1. Firma din România trimite în străinătate salariați din România (detașare internațională)
2. Persoană fizică din România lucrează direct pentru un angajator din străinătate
3. Persoană fizică din România lucrează din România pentru o firmă din afara României

1. Firma din România trimite în străinătate salariați din România (detașare internațională)

a) Perioadă de detașare sub 183 de zile

• Impozitul pe venit: Datorat în România. Angajatorul din România reține și plătește impozitul prin Declarația 112.
• Contribuțiile sociale: Se plătesc în România dacă există certificatul A1, valabil pentru maximum 24 de luni. Dacă nu există certificatul A1, contribuțiile sunt datorate în statul străin încă din prima zi.
• Reglementare legală: Art. 16 din Convenția de evitare a dublei impuneri; Regulamentul 883/2004.

b) Perioadă de detașare peste 183 de zile

• Impozitul pe venit: Datorat în statul străin. Dacă perioada stabilită inițial sub 183 de zile este prelungită și depășește acest termen, impozitul va fi datorat în statul străin din prima zi. Angajatorul trebuie să restituie impozitul reținut anterior și să se conformeze obligațiilor fiscale din statul străin.
• Contribuțiile sociale: Dacă certificatul A1 este obținut, contribuțiile se plătesc în România pentru maximum 24 de luni. În lipsa acestuia, contribuțiile sunt datorate în statul străin.
• Reglementare legală: Art. 16 din Convenția de evitare a dublei impuneri; Regulamentul 883/2004; Ordinul 1760/2018.

c) Între perioade (ex. plecare peste 183 de zile dar revenirea înainte 183 de zile)

• Dacă salariatul se întoarce în România înainte de atingerea celor 183 de zile, impozitul se recalculează retroactiv și este datorat în România, declarându-se prin D112.
• Reglementare legală: Ordinul 1760/2018.

2. Persoană fizică din România lucrează direct pentru un angajator din străinătate

• Impozitul pe venit: Dacă venitul este plătit de un angajator nerezident, acesta este neimpozabil în România (Art. 76 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal).
• Contribuțiile sociale: Datorate în statul străin din prima zi, conform Regulamentului 883/2004.
• Declarații: Nu se declară în România prin Declarația Unică.
• Reglementare legală: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), Regulamentul 883/2004.

3. Persoană fizică din România lucrează din România pentru o firmă din afara României

a) Situația 1: Acord cu angajatorul nerezident

• Angajatorul nerezident încheie un acord cu salariatul prin care acesta preia obligația de declarare și plată a contribuțiilor sociale.
• Salariatul se înregistrează fiscal prin formularul 030.
• Declararea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale se face prin formularul 112.
• La încetarea obligației, se depune formularul 020 pentru eliminarea din vectorul fiscal a obligațiilor.
• Reglementare legală: Ordinul ANAF nr. 3706/2016.

b) Situația 2: Fără acord cu angajatorul nerezident

• Angajatorul din străinătate are obligația de a achita contribuțiile sociale și de a depune formularul 112.
• Salariatul declară doar impozitul pe venit în formularul 224.
• Reglementare legală: Ordinul ANAF nr. 3706/2016.

Bază legală:

• Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).
• Convenția de evitare a dublei impuneri între România și Belgia.
• Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
• Ordinul 1760/2018.
• OPANAF 1984/2021 (pentru excepțiile privind contribuțiile sociale).
• Ordinul ANAF nr. 3706/2016 (pentru salariații care lucrează din România pentru firme din afara României).

Articolul Angajați români care lucrează în străinătate sau pentru companii străine apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce este un Nerezident și Cum se Impozitează Veniturile Sale?

Un nerezident este o persoană juridică sau fizică care nu are domiciliul sau sediul permanent în România, dar care obține venituri din activități economice desfășurate în România. Potrivit Titlului VI din Codul Fiscal, veniturile obținute de nerezidenți din România sunt supuse impozitului pe veniturile obținute din surse românești.

Astfel, impozitul se aplică veniturilor brute obținute de nerezidenți din România. Cota standard este de 16% pentru majoritatea veniturilor, însă există anumite excepții.

Certificatul de Rezidență Fiscală (CRF): Ghid Esențial

CRF-ul este un document care demonstrează că un nerezident plătit de tine nu ar trebui să plătească impozit de două ori (în țara lui și în România), conform Convențiilor de evitare a dublei impuneri. Însă ca să-l folosești în mod corect, trebuie să ai grijă la câteva aspecte:

Pașii pentru a Verifica Valabilitatea CRF-ului

• Ai nevoie să primești originalul sau o copie legalizată. Atenție, scanările trimise pe email (de exemplu, de la Upwork sau Envato) nu sunt considerate valide.

• Dacă primești certificatul în altă limbă, îți trebuie o traducere autorizată.

• Certificatul trebuie să fie valid la data plății.

• Certificatul electronic este valabil doar dacă poate fi vizualizat pe un site oficial.

• Este valabil pentru anul în curs, plus încă 60 de zile pentru anul următor (undeva până prin 4 martie). După această perioadă, se solicită un nou CRF pentru anul în care faci plata. Cu toate acestea, pentru a fi sigur, va trebui să soliciți și certificatul de rezidență fiscală valabil pentru anul în care se face plata. Poate în anul în curs, nerezidentul își schimbă rezidența.

Ce informații trebuie să conțină un CRF valid?

1. Denumirea autorității fiscale care l-a emis.
2. Identificarea clară a beneficiarului (adică a firmei nerezidente).
3. Mentiunea că beneficiarul este rezident fiscal în statul de origine.
4. Semnătura persoanei care emite certificatul.

Un detaliu important: Pe CRF nu trebuie să fie menționat plătitorul de venituri (firma ta), conform Normelor de aplicare pentru Art. 230 din Codul Fiscal (pct. 9). Așadar, chiar dacă numele firmei tale nu apare pe certificat, acest lucru nu afectează valabilitatea lui.

Ce faci dacă primești doar o scanare?

Unele platforme, cum ar fi Upwork sau Envato, îți pot trimite doar o scanare a certificatului. Important de reținut: scanarea nu este considerată un certificat electronic valid. Poți lista emailul prin care ai primit documentul și să-l atașezi la dosar, dar trebuie să fii conștient că aceasta reprezintă un risc maxim. Inspectorul ANAF ar putea solicita originalul, iar fără un certificat electronic verificabil sau original, nu vei putea aplica prevederile Convenției și vei fi expus la impozitarea conform Codului Fiscal. În final, depinde ce ești dispus să îți asumi în cazul unui control.

Modalitatea de lucru – Pașii esențiali:

Pasul 1: Verifică dacă venitul este impozabil cu reținere la sursă

Conform Art. 223, alin. 1 din Codul Fiscal, trebuie să analizezi fiecare plată externă (facturi în valută către nerezidenți) pentru a vedea dacă se încadrează într-una dintre următoarele categorii de venituri impozabile:

• Dividende (lit. a)

• Dobânzi (lit. b, c)

• Redevențe (lit. d, e)

• Comisioane (lit. f, g)

• Servicii de consultanță și management prestate atât din România cât și din străinătate (lit. i).

• Servicii prestate pe teritoriul României (lit. k). Aici obligatoriu vei depune D017 în termen de 30 de zile de la data contractului cu nerezidentul.

• Venituri din lichidarea unei persoane juridice române (lit. o)

Cum procedezi? Analizezi fiecare factură și identifici dacă se încadrează în una dintre aceste categorii. Așa te asiguri că nu omiți nimic important. Nu te baza doar pe instinct – verifică de fiecare dată! 👉 Important: Dacă o tranzacție nu este listată la Art. 223, aceasta nu necesită analiză pentru reținerea la sursă a impozitului pe veniturile nerezidenților și nici nu implică solicitarea unui Certificat de Rezidență Fiscală (CRF).

Pasul 2: Ai Certificat de Rezidență Fiscală (CRF)?

Dacă ai identificat o factură care se încadrează într-o categorie impozabilă la pasul 1, trebuie să verifici dacă ai un CRF valabil de la nerezident. Dacă ai acest certificat, poți să aplici prevederile Convenției de evitare a dublei impuneri și să nu reții impozit la sursă conform Codului Fiscal. Dacă nu ai, treci direct la reținerea impozitului conform Codului Fiscal.

Cum verifici valabilitatea unui CRF?

Este foarte important să verifici ca certificatul să fie:

• Valabil la data plății (cum am menționat în prima secțiune),

• În formatul corect (original sau copie legalizată),

• Tradus corespunzător (dacă este emis într-o altă limbă).

Sfat practic: Asigură-te că certificatul respectă toate cerințele legale, altfel riști să plătești în plus sau să faci rectificative mai târziu.

Pasul 3: Ce faci dacă ai un CRF valabil?

Felicitări! Dacă ai verificat și certificatul este valid, urmează să aplici prevederile Convenției de evitare a dublei impuneri dintre România și țara nerezidentului. De exemplu, dacă plătești redevențe către un nerezident, verifici convenția pentru a vedea ce impozit se aplică. În acest caz, definițiile pentru redevențe, comisioane și alte categorii de venituri vor fi cele stabilite de Convenția de evitare a dublei impunerii și nu de Codul Fiscal.

Un exemplu practic pentru redevențe:

Dacă ai o redevență, consultă definiția din convenție pentru a vedea cum este descrisă. Din moment ce ai CRF valid nu te mai interesează definiția din Codul Fiscal pentru redevență. Apoi, verifică alineatul 2, unde este menționat “totuși“, și reții impozitul conform convenției.
La fel și pentru comisioane. Dacă nu ai o prevedere specifică pentru comisioane, te poți orienta după capitolul privind profiturile întreprinderilor (art. 7), unde nu se reține impozit la sursă.

Pasul 4: Ce se întâmplă dacă nu ai un CRF valabil?

Dacă nu ai primit certificatul la timp sau nu poți obține unul, va trebui să reții impozitul conform Codului Fiscal. În acest caz, definițiile pentru redevențe, comisioane și alte categorii de venituri vor fi cele stabilite de Codul Fiscal, nu cele din Convenție, deoarece nu dispui de un Certificat de Rezidență Fiscală valid. Aici sunt câteva reguli clare:

• 8% pentru dividende.

• 16% pentru alte tipuri de venituri (de exemplu, dobânzi, comisioane, etc.).

• 10% pentru persoane fizice.

• 50% pentru tranzacții artificiale.

Important: Dacă ulterior primești certificatul de rezidență, poți face o declarație rectificativă la D100 și returna impozitul nerezidentului.

În lipsa CRF-ului, reții impozitul la sursă pentru toate veniturile specificate în Art. 223 din Codul Fiscal.

Cum Completezi Declarațiile Fiscale pentru Nerezidenți (D100 și D207)

După ce ai clarificat dacă venitul este impozabil și dacă ai sau nu un certificat de rezidență fiscală (CRF), următorul pas este să completezi corect declarațiile fiscale. Atenție: sunt două declarații importante de care trebuie să ții cont – Declarația 100 și Declarația 207. Iată cum funcționează:

Depunerea Declarației 100

Dacă ai reținut impozit la sursă (conform Codului Fiscal sau convențiilor), trebuie să depui Declarația 100 până în 25 ale lunii următoare plății. Este esențial să declari impozitul reținut, chiar dacă ulterior vei obține un certificat de rezidență fiscală și vei face o rectificare.

Exemplu practic: Să spunem că ai făcut o plată către un nerezident pentru servicii de consultanță în luna ianuarie și nu ai avut un CRF la momentul plății. Va trebui să reții impozitul la sursă conform Codului Fiscal și să depui Declarația 100 până pe 25 februarie.

Depunerea Declarației 207

Declarația 207 se completează și se depune pentru toate veniturile obținute de nerezidenți din România, fie că acestea sunt impozabile sau nu. Această declarație este depusă până în ultima zi a lunii februarie a anului următor plăților.

Ce se declară în D207?

Declarația 207 include:

• Venituri impozabile conform Art. 223, alin. 1 din Codul Fiscal. Aici intră, de exemplu, veniturile din dividende, dobânzi, redevențe, comisioane și servicii prestate.

• Venituri scutite conform Art. 229. De exemplu, dividendele și dobânzile pentru care ai certificat de rezidență fiscală și anexa aferentă convenției.

Cum completezi D207?

1. Capitolul III, punctul 1: Declari veniturile impozabile. Acestea pot fi:

• Neimpozabile (coloana 1): Aici treci veniturile care nu au fost impozitate conform Codului Fiscal sau convenției.
• Impozitate conform Codului Fiscal (coloana 2): Completezi cu veniturile pentru care ai reținut impozit la sursă.
• Impozitate conform convențiilor (coloana 3): Declari veniturile impozabile conform convențiilor de evitare a dublei impuneri.

1. Capitolul III, punctul 2: Declară veniturile scutite de impozit conform Art. 229. De obicei, aici se includ:

• Dividendele plătite unei persoane juridice nerezidente pentru care ai CRF, împreună cu Anexa 16.
• Dobânzile pentru care ai CRF și Anexa 15.

Cum obții Numărul de Identificare Fiscală (NIF) pentru nerezidenți

În cazul în care trebuie să declari veniturile unui nerezident în România, ai nevoie de Numărul de Identificare Fiscală (NIF) pentru acesta. Iată ce trebuie să faci pentru a obține NIF-ul:

Documente necesare pentru obținerea NIF-ului:

1. Formularul 015: Cerere pentru atribuirea NIF.
2. Împuternicire: Dacă obții NIF-ul în numele nerezidentului.
3. Contractul între firma din România și nerezident.
4. Document care atestă înregistrarea fiscală a nerezidentului: Poate fi un certificat de la Registrul Comerțului sau un document echivalent din țara de rezidență.

Metoda „Net of Tax” și „Gross-Up” în Plățile Către Nerezidenți

Atunci când se stabilesc termeni contractuali între o firmă din România și un nerezident, modul de impozitare poate varia în funcție de metoda de plată și acordurile stipulate în contract. Există două modalități principale de gestionare a impozitului pe venituri: Net of Tax și Gross-Up.

1. Metoda „Net of Tax”

Aceasta presupune că impozitul reținut la sursă este suportat de beneficiarul venitului (nerezidentul). Astfel, suma netă care ajunge la nerezident este deja diminuată cu impozitul aplicabil. În acest caz, plătitorul român reține și virează la stat impozitul pe veniturile nerezidentului, conform convenției de evitare a dublei impuneri sau conform Codului Fiscal, dacă nu există un certificat de rezidență fiscală (CRF).

Exemplu practic:
Firma din România achită unui furnizor din Italia 10.000 EUR pentru servicii de consultanță. Contractul prevede metoda „Net of Tax”, iar furnizorul italian nu prezintă un CRF. Firma românească va reține impozitul de 16% din suma brută, deci va trimite furnizorului suma netă de 8.400 EUR, iar restul de 1.600 EUR va fi reținut ca impozit la sursă și plătit către autoritățile fiscale din România.

Bază legală: Art. 223 alin. (1) lit. i) Cod Fiscal.

2. Metoda „Gross-Up”

În cazul metodei „Gross-Up”, contractul stipulează că impozitul este suportat de plătitorul venitului, astfel încât nerezidentul primește suma brută convenită fără nicio deducere. În această situație, plătitorul va calcula și plăti impozitul în plus, astfel încât suma totală achitată statului să includă atât valoarea brută a venitului, cât și impozitul.

Cum se calculează suma totală? Pentru a determina cât trebuie să plătești în total, inclusiv impozitul, se folosește formula:

Impozit = 16% x valoare factura x 100 /84

Exemplu practic:
O firmă din România plătește unui partener din Olanda dobânzi de 10.000 EUR, iar contractul prevede metoda „Gross-Up”. Dacă firma din Olanda nu prezintă un CRF, impozitul aplicabil este de 16%. În acest caz, firma din România va trebui să plătească în total:

Impozit = 16% * 10.000 euro * 100/84 = 1.904 euro

Astfel, firma din România va reține 1.904 EUR drept impozit și va plăti 10.000 EUR partenerului din Olanda.

Bază legală: Art. 223 alin. (1) Cod Fiscal.

Nu poți aplica cota din convenția de evitare a dublei impuneri pentru metoda „gross-up”. Convențiile nu se aplică atunci când plătitorul suportă impozitul, ci se aplică cotele standard din Codul Fiscal (16% sau 8%). Nu poți să faci ”gross-up” cu cotele din conveție ci doar cu cele din Codul Fiscal.

Prevederile titlului VI din Codul fiscal se aplică atunci când beneficiarul venitului obţinut din România este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri sau când beneficiarul venitului obţinut din România, rezident al unui stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 19 alin. (1) ori atunci când impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.

 

Art 25, alin.(4)

Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;

Studii de Caz Practice pentru Plățile Către Nerezidenți

Să trecem acum la exemple practice, pentru a înțelege cum se aplică regulile fiscale în diverse situații. Vom aborda cele mai frecvente tipuri de tranzacții și cum se impozitează acestea.

Reclama și Publicitatea

Situația: Ai plătit pentru servicii de reclamă și publicitate unui nerezident.

Cum se aplică reglementările?
Publicitatea nu este inclusă în Art. 223, alin. 1 din Codul Fiscal, așadar, aceste venituri sunt considerate exonerate de impozit. Nu trebuie să soliciți certificat de atestare fiscală pentru ele, deoarece serviciile care nu sunt prestate pe teritoriul României nu sunt impozabile.

Spațiul de stocare și gazduire web

Situația: Ai achiziționat servicii de stocare sau gazduire web de la un furnizor nerezident.

Cum se aplică reglementările?
Serviciile de stocare și gazduire web nu sunt considerate redevențe. Acestea sunt servicii furnizate pe un server virtual, nu pe un echipament fizic (de exemplu, un server dedicat). Redevențele implică folosirea unui echipament fizic, ceea ce nu este cazul aici, deci nu trebuie să reții impozit la sursă.

Achiziția de software

Situația: Ai cumpărat o licență software de la un furnizor nerezident.

Cum se aplică reglementările? Dacă software-ul este achiziționat pentru uz propriu, nu este considerat o redevență și nu reții impozit la sursă. Însă, dacă ai achiziționat o licență temporară pe care o multiplici și generezi venituri din aceasta, se consideră redevență și trebuie să aplici reținerea la sursă.

Comision PayPal, Envato, Upwork, Booking, Airbnb

Situația: Ai plătit un comision pentru serviciile oferite de platforme precum PayPal, Envato sau Upwork.

Cum se aplică reglementările? Dacă factura specifică un comision („tax fee”), acest venit este impozabil. Aplici impozit conform Codului Fiscal sau conform convenției de evitare a dublei impuneri, dacă ai un certificat de rezidență fiscală valabil.

Compensările

Situația: Ai compensat o plată (dobândă, dividend) cu o altă datorie.

Cum se aplică reglementările? Conform legislației fiscale, compensările sunt tratate ca plăți. De exemplu, dacă transformi dobânda într-un capital social sau dividendele într-o creditare, sau ai capitalizare de dobândă în principalul împrumutului, ”plata” respectivă este impozabilă la sursă. Chiar dacă transformi acele sume în altceva, inițial ele sunt considerate plăți supuse impozitului.

Redevență pentru Drepturi Integrale

Situația: Ai cumpărat un scenariu de film de la un scenarist rezident fiscal în Germania și l-ai folosit în totalitate în producția ta.

Cum se aplică reglementările?
Dacă dreptul de autor a fost cedat integral pentru o anumită piață (de exemplu, piața UE), atunci plata nu este considerată redevență. Când un nerezident cedează drepturile de proprietate intelectuală în mod integral, nu se aplică impozit la sursă.

Redevență pentru Software

Situația: Ai cumpărat o licență software de la o firmă nerezidentă, însă ai primit și codul sursă al programului pentru a dezvolta un produs derivat.

Cum se aplică reglementările?
În acest caz, plata se consideră redevență, deoarece ai primit și drepturile asupra codului sursă, nu doar dreptul de a folosi software-ul. Redevențele sunt supuse impozitării conform Codului Fiscal și convențiilor de evitare a dublei impuneri.

Distribuție Exclusivă

Situația: Ai plătit unei firme din Bulgaria pentru dreptul exclusiv de distribuție a unui produs pe piața din România.

Cum se aplică reglementările?
Plata pentru distribuție exclusivă nu este considerată redevență și nu trebuie să reții impozit la sursă. În schimb, acest venit ar putea fi tratat ca profit al întreprinderii, care este impozabil doar în Bulgaria, conform convenției de evitare a dublei impuneri dintre România și Bulgaria.

