la mie din cifra de afaceri, fara a depasii 20% din impozitul pe profit anual – Art. 21, alin.4, lit. p. Reducerea de impozit se reflecta in D101 aferenta anului, depunsa pana in data de 25.03.N+1.
Cifra de afaceri din punct de vedere al impozitului pe profit, cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad reducerile comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri – NM pct. 49 indice 1, lit. a.
Suma integrala a sponsorizarii poate fi dedusa integral timp de 7 ani conscutivi.

Daca firma este platitoare de impozit pe venit – microintreprindere, fiscal nu se deduce nimic din impozitul pe venit datorat.

Contractele de bursa privata sunt asimilate tot unei sponsorizarii, conform Legii 376/2004.

 Concluzii:

1. Trebuie sa avem la baza raportul juridic – contractul de sponsorizare.
2. Avem doua conditii de indeplinit pentru sponsorizarea la persoanele juridice – minim dintre: 3 la mie din Cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit datorat.
Societatea poate face sponsorizare pentru cat doreste, dar deductibil fiscal va fi limita minima dintre cele doua conditii.
3. Pentru sponsorizarea in bunuri (nu in numerar) apare obligatia colectarii TVA a celui care face sponsorizarea. Si aici avem un plafon neimpozabil – 3 la mie din Cifra de afaceri. Pentru diferenta se colecteaza TVA.

Articolul Sponsorizare – monografie contabila si tratament fiscal apare prima dată în AtelierContabilitate.

Monografie contabila

Inregistrarea in contabilitate a minusului neimputabil se face prin urmatoarea nota contabila:

% = 371
607
378
4428

Pentru a stabili valoarea adaosului comercial, corespunzator minusului de gestiune, se calculeaza K.
K = (SIC 378 + RC 378) / (SID 371 + RD371) – (SIC 4428 – RC 4428)

Valoarea coeficentului K se inmulteste cu valoarea minusului de inventar, la pret cu amanuntul fara TVA neexegibila. Adaosul comercial aferent minusului se determina in baza urmatoarei formule: 378 = (607 – 4428) * K.

TVA neexigibila se calculeaza dupa urmatoarea formula 371 * 24/124.

Cheltuiala cu marfa este egala cu 371 – 4428 – 378.

Inregistrari din punct de vedere al TVA

La data procesului-verbal de inventariere se va ajusta TVA-ul dedus la achizitia marfurilor. Vezi Art. 148, alin. 1, lit. c si NM pct. 53, alin. 6 si 7 – Codul fiscal.

Inregistrarea in contabilitate a ajustarii se face in urmatorul fel:

635 = 4426    604*24%

TVA rezultat din ajustare se cuprinde in declaratia 300 la randul 30 ”Regularizari de taxa dedusa” cu semnul minus.

Impozit pe profit pentru minusul de gestiune

Cheltuiala cu minusul de gestiune si cu ajustarea TVA este cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit. Vezi Art. 21, alin.4, lit. c – Codul Fiscal.

Articolul Minus de inventar – monografie contabila, TVA, impozit pe profit apare prima dată în AtelierContabilitate.