Ce reprezintă sistemul lohn-ul?

Lohn este o modalitate de externalizare a producției în care o companie transferă o parte din procesul de producție sau chiar întregul proces de producție unei alte companii. Această metodă de producție este utilizată frecvent în industriile care necesită o intensitate ridicată a muncii, cum ar fi industria textilă și de îmbrăcăminte, dar și în industria de prelucrare a metalelor sau în producția de componente auto.

Într-un proces de lohn, compania care dorește să externalizeze producția (comanditara) furnizează materialele și specificațiile necesare producției către compania care va efectua producția (prestatorul). Prestatorul poate fi o companie locală sau dintr-o altă țară, de regulă dintr-o țară cu o forță de muncă mai ieftină sau cu o expertiză specifică în producția respectivă.

Compania prestatoare se ocupă de producție, în funcție de specificațiile și cerințele comanditarului, și furnizează produsele finite către comanditar. Aceste produse pot fi livrate ca produse finite sau ca produse semifinite, în funcție de ceea ce a fost convenit în contractul de lohn.

Avantajul principal al lohn-ului este că permite companiei comanditare să beneficieze de costuri reduse ale producției, deoarece poate obține produsele la un preț mai mic în comparație cu producția internă. De asemenea, lohn-ul permite comanditarului să se concentreze pe activitățile sale principale, cum ar fi cercetarea și dezvoltarea sau marketingul, în loc să investească în fabrici și utilaje.

Obligațiile privind TVA și facturare

Prestarea serviciilor tip LOHN către un client din UE

În conformitate cu prevederile regulii generale de la articolul 278 alineatul (2) din Codul Fiscal, serviciile de prelucrare realizate sunt neimpozabile în România. Potrivit acestei reguli, locul prestării serviciilor este în statul membru al beneficiarului, numai dacă beneficiarul respectiv comunică prestatorului din România un cod de TVA valid emis de autoritatea fiscală din statul membru al beneficiarului sau din oricare alt stat membru, cu excepția României.

Art. 278: Locul prestării de servicii

(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acționează ca atare este locul unde respectiva persoană care primește serviciile își are stabilit sediul activității sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana își are sediul activității sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primește serviciile, în absența unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primește aceste servicii își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.

Așadar, atât timp cât locul prestării de servicii în sistem LOHN este la beneficiar, firma din România care prelucrează bunurile facturează în regim de operațiune neimpozabilă în România, adică fără TVA, dacă beneficiarul este o persoană impozabilă din UE care a furnizat un cod valid VIES. În cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă dintr-un alt stat membru, altul decât România, operațiunea este neimpozabilă în România, (deci nu vorbim de o operațiune scutită), obligat la plata taxei fiind beneficiarul din statul membru care va aplica taxarea inversă. Justificarea facturării fără TVA se face cu dovada faptului că partenerul este o persoană impozabilă din UE, contractul care descrie natura serviciului de LOHN și dovada transmiterii bunurilor prelucrate în UE (CMR, packing list, etc).

Bunuri utilizate din stocul propriu pentru a fi incorpoarte in bunurile primite spre prelucrare

Prestare de servicii, este considerată orice tip de lucrare efectuata asupra unui bun mobil corporal. Bunurile utilizate și încorporate în acestea, sunt tratate ca accesorii serviciilor și nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate.

Norme metodologice, pct. 15, alin. (14) În aplicarea prevederilor art. 278 din Codul fiscal, lucrările efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operațiunile umane și mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decât cele de natură intelectuală sau științifică, respectiv servicii ce constau, printre altele, în procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezintă examinarea unor bunuri mobile corporale în scopul stabilirii valorii acestora. Ambalajele sau alte bunuri utilizate, în legătură directă cu bunurile asupra cărora au fost realizate lucrări ori evaluări, sau bunurile încorporate în acestea sunt accesorii serviciilor realizate și nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. Pentru determinarea locului prestării acestor servicii se vor aplica, în funcție de statutul beneficiarului, prevederile art. 278 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (6) lit. a) din Codul fiscal.

Cum se declara prestarea intracomunitara tip lohn și unde?

Factura emisa se declara in D300 la randul 3 si 3.1 si D390 la tip P.

Declaratia 300 este o declarație de TVA care se depune lunar sau trimestrial de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Randul 3 se referă la livrările/prestarile intracomunitare taxabile (cu excepția celor pentru care beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa) iar randul 3.1 se referă la livrările/prestarile intracomunitare taxabile pentru care beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa.

Declarația 390 este o declaratie recapitulativa care trebuie depusa de catre persoanele impozabile care au efectuat operațiuni intracomunitare în cursul anului fiscal respectiv. Tipul P se referă la prestări de servicii intracomunitare taxabile.

Cine are obligația dovedirii nontransferului?

Primirea bunurilor spre prelucrare, arata ca are loc un nontransfer, reglementat de art. 270, alin.7 din Codul Fiscal. Nontransferul trebuie dovedit de client cu CMR-ul întocmit la livrarea bunurilor către dvs, avizul de însoțire, packing list sau alte documente de livrare. Așadar, responsabil pentru demonstrarea faptului că operațiunea este un nontransfer este a beneficiarului care trimite bunurile spre prelucrare și trebuie sa le readucă în țara lui la un moment dat.