Notă: În cazul în care contractul include servicii de consiliere tehnică (de exemplu, ajutor pentru instalarea produsului), asigură-te că nu se încadrează la servicii de consultanță, care ar putea fi impozabile în România.

Descărcare de Produse Digitale

Situația: Ai descărcat o fotografie de la un furnizor nerezident pentru a o folosi în reclame.

Cum se aplică reglementările?
Această plată se consideră redevență, deoarece implică un drept de utilizare a unei proprietăți intelectuale (fotografia). Dacă nu ai certificat de rezidență fiscală de la furnizor, trebuie să reții impozit conform Codului Fiscal.

Servicii de Implementare Software

Situația: O firmă nerezidentă implementează un software pentru tine, iar serviciul include deplasarea personalului în România.

Cum se aplică reglementările?
Chiar dacă contractul nu specifică unde sunt prestate serviciile, deplasarea personalului în România face ca serviciul să fie considerat prestat pe teritoriul României. În acest caz, veniturile firmei nerezidente sunt impozabile în România, iar tu trebuie să reții impozit la sursă.

Redevențe versus Servicii: Cum faci diferența?

Un aspect care poate crea confuzie este diferența dintre redevențe și servicii. Să clarificăm:

• Redevențele implică drepturi de utilizare a unei proprietăți intelectuale sau echipamente industriale (software, brevete, drepturi de autor etc.).

• Serviciile presupun furnizarea unei activități sau a unui know-how fără transferul unui drept.

Exemplu: Dacă plătești pentru utilizarea unui echipament industrial, acest lucru este considerat o redevență și este impozabil conform Codului Fiscal. În schimb, dacă plătești pentru mentenanța acelui echipament, aceasta este considerată un serviciu și poate să nu fie impozabilă.

Concluzii: Cum să te asiguri că totul este corect

Gestionarea plăților către nerezidenți poate părea complicată, dar dacă urmezi pașii corect, vei reuși să te conformezi legislației fără probleme. Iată câteva sfaturi finale pentru a te asigura că totul este în regulă:

1. Verifică mereu dacă venitul este impozabil conform Art. 223 din Codul Fiscal. Nu toate plățile către nerezidenți sunt impozabile.
2. Solicită certificat de rezidență fiscală (CRF) pentru a beneficia de prevederile convențiilor de evitare a dublei impuneri. Asigură-te că certificatul este valabil și că ai o copie legalizată sau originalul.
3. Depune Declarația 100 până în 25 ale lunii următoare dacă ai reținut impozit la sursă. Dacă primești ulterior CRF-ul, poți face o rectificativă.
4. Depune Declarația 207 până la sfârșitul lunii februarie a anului următor pentru toate veniturile obținute de nerezidenți din România, fie că sunt impozabile sau nu.
5. Consultă un expert contabil sau un consultant fiscal dacă ai dubii. Reglementările fiscale sunt complexe, iar o mică eroare poate duce la complicații pe care le poți evita din timp.

Dacă totul încă pare complicat, amintește-ți că înțelegerea detaliilor fiscale este o artă. Iar ca orice artă, devii mai bun pe măsură ce exersezi. Cu fiecare plată către nerezidenți, vei deveni mai stăpân pe situație. Iar dacă apar întrebări, suntem aici să te ajutăm – fie cu o sesiune de consultanță, fie cu un răspuns detaliat în scris pentru speța ta!

Articolul Cum să gestionezi corect plățile către nerezidenți: Ghid complet apare prima dată în AtelierContabilitate.

1. Ce trebuie să faci dacă ai restanțe la ANAF?

Persoanele fizice și juridice cu datorii la ANAF la data de 31 august 2024 pot beneficia de anularea dobânzilor și penalităților conform articolului I-II din Ordonanța de Urgență 107/2024. Pașii sunt următorii:

Cum beneficiezi de Anularea dobânzilor și penalităților?

1. Plata obligațiilor principale până la 25 noiembrie 2024: Toate datoriile restante la 31 august 2024 trebuie achitate integral (Art. II, alin. (a)).
2. Stingerea obligațiilor apărute între 1 septembrie și depunerea cererii: Dacă apar noi datorii în intervalul 1 septembrie – 25 noiembrie 2024, acestea trebuie achitate (Art. II, alin. (b)).
3. Depunerea tuturor declarațiilor fiscale: Asigură-te că toate declarațiile fiscale necesare sunt depuse (Art. II, alin. (c)).
4. Depunerea cererii de anulare a penalităților și dobânzilor până la 25 noiembrie 2024: După ce îți achiți datoriile și depui toate declarațiile, trebuie să trimiți o cerere către ANAF pentru anularea accesoriilor (Art. II, alin. (d)).

Ce se întâmplă dacă ai o eșalonare activă la 31 august 2024?

Dacă ai o eșalonare în derulare, poți beneficia și tu de anularea dobânzilor și penalităților, dar trebuie să finalizezi eșalonarea până la 25 noiembrie 2024 (Art. IX, alin. (2)).

Opțiuni disponibile:

• Finalizarea eșalonării și anularea accesoriilor: Dacă finalizezi eșalonarea până la termen, dobânzile și penalitățile rămase vor fi anulate, iar sumele plătite pentru accesorii vor fi restituite (Art. I, alin. (5) și Art. IX, alin. (2)).
• Renunțarea la eșalonare și plata doar a unei părți din debit: Dacă renunți la eșalonare (Art. I, alin. (4)), înainte de 25 noiembrie 2024, poți opta pentru plata a 50% din debitul principal (pentru sume sub 5.000 lei) sau 75% din debit (pentru sume peste 5.000 lei), conform articolului XVI. Acest pas, este valabil doar pentru datoriile pe CNP.

2. Cum beneficiezi de bonificația fiscală dacă NU ai restanțe?

Contribuabilii fără datorii la ANAF la data de 31 august 2024, fie că sunt plătitori de impozit pe profit sau microîntreprinderi, pot beneficia de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual sau impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2024.

Condiții pentru a beneficia de bonificație:

1. Depunerea tuturor declarațiilor fiscale la timp: Toate declarațiile conform vectorului fiscal trebuie să fie depuse (Art. XVII, alin. (3)(a)).
2. Plata integrală și la termen a impozitelor pe profit sau pe venit: Trebuie să plătești toate impozitele până la termenele prevăzute de lege (Art. XVII, alin. (3)(b)).
3. Să nu ai alte datorii restante la ANAF: Nu trebuie să ai alte obligații fiscale restante (Art. XVII, alin. (3)(c)).

Cum primești bonificația?

• Bonificația se va acorda după depunerea declarațiilor:
  • În cazul impozitului pe profit, bonificația va fi constatată de ANAF după expirarea termenului de depunere a declarației de impozit pe profit pentru anul fiscal 2024 (Art. XVII, alin. (2)(a)).
  • Pentru microîntreprinderi, bonificația va fi acordată după depunerea declarației de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru trimestrul IV (Art. XVII, alin. (2)(b)).

Cum va fi utilizată bonificația?

• Bonificația nu se aplică direct prin reducerea impozitului plătit pentru trimestrul IV sau finalul anului fiscal. Conform Art. XVII alin. (6), bonificația va fi utilizată pentru compensarea altor obligații fiscale datorate în viitor, iar aceste sume nu vor fi returnate în numerar.
• Excepție privind restituirea: Dacă bonificația nu este utilizată pentru compensarea altor datorii fiscale până la expirarea termenului de prescripție, poate fi restituită contribuabilului (Art. XVII alin. (7)).

3. Ce trebuie să facă persoanele fizice cu datorii pentru a plăti doar 50% sau 75% din debit?

Pentru persoanele fizice cu datorii restante la ANAF, Ordonanța prevede facilități de reducere a debitului principal:

• Pentru datorii sub 5.000 lei: Poți beneficia de anularea a 50% din debitul principal dacă plătești restul de 50% până la 25 noiembrie 2024 (Art. XVI, alin. (1)).
• Pentru datorii peste 5.000 lei: Poți plăti 75% din debitul principal și să beneficiezi de anularea a 25% din debitul principal și a tuturor accesoriilor (Art. XVI, alin. (2)).

Pași necesari:

1. Achită procentul necesar din debitul principal (50% sau 75%) până la 25 noiembrie 2024.
2. Depune cererea de anulare a dobânzilor și penalităților.

Concluzie: Cum să beneficiezi de Amnistia Fiscala 2024?

Ordonanța de Urgență 107/2024 oferă oportunități excelente pentru gestionarea mai eficientă a datoriilor către ANAF. Fie că vrei să plătești doar o parte din debitul principal și să scapi de penalități, fie că vrei să beneficiezi de bonificații pentru plata la termen, este esențial să urmezi procedurile corecte:

• Achită la timp datoriile principale.
• Depune toate declarațiile fiscale.
• Solicită anularea dobânzilor și penalităților prin cerere.
• Profită de bonificații pentru impozitul pe profit sau pe veniturile microîntreprinderilor.

Asigură-te că respecți toate termenele și procedurile pentru a beneficia de măsurile fiscale din 2024.

Ai nevoie de ajutor suplimentar pentru a beneficia de amnisția fiscală 2024? Apelează la serviciile noastre de consultanță fiscală! Îți oferim opțiunea de consultanță fiscală online – poți stabili o ședință video la ora dorită sau consultanță offline – pune întrebarea și noi îți trimitem răspunsul detaliat în scris.

Programează-ți acum o sesiune de consultanță fiscală online sau offline accesând Atelier Contabilitate – Consultanță Fiscală.

Articolul Amnistie Fiscală 2024: Ghid complet pentru anularea dobânzilor și penalităților OUG 107/2024 apare prima dată în AtelierContabilitate.

Reglarea soldului de casă

Este esențial ca reglarea soldului de casă să se facă pe baza realității din teren și nu doar pentru a corespunde cerințelor legale sau pentru a “da bine” în documente. Astfel, se vor înregistra toate operațiunile efectuate, fie ele încasări sau plăți în numerar, asigurându-vă că acestea sunt susținute de documente justificative corespunzătoare (ex.bonuri fiscale, chitanțe, dispoziții de plată/încasare).

Depunerea soldului de casă în bancă

Conform art. 4^1 alin. (2) din Legea nr. 70/2015, dacă soldul de casă depășește suma de 50.000 lei, acesta trebuie depus în contul bancar al societății în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data constatării depășirii acestui plafon. Această măsură este necesară pentru a respecta plafonul legal impus pentru numerar.

Gestionarea banilor care există doar scriptic

În cazul în care soldul de casă existent este doar scriptic (banii nu există fizic în casierie), se pot aplica următoarele soluții:

• Acoperirea sumelor datorate asociaților/administratorilor: În primul rând, verificați dacă societatea are obligații financiare față de administrator sau asociați, înregistrate în conturile 4551 – “Sume datorate acționarilor/asociaților” sau 542 – “Avansuri de trezorerie”. Aceste sume pot fi compensate cu soldul de casă, reglând astfel soldul scriptic. Este esențial să menționăm că restituirile de împrumut se efectuează exclusiv prin bancă, conform art. 4, alin. (4) din Legea 70/2015. Astfel, trebuie să depuneți mai întâi banii în contul bancar al societății, iar ulterior să efectuați restituirea împrumutului. În cazul avansurilor de decontare (contul 542), restituirea se poate face în numerar, dar nu poate depăși suma de 5.000 lei cash.
• Distribuirea dividendelor: Dacă asociații au utilizat aceste sume, se poate proceda la distribuirea dividendelor. Este important de menționat că plata în numerar a dividendelor poate fi efectuată până la limita de 10.000 lei/asociat, conform  art. 4, alin. (1) din Legea 70/2015. Pentru sumele care depășesc acest plafon, este necesar să depuneți soldul în contul bancar și să efectuați plata dividendelor din bancă către asociați. Se pot face mai multe tranșe de depuneri în contul bancar și plăți de dividende până la lichidarea soldului de casă.
• Există alternativa acordării unui împrumut către asociați. Suma maximă care poate fi împrumutată este echivalentul a 5.000 euro, și aceasta doar ocazional. Împrumutul trebuie să fie acoperit de un contract de împrumut autentificat la notar și să includă dobânda de referință a BNR.
• Acordarea avansurilor spre decontare: O altă opțiune este acordarea avansurilor spre decontare, însă acestea nu pot depăși suma de 5.000 lei cash, conform art. 3, alin. (4) din Legea 70/2015. Aceste avansuri trebuie să fie justificate ulterior cu plăți efectuate de administrator în numele societății. În cazul în care sumele nu sunt justificate, ele trebuie redepuse în contul bancar al societății sau în registrul de casa, însă se recomandă depunerea directă în contul bancar pentru a evita depășirea plafonului de casă.
• Venituri din alte surse: O ultimă variantă este considerarea acestor sume ca fiind venituri din alte surse, conform art. 114-117 din Codul Fiscal, acestea urmând să fie impozitate cu 10%. În acest caz, va fi necesară depunerea declarației D100 și D205 în anul următor. 
• Trebuie să aveți în vedere că, dacă administratorul este și angajat, există riscul ca aceste sume să fie considerate venituri de natură salarială, caz în care impozitarea este de 47,25% – art. 11 din Codul Fiscal.

Numirea casierului și gestionarea documentelor

Este crucial să aveți numit un casier care să se asigure că toate documentele justificative sunt înregistrate corect și la timp. Casierul trebuie să întocmească zilnic registrul de casă. Acest registru poate fi gestionat electronic, folosind un program de facturare care să ofere această funcționalitate, având în vedere că majoritatea firmelor au implementat un astfel de program în contextul e-Factura.

Baza legală:

Codul Fiscal – art.11, art. 114-117;

Legea 70/2015.

Articolul Cum să reglezi corect soldul de casă și să eviți sancțiunile ANAF? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Dacă firma dvs. transportă bunuri cu risc fiscal, utilizarea sistemului e-Transport este obligatorie, indiferent dacă este vorba de transport intern sau extern. De asemenea, pentru toate bunurile transportate international, e-Transport este obligatoriu.

În lipsa codului UIT transmis transportatorului, se poate dispune confiscarea bunurilor transportate și aplicarea unei amenzi (vezi detalii mai jos).

​Ce se declara in e-Transport?

Transportul bunurilor cu risc fiscal

Acestea sunt:

1. Legume, plante, rădăcini și tuberculi, alimentare (coduri NC de la 0701 la 0714 inclusiv)
2. Fructe comestibile, coji de citrice sau de pepeni (coduri NC de la 0801 la 0814 inclusiv)
3. Băuturi, lichide alcoolice și otet (coduri NC de la 2201 la 2208 inclusiv)
4. Sare, sulf, pământuri și pietre, ipsos, var și ciment (coduri NC 2505 și 2517 inclusiv)
5. Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate (coduri NC de la 6101 la 6117 inclusiv)
6. Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate (coduri NC 6201 la 6212 inclusiv și NC de la 6214 la 6217 inclusiv)
7. Încălțăminte, ghete și articole similare, părți ale acestor articole (coduri NC de la 6401 la 6405 inclusiv)
8. Fontă, fier și oțel (coduri NC 7213 și 7214 inclusiv)

Este​ in proiect in consultare publica din 22.04.2024, sa fie considerate produse cu risc fiscal si următoarele categorii:

1. Carne și organe comestibile;
2. Pești și crustacee, moluște și alte nevertebrate acvatice;
3. Lapte și produse lactate; ouă de păsări; miere naturală; produse comestibile de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte;
4. Tutun și înlocuitori de tutun prelucrați; produse care conțin sau nu nicotină destinate inhalării fără ardere; alte produse care conțin nicotină destinate absorbției nicotinei în corpul uman;
5. Combustibili minerali, uleiuri minerale și alte produse rezultate din distilarea acestora; materiale bituminoase; ceară minerală;
6. Săpunuri, agenți de suprafață organici, preparate pentru spălat, preparate lubrifiante, ceară artificială, ceară preparată, produse pentru întreținere, lumânări și articole similare, paste pentru modelărie, „ceară dentară” și preparate dentare pe bază de ipsos;​
7. Produse diverse ale industriei chimice;
8. Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și articole textile purtate sau uzate; zdrențe;

Transportul internațional de bunuri

Transportul internațional de bunuri: import si export, nu contează ce produse se transportă.

​Cine declara in e-Transport?

• destinatarul inscris in declaratia vamala de import (Deci dacă dvs faceți import, dvs declarați in e-Transport)
• ​expeditorul inscris in declaratia vamala de export
• ​beneficiarul din Romania in cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri
• ​furnizorul din Romania in cazul tranzacțiilor interne (se declară in e-Transport inclusiv transporturile între punctele de lucru interne ale societății)
• ​furnizorul din Romania in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
• ​depozitarul bunurilor in cazul tranzactiilor intracomunitare aflate in tranzit, in cazul bunurilor descărcare/încărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri

Persoanele obligate la declararea in e-Transport sunt numiți ​​utilizatorii.

​Ce se declara in e-Transport?

Informații referitoare la:

• expeditor și beneficiar
• denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate
• locurile de încărcare și descărcare
• detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat
• codul UIT generat

Care sunt termenele de declarare in e-Transport?

Utilizatorii pot declara in Sistemul RO e-Transport datele referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, cu cel mult 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului, dar pànă la:

• prezentarea in punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea in România sau
• prezentarea la locul de import sau
• la punerea efectivă in mișcare a vehiculului.

​Modificarea datelor înscrise in Sistemul RO e-Transport este interzisă după prezentarea in punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea in România sau la locul de import, respectiv după punerea efectivă in mișcare a vehiculului, după caz.

​Codul UIT este valabil 5 zile calendaristice​ respectiv de 15 zile calendaristice în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri, incepànd cu data declarată pentru începerea transportului, fiind in​terzisă utilizarea acestui cod UIT după expirarea acestui termen.

​Practic, identificarea prin cod UIT se materializează prin deținerea codului UIT pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, in format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.

​Care sunt sanctiunile?

1. Amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei + confiscarea bunurilor nedeclarate pentru:

• nedeclararea în Sistemul RO e-Transport a datelor referitoare la transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat în vederea identificării prin codul UIT
• nerespectarea termenului de valabilitate a codului UIT de 5 zile calendaristice, începând cu data declarată pentru începerea transportului;
• descărcarea pe teritoriul României a bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, dacă acestea nu fac obiectul depozitării sau formării unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri
• declararea în Sistemul RO e-Transport a unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri.

2. Doar amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei, fără confiscarea bunurilor pentru:

• neprezentarea în termen de către utilizatori la dispoziția operatorului de transport rutier a codului UIT aferent bunurilor transportate;
• modificarea datelor înregistrate în Sistemul RO e-Transport după prezentarea in punctul rutier de trecere a frontierei la intrarea in România sau la locul de import sau după punerea efectivă în mişcare a vehiculului;
• nedeclararea in Sistemul RO e-Transport a datelor aferente transporturilor pentru toate bunurile transportate.

3. Amendă de la 5.000 la 10.000 lei pentru conducatorul vechicului de transport in cazul in care nu prezinta documentele care însoțesc transportul si daca nu a echipat vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit.

De ce ai nevoie pentru a putea declara in e-Transport?

Declararea in e-Transport se face prin SPV (Spațiu Privat Virtual) de pe site-ul anaf.ro.
Înainte de a putea intra in SPV este nevoie de:
– achiziționarea unei semnături electronice pe numele persoanei responsabile care va declara in e-Transport
– depunerea D150 la anaf pentru activarea semnaturii electronice

Ce obligatii au firmele de transport sau casele de expeditii?

1. Să solicite codul UIT de la utilizatorul transportului
2. Sa treaca acest cod UIT pe CMR
3. Să prezinte, la cerere, documentele care însoțesc transportul de bunuri
4. Sa echipeze vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit, pe care este instalat software-ul Centrului Național pentru Informații Financiare, precum și la a asigura, pe toată durata traseului, transferul datelor curente de poziționare a vehiculelor de transport care fac obiectul declarației. De asemenea, se instituie obligația conducătorului vehiculului de transport să pornească dispozitivul de poziționare înainte de începerea transportului pe teritoriul național, respectiv să oprească dispozitivul de poziționare numai după livrarea bunurilor la locul de livrare declarat sau după părăsirea teritoriului național.

In cazul in care, transportatorul, nu primeste codul UIT de la utilizatorul transportului, sancțiunile nu le primește transportatorul (sau casa de expeditii) ci utilizatorul transportului.

Transportatorul este pasibil de sancțiune doar in cazul in care nu prezinta documentele care însoțesc transportul si daca nu a echipat vehiculele de transport cu dispozitive de tip terminal de telecomunicații care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit. Amenda pasibila pentru transportatori: 5.000 si 10.000 lei.

Excepții de la declararea în e-Transport

1. Transportul bunurilor de către prestatorii de servicii poștale în colete poștale (curieri), bunuri până în 50 kg.
2. Dacă transportul este realizat cu o mașină sub 2.5 tone și dacă bunurile transportate cântăresc mai puțin de 500 kg sau au o valoare mai mică de 10.000 lei, nu aveți obligația de a declara în sistemul RO e-Transport. Modificare din 27.06.2024 – Ordin ANAF nr. 1337/1268/2024.

Așadar, pentru a nu avea obligația de a declara în sistemul RO e-Transport, trebuie să fie îndeplinite ambele condiții de mai jos:

1. Mașina folosită pentru transport trebuie să aibă o masă maximă tehnic admisibilă sub 2,5 tone.
2. Bunurile transportate trebuie să cântărească mai puțin de 500 kg sau să aibă o valoare mai mică de 10.000 de lei.

​Atenție: Amenzile primite nu pot fi plătite pentru jumătate din cuantumul amenzii în 15 zile și nu se acordă avertisment la prima abatere.

Vă mulțumim pentru atenție și vă recomandăm să respectați aceste obligații pentru a evita sancțiunile!

Articolul Buletin informativ: RO e-Transport apare prima dată în AtelierContabilitate.

Dacă te întrebi care sunt noile plafoane, cum se aplică ele sau care sunt sancțiunile pentru nerespectarea lor, ai ajuns în locul potrivit. În articolul de astăzi, vom dezbate noile prevederi referitoare la limita plăților în numerar, dividendelor, creditării, tranzacțiilor între persoane fizice și multe altele. Am inclus, de asemenea, un tabel rezumativ pentru a vă oferi o imagine clară și concisă asupra acestei teme complexe.

Deci, haideți să intrăm în detaliu și să ne asigurăm că suntem în pas cu aceste schimbări, evitând astfel eventualele sancțiuni. Fie că sunteți un antreprenor, un contabil sau pur și simplu o persoană curioasă, acest ghid este esențial pentru a vă menține informați și conformi cu legislația în vigoare.

Prevederi valabile începând cu 11 noiembrie 2023

• Limita plăți în numerar este de 1.000 lei către o persoana juridica dar nu mai mult de 2.000 lei/zi, iar pentru tranzacțiile cash&carry sunt de 2.000 lei. Pentru plățile legate de avansuri spre deplasare, limita este de 1.000 lei/persoana/zi.
• Dividendele se pot plăti în numerar, dar nu trebuie să depășească 5.000 lei/zi/beneficiar.
• Creditare societate se poate face numai prin banca.
• La sfârșitul zilei, suma maximă care poate fi deținută în numerar este de 50.000 lei. Aceasta trebuie depusă la bancă în maxim 2 zile lucrătoare. Excepție constituie plata salariilor, unde se acceptă o perioadă maximă de 3 zile lucrătoare.
• Tranzacții între persoane fizice: Până în ianuarie 2025, suma maximă ce poate fi tranzacționată în numerar este de 10.000 lei/tranzacție, după care aceasta va fi redusă la 5.000 lei.

• Nerespectarea limitelor pentru tranzacții se sancționează cu o amendă de 25% din suma care depășește plafonul stabilit pentru tipul respectiv de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.

Am creat un tabel simplificat care evidențiază principalele schimbări referitoare la limitele tranzacțiilor în numerar și la cum gestionăm sumele din casierie. Vezi mai jos tabel:

Prevederi valabile până la 10 noiembrie 2023

1. Categorii de persoane conform legii 70/2015

• • persoanele juridice;
  • persoanele fizice autorizate;
  • întreprinderile individuale;
  • întreprinderile familiale;
  • liber-profesioniștii;
  • persoanele fizice care desfășoară activități în mod independent;

• • asocierile și alte entități cu sau fără personalitate juridică

2. Tabel rezumat plafoane incasari si plati in numerar

Atentie: pe o factura pot maxim o chitanta sa am decontata. Nu pot sa am mai multe chitante pana in maxim 5.000 lei si doar ce depaseste 5.000 sa fie prin banca. Daca am chitanta de 100 lei, diferenta din factura se poate achita doar prin banca.

Articolul Plafoanele privind platile in numerar pentru: firme, PFA si persoane fizice apare prima dată în AtelierContabilitate.

În articolul de mai jos, am inclus atât modificările intervenite recent, cât și legi mai vechi, dar care este recomandat să le ai în vedere în gestionarea activității tale.

Salariați

• Începând cu 10 angajați, există obligația de a iniția negocierile pentru încheierea unui contract colectiv de muncă.  Neîndeplinirea obligației negocierii contractului colectiv de muncă se sancționează cu amendă de la 15.000 la 20.000 lei.
• Salariul minim a fost stabilit la 3.300 lei începând cu veniturile lunii octombrie 2023, pentru domeniul construcțiilor a rămas la 4.000 lei. De la 1 ianuarie, se discuta ca salariul minim va fi 3.500 lei.
• Scutirea de 200 lei este aplicabilă până la 31.12.2023 pentru angajații cu salariul minim pe economie, dar care nu depășesc 4000 lei într-o lună, luând în calcul sporurile și tichete alături de salariul minim pe economie. Aceasta facilitate, nu se aplică angajaților care beneficiază de facilități în domeniile construcții sau alimentar. Aceeași scutire este validă și pentru angajații part-time care sunt supraimpozitați, adică au singur loc de munca.
• Deducerile de bază vor fi modificate având în vedere majorarea salariului minim pe economie. Acestea se calculeaza procentual.
• Din ianuarie 2024, verifică dacă ai angajați cu CIM din 01.01.2022 sau anterior acestei date. După 24 de luni, nu se mai poate acorda salariul minim brut pe țară. Salariul lor trebuie să fie peste salariul minim garantat în plată.

• Firmele cu peste 50 de angajați au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din totalul angajaților sau de a plăti o compensație către stat. Ca alternativă la angajare, companiile pot achita lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând minimum 50% din salariul de bază minim brut pentru locurile neocupate de persoane cu handicap. Diferența de bani poate fi folosită pentru achiziționarea de produse sau servicii oferite de persoane cu handicap din unități protejate autorizate. Această sumă se declară lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin formularul 100. Nerespectarea dispozitiilor art.78 din Legea nr.448/2006 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei + recalculare sume cu accesorii incluse.
• Există posibilitatea unor contracte de internship pentru o durată maximă de 6 luni sau 720 de ore. Pentru acestea, se datorează jumătate din salariul minim. Ele se înregistrează la AJOFM, nu la ITM. La finalizarea internshipului, dacă se încheie un CIM, firma primește o primă de 4586 lei. Această sumă este acordată după 24 de luni de muncă neîntreruptă.

Limitări legate de beneficii angajați:

• Diurna: maxim 2,5 ori diurna de la instituțiile publice, fără a depăși media ultimelor 3 salarii brute înmulțită cu numărul zilelor de delegare.
• Hrană sau tichete de masă: din 1 ianuarie 2024 se pot oferi și în formă monetară. De la 1 ianuarie 2024, tichetele de masă și voucherele de vacanță se impozitează cu 10% CASS sanatate. Tichetele de creșă și cele culturale rămân scutite.
• Chirie/cazare: maxim 20% din salariul minim/luna/angajat (dar fara a depasi 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Telemuncă: 400 lei/luna/angajat raportata la zilele lucrate în telemunca (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Decontare concediu de odihna: salariul mediu/an (6789 lei in 2023 dar fara a depasi 33% din salariul brut din luna acordarii). Decontarea și cheltuielile să fie în luna în care angajatul este în concediu de odihnă. Nu trebuie să ai funcția de bază unde îți este decontat concediu. 
• Pensie facultativă: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Asigurare sănătate privată: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).
• Abonamente sportive: 400 euro/an/angajat (dar fără a depăși 33% din salariul brut din luna acordarii).

Pentru verificarea încadrării în plafonul anual de 400 euro, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul leu/euro comunicat de Banca Națională a României, în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.

• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, salariații din IT, construcții și alimentară care au venituri brute ce depășesc 10.000 lei nu beneficiază de scutirea de impozit pe venit de 10% pentru suma ce depășește 10.000 lei venit salarial brut. Scutirea se acordă doar la funcția de bază.
• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, cota CAS se reduce cu valori procentuale specifice pentru anii 2023 (3,75%) și 2024 (4,75%), dar salariatul poate opta pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat. Opțiunea se depune în scris la angajator și este valabila incepand cu veniturile lunii următoare depunerii opțiuni. Aceasta este valabilă pentru angajații din IT, construcții și industria alimentară. Angajatii din aceste domenii vor datora si contributia la sanatate CASS 10%. Se așteaptă publicarea salariului minim majorat din 1 noiembrie 2023, pentru industria alimentara și sectorul agricol la 3.436 lei și pentru Constructii la 4.582 lei.
• Începând cu veniturile din noiembrie 2023, pentru salariați din construcții și industria alimentară, se elimină scutirea de CAS pensie pentru condiții deosebite (4%) și speciale de muncă (8%). 

Venituri din activități independente (PFA, II, IF, profesii liberale)

Începând cu ianuarie 2024, din venitul net anual impozabil se deduce contribuția la sanatate CASS datorată pentru aceste venituri, precum și contribuția la pensie CAS.

CASS sănătate 10%, se aplică asupra venitului net realizat, dar limitat la echivalentul a 60 de salarii minime brute pe țară. Dacă baza de calcul pentru CASS este sub 6 salarii minime brute, se va datora o diferență până la nivelul acestui prag. Cu toate acestea, această diferență nu se va aplica dacă persoana fizică obține venituri cel puțin egale cu 6 salarii minime brute, fie din salarii, fie din categoriile prevăzute la articolul 155 alin 1, lit c la h: venituri din drepturi de proprietate intelectuală, chirii, investiții, dividende, activități agricole. Așadar, se ajunge în situația în care un PFA cu venituri mici sau chiar pe pierdere, să datoreze sănătate pentru 6 salarii minime brute.

Plafonul la CAS pensie 25% se calculează la fel ca și în 2023, respectiv la 12 sau 24 salarii minime brute.

Persoanele fizice CASS sănătate

Care obțin venituri din următoarele surse vor datora CASS echivalent cu 6, 12 sau 24 de salarii minime:

• venituri din drepturi de proprietate intelectuală
• venituri din asocierea cu o persoană juridică
• venituri din cedarea folosinței bunurilor
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură
• venituri din investiții
• venituri din alte surse.

Asadar, persoanele fizice cu PFA-uri combinate cu venituri din investiții, chirii sau alte surse, vor fi supuse la plata CASS de două ori. Dacă sunteți angajat, această obligație se dublează, astfel încât, având un salariu, un PFA și alte venituri, veți plăti CASS de trei ori.

TVA 

• Vânzare de locuințe sociale: Crește de la 5% la 9%.
• Săli sportive: 19% pentru codurile 9311 și 9313.
• Alimente și produse farmaceutice: 9% pentru medicamente, alimente, animale, semințe, cazare, livrare și instalare de panouri fotovoltaice și solare, pompe de căldură, evenimente sportive, acces la târguri și produse eco, etc.
• Băuturi și alimente cu zahăr: 19% TVA pentru băuturi alcoolice, nealcoolice și alimente cu zahăr adăugat peste 10%

Venituri cu sursa neidentificată 

Începând cu 1 iulie 2024, orice venituri identificate de organele fiscale și pentru care sursă nu a fost identificată se vor impozita la o cotă de 70% (anterior cota era de 16%).

Activități fără autorizare – măsuri de conformare fiscală

Începând cu data de 11 noiembrie 2023, se vor aplica următoarele prevederi:

• Desfășurarea activităților economice fără o formă legală de organizare, exercitarea acestor activități în perioade de suspendare sau desfășurarea lor fără a fi autorizate la Registrul Comerțului se va sancționa astfel: amendă între 2000-15000 lei pentru persoanele fizice și 5000-35000 lei pentru persoanele juridice. Toate bunurile și sumele folosite sau obținute din aceste activități vor fi confiscate.
• Aceleași amenzi vor fi aplicate și pentru activități economice care utilizează bunuri neînsoțite de documente legale de proveniență.
• După a doua abatere, amenzile se vor dubla, și se poate decide suspendarea activității pentru până la 15 zile.
• Se introduce RO e-Sigiliul pentru transporturile rutiere de mărfuri. Procedura de lucru pentru aceasta va fi disponibilă în termen de 60 de zile de la publicarea legii. Amenzile pentru nerespectarea acestei prevederi se situează între 20.000 și 50.000 lei.
• Anumite contravenții nu mai pot beneficia de reducerea la jumătate a cuantumului amenzii dacă aceasta se plătește în maxim 15 zile de la primirea procesului-verbal. Acestea includ amenzile pentru activități economice ilicite, legea contabilității, legea privind plățile în numerar, legea utilizării caselor de marcat, codul de procedură fiscală, codul fiscal și sistemele RO e-Transport și e-Factura.

Amenzi imediate fără avertisment prealabil – HG 937/2023

Începând cu noiembrie 2023, amenzile fiscale sunt excluse din Legea prevenirii.

Iată care sunt contravențiile ce ies de sub umbrela Legii prevenirii:

• Neinstalarea terminalelor POS atunci când acestea sunt obligatorii. (Sunt obligatorii cand ai avut incasari mai mari de 50.000 lei în cursul anului precedent). Amenda 1.000-5.000 lei.
• În ceea ce privește casa de marcat:
  • Emiterea de bonuri fiscale cu date eronate – Amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
  • Neînmânarea bonului fiscal – Amenda de la 3.500  la 27.500 lei, închiderea magazinului
  • Neeliberarea facturii la solicitarea clientului.  – Amenda de la 800 la 1.500 lei
• Referitor la CPP și CF:
  • Nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală. (exemplu D700). Amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
  • Nerespectarea obligațiilor privind întocmirea dosarului prețurilor de transfer. Amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice
  • Nerespectarea de către persoana supusă verificării situației fiscale personale a obligației de a depune declarația de patrimoniu și venituri. Aceasta se sancționează cu o amendă de 50.000 lei.
  • Nedepunerea la termen a Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice.
  • Nedepunerea la termenele legale a declarațiilor recapitulative privind TVA. (exemplu D390). Amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei 
  • Depunerea de declarații recapitulative incomplete sau incorecte. Amendă de la 500 lei la 1.500 lei 

Operațiuni de plăți și încasări cu numerar – începând cu 11 noiembrie 2023

• Limita plăți în numerar este de 1.000 lei către o persoana juridica dar nu mai mult de 2.000 lei/zi, iar pentru tranzacțiile cash&carry sunt de 2.000 lei. Pentru plățile legate de avansuri spre deplasare, limita este de 1.000 lei/persoana/zi.
• Dividendele se pot plăti în numerar, dar nu trebuie să depășească 5.000 lei/zi/beneficiar.
• Creditare societate se poate face numai prin banca.
• La sfârșitul zilei, suma maximă care poate fi deținută în numerar este de 50.000 lei. Aceasta trebuie depusă la bancă în maxim 2 zile lucrătoare. Excepție constituie plata salariilor, unde se acceptă o perioadă maximă de 3 zile lucrătoare.
• Tranzacții între persoane fizice: Până în ianuarie 2025, suma maximă ce poate fi tranzacționată în numerar este de 10.000 lei/tranzacție, după care aceasta va fi redusă la 5.000 lei.

• Nerespectarea limitelor pentru tranzacții se sancționează cu o amendă de 25% din suma care depășește plafonul stabilit pentru tipul respectiv de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.

RO e-Factura

De la 1 ianuarie 2024, devine obligatorie transmiterea la ANAF a tuturor facturilor emise pentru operațiunile realizate între persoane impozabile stabilite în România. Nu contează că ești PFA, II, IF, ONG sau SRL mic, inclusiv persoanele fizice care sunt înregistrare în Registrul agricultorilor și emit factura pentru cei 8% TVA, au obligația să emită e-Factura.

Pentru a putea trimite facturile la ANAF, ai nevoie de:
1. o aplicație de facturare, între 145 si 400 lei pe an
2. o semnatură electronică, undeva la 30 euro pe an

Puteți opta între mai multe aplicații de facturare. Însă, pot să recomand:
1. www.fgo.ro Vei avea nevoie de pachetul PREMIUM 400 lei/an+ TVA. Aici abonamente.
2. www.oblio.ro Aici pentru facturare nelimitată ai abonamentul de 29 euro/an, vine undeva la 145 de lei pe an. Însă promit ca e-factura sa fie gratuită, deci s-ar putea sa nu fie nevoie sa plătiți nici cei 29 euro/an. Aici aveti instrucțiunile pentru e-factura de la Oblio.

Pentru obtinerea semnaturii electronice aici aveti pași de urmărit.

După ce ați parcurs acești pași, in programul de facturare va fi necesar pentru fiecare produs / serviciu comercializat să indicați un cod CPV si NC. Aici alegeți codul CPV iar de aici alegeți codul NC. Veti cauta dupa denumire sa vedeți ce cod corespunde pentru fiecare tip de produs sau serviciu.
Amenzi și consecințe netransmitere e-Factura:
1. Amenda între 1.000 si 10.000 leidacă factura nu a fost transmisă la ANAF in 5 zile lucrătoare de la emitere. Amenzile încep să curgă din 1 aprilie 2024. Așadar între 1 ianuarie si 31 martie nu exista consecințe pentru netransmiterea e-Facturii, insă recomandarea noastră este să începeți implementările cât mai repede pentru că durează…
2. Doar facturile primite prin e-factura de la furnizorii dvs, sunt considerate facturi originale. Pentru o factură care nu este originală nu se poate deduce TVA-ul începând cu 1 iulie 2024.

Microîntreprinderi – reguli de la 1 ianuarie 2024

Condiții pentru a fi considerată microîntreprindere:

• Cifra de afaceri până la 500.000 euro/an.
• Capitalul social nu este deținut de stat.
• Entitatea nu este în dizolvare, urmată de lichidare.
• Venituri din consultanță și/sau management de maxim 20% din cifra de afaceri. Excepție: CAEN 6920.
• Minimum un salariat:
  • Se acceptă mai mulți angajați cu normă parțială care cumulează o normă întreagă.
  • Se acceptă contracte de administrare sau mandat cu remunerație egală cu salariul minim brut.
  • Se acceptă suspendarea contractului de muncă de sub 30 de zile și dacă situația este înregistrată pentru prima data în anul fiscal respectiv.
  • În cazul încetării unui raport de muncă, condiția este îndeplinită dacă un nou salariat este angajat în maxim 30 de zile.
  • Entitățile nou infiintate au termen 30 de zile de la înființare sa angajeze astfel încât conditia să se considere îndeplinită.
• Asociatul nu participă în mai mult de 3 persoane juridice care aplică sistemul de impozitare micro. Asocierea indirectă este permisă. Deci poți sa fii indirect asociat în mai multe societăți care aplica regimul de impozitare micro.

Cine nu poate fi considerat microîntreprindere:

• Fonduri de garantare.
• Persoane juridice active în:
  • Sectorul bancar.
  • Asigurări și intermediari în asigurări.
  • Jocuri de noroc.
  • Petrol și gaze naturale.

Tranziții între microîntreprindere și impozit pe profit:

• Firmele care au fost micro la 01.01.2023 și ulterior trec la impozit pe profit nu mai pot reveni la micro.
• Microîntreprinderile nu pot opta pentru impozit pe profit în cursul anului, cu excepția nerespectării condițiilor de a fi microintreprindere când se trece obligatoriu la impozitul pe profit.

Declarații:

• • D700 pentru trecerea de la regimul micro la impozit pe profit din cauza nerespectării condițiilor – termen 15 zile a lunii următoare.
  • D700 pentru optare de a trece de la micro la profit sau invers – termen 31 martie a anului următor.

Cote de impozitare:

• 1% pentru cei cu venituri sub 60.000 euro și/sau fără activități specifice (IT, Horeca, juridice, medicale). Respectiv următoarele coduri CAEN 5821, 5829, 6201, 6209, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5621, 5629, 5630, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690.
• 3% pentru cei cu venituri peste 60.000 euro sau cu activități specifice menționate mai sus.

Nu contează că ai activate la registrul comerțului aceste coduri CAEN ci contează dacă desfașori sau nu activitate pe aceste coduri CAEN. Aceasta se demonstrează cu mențiunile de pe facturi, anexele la facturi, contractele comerciale încheiate, alte dovezi.

Sponsorizări către ONG

• Deducere:
  • Se poate deduce până la 20% din impozitul pe venit datorat. La societățile plătitoare de impozit pe profit se poate deduce valoarea cea mai mică dintre 0.75% din cifra de afaceri și 20% din impozitul pe profit datorat.
  • Este necesar să existe un contract de sponsorizare semnat între părți.
  • Este necesar ca ONG-ul sponsorizat sa fie înregistrat în Registrul entitatilor/unităților de cult
• Declarații fiscale:
  • Declarația 107: Se depune până în 25 iunie pentru sponsorizările efectuate.
  • D177 pentru sumele neutilizate dar care dorești să fie repartizate către un ONG:
    • Pentru 2022: se depune până în 25 decembrie 2023.
    • Pentru 2023: se depune în termen de 6 luni de la data depunerii Declarației 100 sau 101 aferentă trimestrului 4.
• Redirecționarea sumelor către ONG-uri:
  • În cazul utilizării D177, nu se reduce suma de impozit datorată, ci ANAF redirecționează suma către ONG din impozitul deja plătit.
  • Dacă se rectifică ulterior sumele (diminuând impozitul datorat), suma redirecționată către ONG va trebui returnată la ANAF, plus dobânzi și penalități. Declarația 100 include 2 rânduri noi pentru declararea și plata acestor sume.
  • ANAF are un termen de 45 de zile pentru a procesa D177 și a direcționa fondurile către ONG.
• Sponsorizări care depășesc 20%:
  • Dacă suma sponsorizată depășește 20% din impozitul datorat într-un trimestru, aceasta nu se poate reporta pentru a fi recuperată din impozitul următor.

Impozit pe Profit – începând cu 1 ianuarie 2024

• Impozit minim pe cifra de afaceri:

• • Pentru companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro, cu excepția companiilor care operează exclusiv în domeniul distribuției, furnizării sau transportului de energie electrică și gaze naturale autorizați de ANRE.
  • Pentru companiile care operează în domeniul petrolului și gazelor naturale cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro.
• Impozit suplimentar pentru instituțiile de credit:
  • 2% pentru perioada ianuarie 2024 – decembrie 2025.
  • 1% începând cu ianuarie 2026.

Impozit special pe bunuri mobile si imobile de valoare mare

Sunt obligate la plata acestui impozit special:

• Persoanele fizice care, la 31 decembrie al anului fiscal anterior, au în proprietate clădiri rezidențiale situate în România, a căror valoare depășește 2.500.000 de lei.
• Persoanele fizice și juridice care, la 31 decembrie al anului fiscal anterior, au în proprietate autoturisme înmatriculate în România, al căror preț de achiziție individual depășește 375.000 de lei.

Se aplică un impozit de 0,3% pe diferența de valoare care depășește 2.500.000 de lei și/sau 375.000 de lei. Contribuabilul declară și plătește până pe data de 30 aprilie, în cazul în care deține clădiri rezidențiale a căror valoare depășește pragul scutit de la impozitarea specială, și până pe data de 31 decembrie, în cazul în care deține autoturisme a căror valoare depășește pragul scutit de la impozitul special.

Contabilitate

Mai jos vă prezint ultimele actualizări, relevante pentru bilanțul de decembrie 2023, conform OMF 2649/2023:

• 6121 – Cont pentru cheltuielile cu redevențele.
• 6122 – Cont pentru cheltuielile cu locațiile de gestiune.
• 6123 – Cont dedicat cheltuielilor cu chiriile.
• 616 – Cont pentru cheltuielile cu drepturile de proprietate intelectuală.
• 617 – Cont folosit pentru cheltuielile de management.
• 618 – Cont pentru cheltuielile de consultanță.

Baza legală

• Legea 296/2023
• HG 900/2023 – pentru majorarea salariului minim la 3300 lei
• OUG 168/2022 – pentru facilitatea de 200 lei
• OMF 2649/2023 – pentru conturile contabile noi
• HG 937/2023 – amenzi imediate fara avertisment prealabil
• Legea 62/2011 – Legea Dialogului Social – pentru contractul colectiv de munca
• OUG 102/1999, Legea nr. 448/2006 , Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități nr. 1.001/2022
• Codul de procedura fiscala – art.366 Contraventii

Cateva considerații, sau o altfel de concluzie:

• e-Factura va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2024, deci nu mai poți opta să emită altcineva facturile în locul tău peste n zile sau să faci facturi emise de mână. E-Factura se transmite în maxim 5 zile lucrătoare.
• Societatea trebuie să se asigure că Registrul de casă este actualizat zilnic, intern, fără a delega această sarcină unei firme de contabilitate la sfârșitul lunii. Este esențial să fii atent la limita maximă pentru tranzacțiile în numerar, să eviți un sold negativ în registru (creditarea se poate realiza doar prin intermediul băncilor) și să monitorizezi în mod constant soldul. Dacă la finalul unei zile soldul depășește 50.000 lei, acești bani trebuie depuși în bancă.
• Este esențial să te obișnuiești să încasezi și să plătești cât mai mult prin bancă. Suma de 1.000 lei pe care poți să o plătești unei firme și plafonul pe zi de 2.000 lei plăți către toate persoanele juridice este limitativ. Poate fi suficient doar dacă ești o entitate foarte mică.
• Va fi necesar să acorzi o importanță mult mai mare documentelor de proveniență pentru fiecare bun din activitatea firmei, adică să ai facturi, avize, devize de lucru, etc. Amenzile sunt exagerat de mari.
• Actele pentru contabilitate trebuie să fie bine organizate. În primele zile ale lunii următoare, trebuie să le pui la dispoziția firmei de contabilitate. Există termene de depunere a declarațiilor până la data de 5 a lunii următoare (dacă ești plătitor de TVA la trimestru și faci o achiziție intracomunitară de bunuri care te mută la regimul de TVA lunar), iar alte declarații au termen până la data de 15 a lunii următoare (dacă treci de la micro la profit, dacă devii plătitor de TVA prin depășirea plafonului, dacă ieși din regimul TVA, etc). Dacă aceste declarații nu sunt depuse la timp, se aplică amenzi fară posibilitate de a plăti jumate din cuantumul amenzii sau a intra pe avertisment. Orice declarație recapitulativă, precum D390, este cu amendă dacă conține date incomplete sau incorecte. Este evident că o firmă de contabilitate nu își va asuma aceste sancțiuni dacă tu nu furnizezi datele la timp.
• La microîntreprinderi, verificarea va fi mult mai strictă: în funcție de cifra de afaceri și de activitatea desfășurată într-un trimestru, poți plăti 1% impozit, iar în trimestrul următor 3% și tot așa. Este esențial să fii atent dacă nu mai îndeplinești condițiile și trebuie să devii plătitor de impozit pe profit. Efectele fiscale pot fi considerabile – diferente de impozit de plată + accesorii.
• După cum știi deja, toate avantajele și sumele acordate salariaților se declară în D112, fie că sunt impozabile pentru salariat sau nu. Comunică clar ce sume sunt acordate și pentru care salariați, pentru ca această declarație să fie corect întocmită.
• În concluzie, este esențial să iei în serios administrarea afacerii tale în ceea ce privește contabilitatea. Nu este si nu a fost niciodata responsabilitatea contabilului. Tot ca și sfat, ar fi bine să soliciti periodic o balanță contabilă (trimestrial, semestrial sau anual – in functie de volumul de activitate) și să o analizezi împreună cu contabilul tău. În felul acesta vei înțelege mai bine activitatea firmei tale, puteți discuta de anumite optimizări fiscale, poți să comunici cu contabilul tău organizat și eficient. Fii proactiv! Legislația devine din ce în ce mai riguroasă!

Articolul Modificari fiscale 2024 – Ce trebuie să știi ca antreprenor? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Calculul Plafonului de CASS: Potrivit legii, pentru a calcula plafonul de contribuții sociale (CASS) pentru dividende în luna octombrie 2023, trebuie să ne bazăm pe salariul minim de bază brut pe țară garantat în plată. În cazul nostru, acest salariu minim a crescut de la 3000 la 3300 de lei, începând cu aceeași lună. Cu toate acestea, conform dispozițiilor legale, în calculul plafonului de CASS se va utiliza valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 135¹: Definiții

(1) În înțelesul prezentului titlu, prin salariu de bază minim brut pe țară se înțelege salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative.

(2) În situația în care, prin hotărâre a Guvernului sau prin alte acte normative, se utilizează, în același an, mai multe valori ale salariului minim brut pe țară, diferențiat în funcție de studii, de vechime sau alte criterii prevăzute de lege, în aplicarea prevederilor art. 145, 146, 148, 151, 157¹, 170, 174 și 180, se ia în calcul valoarea cea mai mică a salariului minim brut pe țară, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Concluzie: În cazul repartizării și plății de dividende în luna octombrie 2023, pentru calculul plafonului de CASS, se va utiliza salariul minim de 3000 de lei, deși acesta s-a majorat la 3300 de lei începând cu aceeași lună. Este important să cunoaștem această regulă pentru a efectua corect calculele fiscale și pentru a evita orice probleme legale sau fiscale ulterioare.

Înainte de a efectua astfel de tranzacții financiare, este întotdeauna recomandat să consultați un contabil sau un consultant fiscal, care vă poate oferi informații și sfaturi personalizate pentru situația dvs. specifică. Astfel, vă asigurați că respectați întotdeauna prevederile legale în vigoare și evitați eventualele penalități sau controverse.

Articolul Calculul plafonului de CASS pentru dividende încasate în Octombrie 2023: Ce salariu minim se aplică? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Am primit o factura de discount, ulterioară livrarilor de la un furnizor de mobilier înregistrat în Uniunea Europeană. Discountul a fost oferit pentru achiziții în perioada 01.07.22-30.06.23 și nu poate fi atribuit unei anumite facturi din aceasta perioada. Pe ce linii se declară în declarațiile 300 și 390? Trebuie declarata in Intrastat? Care este inregistrarea contabila pt aceasta factura?

Răspuns:

Din punct de vedere contabil

Este necesar sa identificați ce tip de discount este. Din câte îmi dau seama ar putea fi o reducere legata de volumul achizitiilor, însă veți verifica și contractul dintre parti, poate reiese din contract ca este defapt o reducere financiara. Reducerea legată de volumele de achiziții o veți inregistra pe contul 609, iar reducerea financiara legată de plata efectuata înainte de scadenta, o veți înregistra pe contul 767.

OMFP 1802/2014

Pct.75

(2) Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”), pe seama conturilor de terți.

 (5) Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de terți.

Pct. 77

(1) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.     

(2) Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă  venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă  (contul 767 “Venituri din sconturi obținute”). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

Din punct de vedere fiscal

Chiar dacă aceasta reducere nu o puteți aloca pentru o anumită factură, reducerea este acordată pentru achiziția intracomunitara de bunuri, așadar în declarațiile de TVA va corecta valoarea declarata initial in D300 pe randul 5 cu preluarea sumei la randul 5.1 și pe randul 20 cu preluarea sumei la randul 20.1, și în D390 pe tip A.

La primirea facturii veți avea următoarea inregistrare contabila:

609 = 401 -suma reducere

4426 = 4427 -suma tva

OPANAF 2227/2019

Rândul 5 – se înscriu informațiile preluate din jurnalul de cumpărări*), privind baza de impozitare pentru achizițiile intracomunitare de bunuri taxabile în România, precum și baza de impozitare pentru achizițiile de bunuri efectuate de către beneficiarul unei livrări ulterioare efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 307 alin. (4) din Codul fiscal, și taxa pe valoarea adăugată aferentă, pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile primite pentru plăți de avansuri parțiale pentru achiziții intracomunitare de bunuri. Se înscriu și ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 282 alin. (9) din Codul fiscal.

În același act normativ, este specificat clar ca aceasta factura nu se declara la randul 6 pe regularizari:

Rândul 6 

– se înscriu achizițiile intracomunitare de bunuri a căror exigibilitate a intervenit în altă perioadă, dar respectiva achiziție nu a fost declarată, regularizările privind achizițiile intracomunitare declarate în perioade anterioare și datorate unor evenimente care determină modificarea datelor declarate inițial, precum: 

– modificarea prețului bunurilor care au fost declarate ca achiziție intracomunitară pe bază de autofactură, în condițiile legii, ulterior factura primită de la furnizor având un preț mai mare sau mai mic, altele decât situațiile când această modificare a prețului a rezultat ca urmare a unuia dintre evenimentele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal în perioada de raportare; 

– declararea achiziției intracomunitare pe bază de autofactură, în condițiile legii, iar la primirea facturii de la furnizor, într-o perioadă ulterioară, se constată că exigibilitatea achiziției intracomunitare intervenea într-o perioadă anterioară; 

– modificarea bazei impozabile a achiziției intracomunitare și a taxei aferente ca urmare a modificării cursului valutar de referință aplicabil, datorată unor neconcordanțe între data primirii facturii de la furnizor și data declarării achiziției intracomunitare; 

– orice alte evenimente de natură să modifice datele declarate inițial, cu excepția ajustărilor bazei de impozitare prevăzute la art. 287 din Codul fiscal, atunci când aceste evenimente au loc ulterior, într-o altă perioadă decât cea în care a intervenit exigibilitatea pentru achizițiile intracomunitare respective.

Art. 287: Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce în următoarele situații: 1. c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

Din punct de vedere al declarației Intrastat

În Manualul de raportare Intrastat partea I pentru 2023, la pagina 32, găsim:

Reducerile / majorările de preț care sunt acordate după o perioadă de timp (de ex. nu sunt previzibile la momentul tranzacției, sunt acordate ca sumă totală pentru toate tranzacțiile anterioare) precum și modificările ulterioare ale contractului de bază nu necesită o ajustare a valorii facturate / statistice.

În Manual de raportare Intrastat partea II pentru 2023, găsim următoarea mențiune:

2. Notele de credit nu se evidențiază în declarația statistică Intrastat dacă acestea se regăsesc în următoarele situații: 

• reprezintă bonusuri financiare primite pentru atingerea unui plan (target) valoric sau cantitativ, fie pentru o anumită perioadă (câteva luni) sau chiar anual de către o firmă; 
• sunt acordate deoarece factura a fost platită furnizorului înainte de termenul scadent; • sunt acordate de către furnizori pentru promovarea unor produse. 
• sunt reduceri / majorări acordate la un moment ulterior (reduceri / majorări ce nu sunt previzibile în momentul tranzacției, acordate ca valoare totală pentru tranzacții anterioare) 
• discount-uri acordate în sumă globală din care nu se poate deduce la ce tranzacție a mărfurilor și a perioadei de raportare se referă. 

Aceste note de credit vor fi raportate însă în declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile intra-UE (formular 390 –VIES) potrivit prevederilor Codului Fiscal.

În concluzie, aceasta factura de discount nu o veți declara in Intrastat, dar o veți declara cu minus în D390 la tip A și în D300 pe randul 5 cu preluare la randul 5.1 și randul 20 cu preluare la randul 20.1.

Articolul Raportare factura discount intracomunitara: Declaratii 300, 390 si Intrastat apare prima dată în AtelierContabilitate.

Contextul

Un PFA sau II sau profesie liberală decide să-și schimbe domiciliul și, implicit, cartea de identitate. Acest lucru ridică o serie de întrebări legate de procedurile fiscale.

Întrebarea principală

Este necesar un nou certificat de înregistrare cu noua adresă? Cum se procedează dacă noul domiciliu este în alt județ?

Înțelegerea înregistrării fiscale

Conform Codului de procedură fiscală:

• Art. 81 ne explică ce înseamnă înregistrarea fiscală: atribuirea codului de identificare fiscală, organizarea registrului contribuabililor și eliberarea certificatului de înregistrare.
• Art. 82 ne spune că orice persoană sau entitate implicată într-un raport juridic fiscal trebuie să se înregistreze fiscal.

Ce înseamnă domiciliul fiscal?

Domiciliul fiscal, potrivit Art. 31, pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice sau profesii libere, este sediul activității sau locul unde se desfășoară efectiv activitatea principală.

Pașii de urmat pentru modificarea domiciliului fiscal

Dacă te afli în situația schimbării domiciliului, iată ce trebuie să faci:

1. Depunerea Cererii: Conform Art. 32, trebuie să depui o cerere de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal la organul fiscal central din județul în care urmează să stabilești noul domiciliu. Aceasta se soluționează în maxim 15 zile lucrătoare.
2. Documente necesare: Pentru modificarea domiciliului fiscal, vei avea nevoie de:
   • Copie după noua carte de identitate
   • Copie după contractul de comodat pe noua adresă
   • Deverință de la organismul profesional care atestă schimbarea sediului activității
3. Depunerea Declarației: Conform Art. 88, trebuie să depui declarația D700 online sau D070 pe SPV-ul pe care îl ai deschis pe CIF, în termen de 15 zile de la modificarea sediului activității.
4. Eliberarea noului CIF: ANAF-ul din județul unde te-ai mutat va elibera noul CIF în termen de 15 zile lucrătoare de la depunerea declarației.

Concluzie

Schimbarea domiciliului pentru un PFA sau II sau profesie liberală în alt județ poate părea complicată la prima vedere, dar cu informațiile corecte și respectarea pașilor, procesul devine simplu și eficient.

Baza legală – Reglementări Codul de Procedura Fiscala

Art. 81: Sfera activității de înregistrare fiscală

(1)Înregistrarea fiscală reprezintă activitatea de atribuire a codului de identificare fiscală, de organizare a registrului contribuabililor/plătitorilor și de eliberare a certificatului de înregistrare fiscală.

(2)Cu excepția cazului în care prin lege se prevede altfel, atribuirea codului de identificare fiscală se face exclusiv de către organul fiscal central, pe baza declarației de înregistrare fiscală.

Art. 82: Obligația de înregistrare fiscală

(1)Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se inregistreaza fiscal primind un cod de identificare fiscală. Codul de identificare fiscală este:

c)pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, cu excepția celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală atribuit de organul fiscal;

Art. 31: Domiciliul fiscal în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central

(1)În cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, prin domiciliu fiscal se înțelege:

b)pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, sediul activității sau locul unde se desfășoară efectiv activitatea principală;

Art. 32: Înregistrarea/modificarea domiciliului fiscal

(1)Domiciliul fiscal definit potrivit art. 31 se înregistrează/modifică la/de organul fiscal central în toate cazurile în care acesta este diferit de domiciliul sau de sediul social prin depunerea de către contribuabil/plătitor a unei cereri de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, însoțită de acte doveditoare ale informațiilor cuprinse în aceasta.

(2)Cererea se depune la organul fiscal central în a cărui rază teritorială urmează a se stabili domiciliul fiscal. Cererea se soluționează în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia, prin emiterea deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal care se comunică contribuabilului/plătitorului.

(3)Organul fiscal prevăzut la alin. (2) emite din oficiu decizia de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal ori de câte ori constată că domiciliul fiscal este diferit de domiciliul sau sediul social, iar contribuabilul/plătitorul nu a depus cerere de modificare a domiciliului fiscal.

(4)Data înregistrării/modificării domiciliului fiscal este data comunicării deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal.

(5)Modificarea domiciliului sau sediului social care reprezintă și domiciliu fiscal are ca efect și modificarea de drept a domiciliului fiscal, iar contribuabilul/plătitorul nu are obligația depunerii cererii de modificare a domiciliului fiscal. În acest caz, transferul dosarului fiscal al contribuabilului/plătitorului de către vechiul organ fiscal central către noul organ fiscal central se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data înscrierii în registrele în care, potrivit legii, se înregistrează modificările privind sediul social/domiciliul.

 

Art. 88: Modificări ulterioare înregistrării fiscale

(1) Modificările ulterioare ale datelor din declarația de înregistrare fiscală trebuie aduse la cunoștință organului fiscal central, în termen de 15 zile de la data producerii acestora, prin completarea și depunerea declarației de mențiuni.

(2) În cazul modificărilor intervenite în datele declarate inițial și înscrise în certificatul de înregistrare fiscală, contribuabilul/plătitorul depune, odată cu declarația de mențiuni, și certificatul de înregistrare fiscală, în vederea anulării acestuia și eliberării unui nou certificat.

(3) Declarația de mențiuni este însoțită de documente care atestă modificările intervenite.

Pentru mai multe informații și consultanță fiscală, nu ezitați să ne contactați. Suntem aici să vă ajutăm!

Sper că acest ghid v-a fost util. Dacă aveți nevoie de servicii de consultanță fiscală sau expertiză contabilă, nu ezitați să ne contactați. Vă doresc succes în toate demersurile fiscale și contabile!

Articolul Cum să-ți schimbi domiciliul ca PFA în alt județ: Ghid complet apare prima dată în AtelierContabilitate.