Art. 270: Livrarea de bunuri 

(12) În sensul prezentului titlu, nontransferul reprezintă expedierea sau transportul unui bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul său, pentru a fi utilizat în scopul uneia dintre următoarele operațiuni:

a)livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat în condițiile prevăzute la art. 275 alin. (2) privind vânzarea intracomunitară de bunuri la distanță;

b)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în condițiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele acestuia;

c)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Uniunii Europene, în condițiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. d);

d)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condițiile prevăzute la art. 294 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 294 alin. (1) lit. a) și b) cu privire la scutirile pentru livrările la export și la art. 294 alin. (1) lit. h), i), j), l) și n) cu privire la scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, precum și organizațiilor internaționale și forțelor NATO;

e)livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice rețea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie termică sau agent frigorific prin intermediul rețelelor de încălzire sau de răcire, în conformitate cu condițiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) și f) privind locul livrării acestor bunuri;

f)prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiția ca bunurile, după prelucrare, să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau transportate inițial;

g)utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinație a bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinație, de către persoana impozabilă stabilită în România;

h)utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depășește 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condițiile în care importul aceluiași bun dintr-un stat terț, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import.

Prestarii servicii tip LOHN prestate către client din România

Articolul 278, alin. 2, locul este la beneficiar, beneficiarul fiind din România, locul este în România deci se facturează normal cu TVA românesc atât timp cât firma dvs este înregistrată în scopuri de TVA.

Prestări servicii tip LOHN prestate către client din afara UE

Articolul 278 alineatul (6) litera a) din Codul Fiscal stipulează că pentru serviciile de prelucrare a bunurilor prestate în România către o persoana impozabila din NON-UE, locul prestării din perspectiva TVA-ului este considerat a fi în România. În plus, conform articolului 294 alineatul (1) litera e) din același cod, prestarile de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în scopul prelucrării în România și ulterior transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client (dacă acesta din urmă nu este stabilit în România), sau de către o altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia, sunt scutite de TVA. 

Art. 278: Locul prestării de servicii

(6) Prin excepție de la prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi:

a) în România, pentru serviciile constând în activități accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea, manipularea și servicii similare acestora, servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale și evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de bunuri efectuate în România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă nestabilită pe teritoriul Uniunii Europene, dacă utilizarea și exploatarea efectivă a serviciilor au loc în România;

Art. 294: Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar

(1) Sunt scutite de taxă:

e) prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate sau importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia;

Aceasta scutire se justifică conform art. 6 din Instructiunile aprobate prin OMFP 103/2016, astfel conform prevederilor de la alin.1:

sunt scutite de taxa, potrivit prevederilor art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, prestarile de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziționate ori importate în vederea prelucrării în România și care ulterior sunt transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în România, ori de alta persoana în numele oricăruia dintre acestea. Scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se aplica prestarilor de servicii de prelucrare și în cazul în care prestatorul de servicii care efectuează aceste servicii în baza unui contract incheiat cu un client nestabilit in Romania achizitioneaza sau importa bunuri in vederea incorporarii în produsul prelucrat ori în vederea utilizarii in legatura direct cu produsele prelucrate. Scutirea de taxa prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal se aplica pentru prestarile de servicii pentru care locul prestarii se considera în România, conform prevederilor art. 278 din Codul fiscal, si se justifica conform prevederilor alin. (3). Orice bun încorporat în produsul prelucrat, ambalajele sau alte bunuri utilizate în legătură directă cu produsul prelucrat sunt accesorii serviciilor realizate și nu vor fi tratate ca livrări de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.

Conform alineatul (3), prestatorul serviciilor poate justifica scutirea de taxă prevăzută la alineatul (1) pentru prelucrarea bunurilor mobile achiziționate din România sau din alte state membre, sau importate în vederea prelucrării în România, prin prezentarea următoarelor documente:

1. a) un contract încheiat cu un client care nu este stabilit în România;
2. b) o factură pentru serviciile de prelucrare prestate;
3. c) documente care să ateste că bunurile prelucrate au fost transportate în afara Uniunii Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client (dacă acesta din urmă nu este stabilit în România), sau de către o altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia, în conformitate cu prevederile articolului 2 alineatele (2)-(4).

Asadar, dacă detineti documentele pentru justificarea scutirii, prestarea de servicii se factureaza fără TVA, in regim de scutire. Declararea tranzactiei o veți face in D300 la randul 14. Nu se declară în 390.

Exista obligația e-Transport pentru serviciile de prelucrare tip LOHN?

Da, din 1 iulie 2022, este obligatorie utilizarea site-ului RO e-Transport dar numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• se livrează bunuri cu risc fiscal ridicat, așa cum sunt prevăzute în Ordinul nr. 802/2022,
• iar transportul se efectuează cu un vehicul rutier având o masă maximă autorizată de cel puțin 3,5 tone,
• bunurile cu risc fiscal ridicat încărcate au o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 de lei, 
• iar aceste bunuri transportate sunt legate cel puțin de o relație comercială.

Ordinul nr. 1190/4625/2022 pentru aprobarea Procedurii de utilizare și funcționare a sistemului național privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport prevede:

„Art. 1. (3) Categoriile de vehicule rutiere care fac obiectul monitorizării în sistemul RO e-Transport sunt cele care au o masa maximă autorizată de minimum 3,5 tone, încărcate cu bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masa brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totala mai mare de 10.000 de lei, aferente cel puțin unei relații comerciale care face obiectul transportului.

Exista obligația e-Factura pentru serviciile de prelucrare tip LOHN?

Nu, pentru ca tranzactia nu reprezinta o livrarea de bunuri.

Prin O.U.G. nr. 130/2021 art. XXXVII alin. (1) lit. b) si alin. (2) s-a reglementat obligația furnizorului privind transmiterea facturilor către destinatari incepand cu data de 1 iulie 2022

(1) Prin derogare de la prevederile art. 10 – 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronica RO e-Factura și factură electronică în România….., pentru produsele cu risc fiscal ridicat stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, comercializate in relatia B2B:

b) furnizorii sunt obligați, incepand cu data de 1 iulie 2022, sa transmita facturile emise în sistemul național privind factură electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrate în Registrul RO e-Factura.

(2) Furnizorii prevăzuți la alin. (1) sunt obligați sa transmita facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completarile ulterioare.

Monografie contabilă

La pct. 284 din Reglementarile contabile se stabileste ca: 

(1) Deținerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum  și efectuarea de operațiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.     

(2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:     

a) recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate și înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignație se recepționează  și înregistrează  distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanțului;

Încărcarea materiilor prime în gestiune se face pe baza Notei de recepție și constatare de diferențe. Acest document este obligatoriu pentru bunurile primite spre prelucrare, în custodie sau în depozitare (conform Anexei nr. 2 la OMFP 2634/2015). Pentru consumuri se întocmește un Bon de consum, care reprezintă documentul justificativ pentru scăderea din gestiune.

In contabilitate, bunurile respective sunt înregistrate în conturi extrabilantiere. 

Pentru materialele primite spre prelucrare, se înregistrează în debitul contului 8032 “Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”. 

Pentru consumul materialelor primite spre prelucrare, se inregistreaza in creditul contul 8032. 

Factură emisă către beneficiar conform contractului încheiat, se inregistreaza:

411 “Clienti” = 704 “Venituri din servicii prestate”

Suma aferentă lucrărilor recepționate de către beneficiar până la încheierea perioadei se înregistrează în contabilitate ca fiind un cost, in contul 332 “Servicii în curs de execuție”, pe seama contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție” iar la începutul perioadei următoare serviciile în curs de execuție se reiau prin formula 712 = 332.

OMFP 1802/2014, pct. 53.

(1) Principiul contabilității de angajamente. Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile  și evenimentele se produc (și nu pe măsură  ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit)  și sunt înregistrate în contabilitate  și raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.     

(2) Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția în conturile de venituri  și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 “Clienți ‐ facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s‐a primit încă factura (contul 408 “Furnizori ‐  facturi nesosite”). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează  pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoțire a mărfii, situații de lucrări etc.).

Registrul bunurilor primite spre prelucrare: obligatoriu!

Societatea din România trebuie să țină un Registru pentru bunurile mobile corporale pe care le primește pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România.

Registrul pentru bunurile mobile corporale primite cuprinde:

1. denumirea și adresa expeditorului;
2. un numar de ordine;
3. data primirii bunurilor;
4. descrierea bunurilor primite;
5. cantitatea bunurilor primite;
6. data transportului bunurilor transmise clientului după expertizare sau prelucrare;
7. cantitatea și descrierea bunurilor care sunt returnate clientului după evaluare sau prelucrare;
8. cantitatea și descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
9. o mențiune referitoare la documentele emise în legătură cu serviciile prestate, precum si data emiterii ancestor documente.

Art. 321 alin. (1) coroborat cu alin. (4)

(1) Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să țină evidențe corecte și complete ale tuturor operațiunilor efectuate în desfășurarea activităților economice.

(4) Evidențele prevăzute la alin. (1) – (3) trebuie întocmite și păstrate astfel incat sa cuprindă informațiile, documentele si conturile, inclusiv registrul nontransferurilor și registrul bunurilor primite din alt stat membru, în conformitate cu prevederile Conform pct.101 din normele metodologice de aplicare

Norme metodologice, pct. 101

(1) In aplicarea prevederilor art. 321 alin. (4) din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila trebuie să țină evidenta următoarelor documente:

f) un registru pentru bunurile mobile corporale primite care au fost transportate din alt stat membru al Uniunii Europene în România sau care au fost importate în România ori achizitionate din România de o persoana impozabila nestabilita în România și care sunt date unei persoane impozabile în România în scopul evaluării sau pentru lucrări efectuate asupra acestor bunuri în România, cu exceptia situatiilor in care, prin ordin al ministrului finanțelor publice, nu se impune o asemenea obligație.

Un model orientativ este prezentat în Anexa 4 la Ordin 1372/2008 privind organizarea evidenței în scopul TVA, pe care îl vedeți mai jos: