Reglarea soldului de casă

Este esențial ca reglarea soldului de casă să se facă pe baza realității din teren și nu doar pentru a corespunde cerințelor legale sau pentru a “da bine” în documente. Astfel, se vor înregistra toate operațiunile efectuate, fie ele încasări sau plăți în numerar, asigurându-vă că acestea sunt susținute de documente justificative corespunzătoare (ex.bonuri fiscale, chitanțe, dispoziții de plată/încasare).

Depunerea soldului de casă în bancă

Conform art. 4^1 alin. (2) din Legea nr. 70/2015, dacă soldul de casă depășește suma de 50.000 lei, acesta trebuie depus în contul bancar al societății în termen de maxim 2 zile lucrătoare de la data constatării depășirii acestui plafon. Această măsură este necesară pentru a respecta plafonul legal impus pentru numerar.

Gestionarea banilor care există doar scriptic

În cazul în care soldul de casă existent este doar scriptic (banii nu există fizic în casierie), se pot aplica următoarele soluții:

• Acoperirea sumelor datorate asociaților/administratorilor: În primul rând, verificați dacă societatea are obligații financiare față de administrator sau asociați, înregistrate în conturile 4551 – “Sume datorate acționarilor/asociaților” sau 542 – “Avansuri de trezorerie”. Aceste sume pot fi compensate cu soldul de casă, reglând astfel soldul scriptic. Este esențial să menționăm că restituirile de împrumut se efectuează exclusiv prin bancă, conform art. 4, alin. (4) din Legea 70/2015. Astfel, trebuie să depuneți mai întâi banii în contul bancar al societății, iar ulterior să efectuați restituirea împrumutului. În cazul avansurilor de decontare (contul 542), restituirea se poate face în numerar, dar nu poate depăși suma de 5.000 lei cash.
• Distribuirea dividendelor: Dacă asociații au utilizat aceste sume, se poate proceda la distribuirea dividendelor. Este important de menționat că plata în numerar a dividendelor poate fi efectuată până la limita de 10.000 lei/asociat, conform  art. 4, alin. (1) din Legea 70/2015. Pentru sumele care depășesc acest plafon, este necesar să depuneți soldul în contul bancar și să efectuați plata dividendelor din bancă către asociați. Se pot face mai multe tranșe de depuneri în contul bancar și plăți de dividende până la lichidarea soldului de casă.
• Există alternativa acordării unui împrumut către asociați. Suma maximă care poate fi împrumutată este echivalentul a 5.000 euro, și aceasta doar ocazional. Împrumutul trebuie să fie acoperit de un contract de împrumut autentificat la notar și să includă dobânda de referință a BNR.
• Acordarea avansurilor spre decontare: O altă opțiune este acordarea avansurilor spre decontare, însă acestea nu pot depăși suma de 5.000 lei cash, conform art. 3, alin. (4) din Legea 70/2015. Aceste avansuri trebuie să fie justificate ulterior cu plăți efectuate de administrator în numele societății. În cazul în care sumele nu sunt justificate, ele trebuie redepuse în contul bancar al societății sau în registrul de casa, însă se recomandă depunerea directă în contul bancar pentru a evita depășirea plafonului de casă.
• Venituri din alte surse: O ultimă variantă este considerarea acestor sume ca fiind venituri din alte surse, conform art. 114-117 din Codul Fiscal, acestea urmând să fie impozitate cu 10%. În acest caz, va fi necesară depunerea declarației D100 și D205 în anul următor. 
• Trebuie să aveți în vedere că, dacă administratorul este și angajat, există riscul ca aceste sume să fie considerate venituri de natură salarială, caz în care impozitarea este de 47,25% – art. 11 din Codul Fiscal.

Numirea casierului și gestionarea documentelor

Este crucial să aveți numit un casier care să se asigure că toate documentele justificative sunt înregistrate corect și la timp. Casierul trebuie să întocmească zilnic registrul de casă. Acest registru poate fi gestionat electronic, folosind un program de facturare care să ofere această funcționalitate, având în vedere că majoritatea firmelor au implementat un astfel de program în contextul e-Factura.

Baza legală:

Codul Fiscal – art.11, art. 114-117;

Legea 70/2015.

Articolul Cum să reglezi corect soldul de casă și să eviți sancțiunile ANAF? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Valoarea la care se constituie dividendele este soldul creditor al contului 117, la 31.12 a anului anterior repartizării de dividende.

Dacă aveți cheltuieli de constituire neamortizate, distribuirea la dividende se face lăsând în contul 117 sau la rezerve, o sumă cel puțin egală cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de constituire.

– Vezi pct. 185, alin. 3 din OMFP 1802/2014

185 (3) În situația în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepția cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire și a profitului reportat este cel puțin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Dividendele se repartizează în baza hotărârii AGA. Deci pentru fiecare distribuire de dividende, veti avea o Hotarare AGA.

• Pentru a afla sumele pe care trebuie să le înregistrați în notele contabile, dacă societatea cunoaște suma care vrea să o plătească ca impozit (să zicem 10.000 lei), se face calculul cu regula de trei simplă:

10.000……8%

x……….100%

x = 125.000 lei

• Pentru a afla sumele pe care trebuie să le înregistrați în notele contabile, puteți folosi Calculator impozit dividende, dacă societatea cunoaște suma netă pe care dorește să o primească sau suma brută pe care dorește să o distribuie la dividende.

Note contabile:

1171 = 457    125.000

457 = 446      10.000 (8%)

457 = 5311/512    115.000 (Suma se plătește din 5311 pentru maxim 10.000 lei iar restul se poate doar din banca, cont 5121/5124)

Declarații dividende

Pentru dividendele ridicate se depun următoarele declarații:

• Declarația 205 până în ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat;
• Declarația 100 până în ziua de 25 a lunii următoare repartizării dividendelor. Pentru dividendele distribuite dar neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare, impozitul se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

Art. 43: Declararea, reținerea și plata impozitului pe dividende

(1)O persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 8% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în cazul în care dividendele distribuite, potrivit legii, nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, impozitul pe dividende aferent se plătește, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor, respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat următor anului în care s-a aprobat distribuirea dividendelor. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora, dacă în ultima zi a anului fiscal respectiv, calendaristic sau modificat, după caz, sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (4) lit. a) și b).

Trebuie să știți că:

Dacă veniturile realizate (cu excepția veniturilor din salarii) depășesc pe an nivelul a 6, 12 sau 24 salarii minime, persoana fizică are obligația depunerii declarației unice până la 25 mai a anului următor, în baza căreia va plăti contribuția la sănătate. Cota CASS se aplică la 6, 12 sau 24 salarii minime, dupa caz. Scadența de plată este 25 mai a anului următor încasării venitului.

Art. 170: Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h)

(1)Persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul stabilită potrivit alin. (4), dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120.

(2)Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, se efectuează prin cumularea veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h), după cum urmează:

a)venitul net/brut sau norma de venit din activități independente, stabilite potrivit art. 68, 681 și 69, după caz;
b)venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieli forfetare prevăzute la art. 72 și 721, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat potrivit prevederilor art. 73;
c)venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice, contribuabili potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, determinat potrivit prevederilor art. 125 alin. (8) și (9);
d)venitul brut, venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, stabilite potrivit art. 84-87;
e)venitul și/sau câștigul net din investiții, stabilit conform art. 94-97. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumele încasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele încasate, distribuite începând cu anul 2018;
f)venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură, stabilite potrivit art. 104-106;
g)venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse, stabilit potrivit art. 114-116.

(4)Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) o reprezintă:
a)nivelul a 6 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 salarii minime brute pe țară inclusiv și 12 salarii minime brute pe țară;
b)nivelul de 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 salarii minime brute pe țară inclusiv și 24 de salarii minime brute pe țară;
c)nivelul de 24 de salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației prevăzute la art. 120, în cazul veniturilor realizate cel puțin egale cu 24 de salarii minime brute pe țară.

Articolul Dividende – monografie contabilă și declarații apare prima dată în AtelierContabilitate.

Raspuns:

Dividendele interimare se distribuie si, ulterior se ridica de asociati, la limita maxima a profitului realizat pana la trimestru pentru care se intocmeste bilant interimar. Pentru a fi considerate dividende ridicate aferente trimestrului 3, era necesar ca hotararea AGA sa fie făcută în perioada trimestrului 4 și la nivelul profitului realizat la trimestrul 3. Nu se poate repartiza mai mult decat exista la finele trimestrului 3. Se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani distribuirea de profituri fictive.

În cazul în care asociatii au ridicat dividende interimare peste nivelul profitului anual pe 2022, sumele se restituite societatii in maxim 60 de zile de la data aprobarii bilantului anual. Aceasta situatie se poate intampla daca la trimestrul 3 cand s-a facut distribuirea de dividende interimare, societatea dispunea de profit suficient, dar in trimestrul 4 firma a inregistrat o diminuare de profit astfel incat la nivel de an, dividendele interimare ridicate sunt peste nivelul profitului anual.

In cazul in care ai ridicat dividende interimare peste nivelul stabilit in Hotararea AGA aferenta bilantului interimar, recomandarea este ca asociatul sa restituie in contul bancar al firmei suma ridicata suplimentar ca sume incasate eronat. Aceste sume ridicate suplimentar se mai pot contabiliza prin 542 “Avansuri de trezorerie”. Insa, este necesar sa tii cont ca in caz de control ANAF, organele de control pot reconsidera sumele respective ca imprumuturi acordate asociatului, ca venituri din alte surse impozitate cu 10%, sau ca dividende.

OMFP 3067/2018

ART. V Situațiile financiare interimare se depun la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 30 de zile de la aprobarea acestora de către adunarea generală a acționarilor/asociaților. 

Legea 82/1991

Art. 19

(3)Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale. Sumele aferente repartizărilor interimare de dividende se înregistrează în contabilitate și se reflectă în situațiile financiare interimare drept creanțe față de acționari, respectiv asociați.

(31)Repartizarea trimestrială a profitului către acționari sau asociați se poate efectua opțional, în cursul exercițiului financiar, în limita profitului contabil net realizat trimestrial, plus eventualele profituri reportate și sume retrase din rezerve disponibile în acest scop, din care se scad orice pierderi reportate și sume depuse în rezerve în conformitate cu cerințele legale sau statutare, respectiv pe baza situațiilor financiare interimare aprobate de adunarea generală a acționarilor sau asociaților, după caz.

(32) Regularizarea sumelor repartizate în cursul exercițiului financiar potrivit alin. (31) trebuie să aibă loc după aprobarea situațiilor financiare anuale, iar dividendele repartizate și plătite în plus în cursul exercițiului financiar se restituie în termen de 60 de zile de la data aprobării situațiilor financiare anuale. Obligația de restituire intervine pentru persoanele care au încasat dividende trimestrial, iar conducerea societății are obligația de a urmări recuperarea acestor sume și de a dispune măsurile ce se impun în acest scop.

Legea 31/1990

Art. 2721

Se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societății care:

1. b) încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite în cursul exercițiului financiar pe baza situației financiare interimare și anual, pe baza situațiilor financiare anuale, sau contrar celor rezultate din acestea.

Articolul Dividende interimare ridicate peste profitul trimestrului apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce este e-Factura?

eFactura este un sistem electronic în care se incarca facturile emise în anumite condiții. Este necesar sa stii ca sistemul RO e-Factura, nu este o aplicație de facturare. 

Cine este obligat sa folosească sistemul e-Factura si de cand?

1. B2C (business to consumer) din 01.04.2022 pentru facturile emise de unități afiliate care accepta vouchere de vacanta.
2. B2G (business to government) din 01.07.2022 pentru facturile emise pentru toate tipurile de bunuri și servicii facturate, fara exceptie.
3. B2B (business to business) din 01.07.2022 dar doar pentru facturile emise care conțin produse cu risc fiscal ridicat.

De unde știi ca te incadrezi pe B2G?

Conteaza dacă entitatea contractantă (institutie publica) are încheiate contractele în baza uneia dintre legile specifice enumerate mai jos. 

Legile specifice: 
Legea 98/2016 – legea achizițiilor publice, 
Legea 99/2016 – legea achizitiilor sectoriale, 
Legea 100/2016 – legea privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, 
OUG 114/2011 – privind atribuirea anumitor contracte de achizitii publice in domeniul apararii si securitatii. 

Care sunt produsele cu risc fiscal ridicat pentru care B2B are obligația de la 1 iulie 2022 de încărcare a e-Facturii?

Produsele cu risc fiscal ridicat sunt enumerate în Ordinul ANAF 12/2022. Aceasta lista a produselor cu risc fiscal ridicat, va fi reevaluata periodic.
Un material al ANAF Galati il gasiti aici.

Categoriile de produse cu risc fiscal ridicat sunt:

1. Legume, fructe, rădăcini și tuberculi alimentari, alte plante comestibile
2. Bauturi alcoolice
3. Construcții noi
4. Produse minerale (apa minerala naturala, nisip si pietris)
5. Imbracaminte si incaltaminte (mai putin batistele)

Dacă vinzi produse cu risc fiscal ridicat către consumer (persoane fizice), aceste facturi nu se încarcă în platforma e-Factura.

Înregistrarea în sistemul e-Factura

Înregistrarea prin 084 se realizeaza de entitățile care nu au obligația utilizării acestui sistem dar vor prin optiune sa utilizeze sistemul RO e-Factura.

Procedura de lucru e-Factura

1. Primul pas, este sa faci alocarea codurilor pentru produsele comercializate. Pe relația B2B vei utiliza nomenclatorul NC8, iar pe relația B2G același produs va avea alocat și codul din CPV2018. Aceste coduri sunt necesare sa fie alocate în nomenclatorul de produse, alături de codul intern care a fost utilizat si pana acum.
2. Al doilea pas, este sa emiti factura în aplicația de facturare, respectand prevederile art. 319 din Codul Fiscal privind elementele obligatorii ale unei facturii.
3. Din programul de facturare se descarca formatul XML a facturii emise la pasul 2.
4. Formatul XML a facturii descarcate din aplicația de facturare utilizata (Saga, FGO, Smart Bill, Oblio, si care mai sunt…) se incarca pe ANAF prin SPV. Momentan încărcarea se face fișier cu fișier, adica fiecare factura in parte. Nu se pot incarca facturile în calup.
5. Sigiliul electronic se descarcă și se arhivează în maxim 60 de zile de la data depunerii. Fișierul XML sigilat electronic poate fi convertit in PDF pentru a se putea obține un fișier ce poate fi citit. Ministerul de Finanțe pune la dispoziție un convertor din XML in PDF, la acest link.

Observatii

1. Ar fi util sa notificati partenerii care tip de factură se considera original (cea transmisa pe email, cea transmisă prin SPV, etc) și care va fi modalitatea de transmitere a facturilor incepand cu 1 iulie 2022. 
2. Sa aveti reglementate comercial modalitățile de calculare a scadentelor la facturi tinand cont de transmiterea prin sistemul RO eFactura.

Intrebari și răspunsuri e-Factura

1. În SPV se poate da acces cu drepturi restranse? 

Nu. Cine are acces in SPV, vede tot. Dar MFP promite ca va oferi posibilitate de acces separat. Cel mai probabil va fi prin aplicațiile de facturare. În front-office se va transmite e-Factura și se va primi sigiliul MFP, iar în back-office se fa face toata aceasta procedura, fără a intra efectiv persoana care factureaza pe SPV în site-ul ANAF.

În prima faza, am vazut ca cei de la Smart Bill ca lucrează pentru așa ceva, dar probabil și restul aplicațiilor de facturare vor implementa acest lucru mai repede sau mai târziu.

2. Exista termen de transmitere a facturilor în SPV?

Momentan nu, dar tinand cont de prevederile contractuale, fișierul XML cu sigiliul MFP poate fi considerat factură originală deci clientul tău are nevoie de factură pentru a putea deduce TVA.

3. Care este periodicitatea de transmitere a facturilor in RO e-Factura: zilnic, saptamanal, lunar?

Nu exista prevăzut un termen de transmitere. Dar, trebuie sa tineti cont de probabilitatea deductibilitatii TVA de care ANAF, care o poate invoca intr-un eventual control. In plus, sunt posibile erori la transmitere, care este necesar sa le rezolvati în timp util, astfel incat clientul sa aibă acces la e-Factura.

4. Care este data comunicarii facturii transmise prin e-Factura?

Data la care factura este disponibila pentru descarcare. Deci nu data când este descarcata din SPV. Sa aveti reglementate comercial modalitățile de calculare a scadentelor la facturi.

5. Facturile de avans se transmit în RO e-Factura?

După cum este legislația momentan, da, facturile de avans emise pentru produsele cu risc fiscal ridicat sau pentru cele pe relația B2G se transmit prin sistemul RO eFactura.

6. Dacă pe factura am și produse cu risc fiscal ridicat și alte produse, este necesar sa fac 2 facturi distincte?

Nu neaparat. Se poate transmite factura integral prin e-Fatura. Așa ar fi și recomandat pentru a nu face o munca dubla.

7. Sistemul RO e-Factura este obligatoriu doar pentru platitorii de TVA?

Nu. Orice facturare B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat și orice facturare B2G are obligația utilizării sistemul RO eFactura.

8. PFA, II, IF, ONG este obligat sa utilizeze sistemul RO e-Factura?

Da. Orice B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat și orice B2G are obligația utilizării sistemul RO eFactura.

 9. Se încarcă și facturile emise către persoane juridice străine?

Sistemul RO e-Factura este un sistem național. In mod normal nu ar trebui, dar după cum este formulat momentan în textul de lege, da, trebuie ca pe relația B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat și orice facturare pe relația B2G sa fie transmise prin sistemul RO e-Factura.

10. Apa minerala si alcoolul din restaurante se declara in RO e Fatura?

Depinde. Dacă este o prestare de serviciu (exemplu servesti vodka la masa), nu se declara în sistemul RO e-Factura. Dacă este vanzare de bun (vine persona juridica si cumpara sticla de votka si pleaca cu ea, deci nu o consuma in restaurant), se declara în sistemul RO e-Factura.

11. Facturile emise către persoane fizice pentru cazare și plătite cu vouchere de vacanta se transmit in e-factura?

Da, incepand cu 1 aprilie 2022. În plus este obligatoriu ca persoana fizica sa va ofere CNP-ul pentru întocmirea facturii.

12. Cabinet medical emite catre CASMB, care este o instituție de stat, servicii facturate reprezinta decontarea serviciilor medicale oferite gratuit. Are obligația înregistrării în e-Factura?

Nu pentru că contractul încheiat cu CASS nu este în baza Legii 98/2016, achizitii publice ci este pe legea sanatatii.

13. Facturile storno se declara în sistemul RO e-Factura?

Da, dacă sunt pe relația B2G sau B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat. Corectarea facturilor transmise se va poate face doar prin storno factura emisa initial.

14. Construcții noi facturate către persoane fizice se declara în sistemul RO e-Factura?

Nu. Se declara doar construcțiile noi, facturate catre persoane juridice (business).

15. E-Factura se aplica pentru firmele platitoare de TVA și pentru cele neplatitoare de TVA?

Da. Orice facturare B2B pentru produsele cu risc fiscal ridicat și orice facturare B2G are obligația utilizării sistemul RO eFactura.

 16. Lohn în domeniul imbracamintei si incaltamintei, se transmite in sistemul RO e-Factura?

Nu, pentru ca este prestare de servicii.

17. Magazin online, e-commerce, facturi multe pentru produse cu risc fiscal ridicat, cate facturi pot incarca deodată în SPV?

Momentan doar cate una. Fișierul XML se încarcă în SPV pentru fiecare factură individual. Nu se pot transmite facturi in calup.

18. Facturile se pot transmite clienților și în format hârtie sau pe email sau doar prin SPV?

Se pot transmite clienților pe mai multe canale, dar factura originală o consider cea transmisă prin SPV: fișierul XML cu sigiliul MFP. In acest sens este necesar sa faceti si notificarea partenerilor.

19. Prestarile de servicii B2B se declara în sistemul RO e-Factura?

Nu. Se declara doar produsele cu risc fiscal ridicat pe relația B2B și orice tip de produs și serviciu pe relația B2G.

20. Vreau sa transmit toate facturile, B2B si B2C, indiferent dacă produsele sunt sau nu încadrate la risc fiscal. Este incorect?

Nu, doar ca inițial este necesar sa va inregistrati prin formularul 084.

Baza legala

• OUG 120/2021 – administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura
• Legea 139/2022 – pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura
• OUG 130/2021 – produse risc fiscal ridicat
• OUG 131/2021 – vocuhere vacanta
• Ordin ANAF 1365/2021 – relația B2G în sistemul
  național privind factura electronică RO e-Factura
• Ordin ANAF 1713/2021 – înscrierea în cadrul Registrului RO e-Factura, precum și a modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 084
• Ordin ANAF 1831/2021 – privind exercitarea opțiunii de utilizare, de către operatorii economici nerezidenți, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, precum și a modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 083
• Ordin ANAF 12/2022 – privind stabilirea produselor cu risc fiscal ridicat, comercializate în relația B2B

Alte noutati legislative de impact actuale: Legea 72/2022 – amnistie diurna, nivel diurna neimpozabila

Articolul Sistemul RO e-Factura | Intrebari si raspunsuri apare prima dată în AtelierContabilitate.

Poate te întrebi ce este Smart Bill Cloud? Sau poate ai auzit că se folosește pentru emiterea de facturi.
Ei, dacă nu ai auzit până acum, au pe lângă facturare o extensie a programului, numită SmartBill Gestiune.
Această extensie este pentru contabilitatea primară.

De ce ai alege Smart Bill Gestiune când sunt pe piață o multitudine de programe de contabilitate primară? Pentru că este CLOUD!

Ce înseamnă CLOUD? Înseamnă că ai acces la program după orice device (pc, telefon, tabletă) alt tău sau terț. Totul e să ai internet și te loghezi cu user și parolă.

Așa că, dacă îți crapă HDD sau arde casa, datele tale sunt în siguranță. Le ai în CLOUD. Dacă nu ai pierdut măcar odată în viață date importante, nu știi cât de benefică poate fi această utilitate.

Programul este intuitiv și ușor de folosit, iar în plus au o echipa de suport disponibilă.

Antreprenorilor le este util programul și datorită faptului că au acces la situația financiară a firmei în timp real. Nu trebuie să aștepte după contabil să le transmită unele informații ce țin de cash-flow și după cum o să vedem, au acces la componența și valoarea stocului în orice moment.

Contabililor le este util programul din mai multe considerente:
1. poți să imporți facturile emise direct din program;
2. notele de recepții, registrul de casă îl iei tot din program, și
3. Cel mai important! Reușești să responsabilizezi administratorul cu privire la contabilitatea primară a firmei lui. Iar pe antreprenor informațiile de contabilitate primară îl interesează mai tare. Vrea să știe ce sold are în casă, cât a cumpărat și cât a vândut din stocul de marfă? Vrea să fie sigur că dacă vine antifrauda este acoperit pe partea de contabilitate primară. Ei, SmartBill Gestiune exact pentru asta este folositor!

Ok, să vedem cum funcționează programul. Încearcă Smart Bill de aici: https://goo.gl/HRBv6e

Articolul Smart Bill Gestiune Cloud – tutorial video apare prima dată în AtelierContabilitate.

Așadar documentele cerute în cazul unui control ANAF sunt:

1. Casa de marcat
Lângă casa de marcat trebuie să puteți pune la dispoziție:
– cartea de intervenții;
– declarația de instalare a casei de marcat;
– registrul special al casei de marcat.

2. Registrul de casă
Pentru justificarea încasărilor și plăților se întocmește registrul de casă.
ANAF controlează raportul X al casei de marcat din care rezultă totalul vânzărilor până la momentul controlului.
Solicită de asemenea documente de plată (chitanțe, dispoziții de plată) pentru sumele scoase din unitate cu diferite justificări (plată furnizor, plată salarii, depunere bani în banca, etc) și documentele de încasare (chitanțe pentru perioda de nefuncționalitate a casei de marcat – încasări trecute defapt și în registrul special al casei de marcat, dispoziții de încasare).

3. Documente care atestă proveniența mărfuriilor din unitate și documentele de evidență gestionară
Acestea pot fi:
– facturi;
– avize de însoțire a mărfii;
– documente vamale;
– borderouri de achiziție (Atenție! Borderoul de achiziție NU este pentru produsele agricole)
– file din carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol;
– note de recepție și constatare de diferențe;
– alte documente de evidență a stocurilor, adoptate prin proceduri proprii cu privire la conducerea contabilității, respectiv prin intermediul politicilor contabile (de exemplu raport de gestiune, balanța analitică a stocurilor, fișe de magazie etc.)

4. Registrul unic de control

Te rog să observi importanța Manualului de politici contabile, prin intermediul lui ne este oferită posibilitatea de a ne organiza contabilitatea. Acest manual primește o tot mai mare importanță. Prin Manualul de politici contabile ne stabilim și circuitul documentelor, ce documente se întocmesc, etc.

A doua observație importantă, zic eu, este accentul care se pune pe contabilitatea primară în timp real. În cadrul fiecărei unități trebuie ținută contabilitatea primară în timp real.

Așadar, ține cont de aceste aspecte în organizarea activității tale.

Dacă crezi că te ajută, îți recomand, să consulți documentele care sunt cerute la controalele ITM pe relații de muncă.

Articolul Ce documente trebuie să prezinți în cazul unui control ANAF? apare prima dată în AtelierContabilitate.

Ce este foarte important de știut?

• Cel mai important lucru este să ai programul acoperit. Orarul afișat pe ușă și declarat la primărie trebuie să fie acoperit (în ore) de salariații activi.
• Să ai completate pontajele iar statele de salarii să fie semnate de către angajați.
• Să te asiguri că fiecare salariat își cunoaște salariul net (restul de salariu), timpul de lucru și zilele în care lucrează. ITM când vine în control, înmânează fiecărui salariat, care este la lucru, o declarație care trebuie completată. Din declarație trebuie să reiasă salariu net, timpul de lucru și zilele în care lucrează.

Documente solicitate în cadrul controlului tematic în domeniul relațiilor de muncă sunt:

1. Registrul unic de control

2. Actele constitutive ale angajatorului:
– Act constitutiv;
– Codul fiscal de înregistrare (CUI);
– Autorizația de funcționare;
– Procura notariala de împuternicire pentru reprezentantul angajatorului;
– Autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii

3. Registrul general de evidență a salariaților
– documentele de plata a salariilor semnate de salariați (statele de salarii);
– actele ce atestă plățile către bugetul asigurărilor sociale de stat, de sănătate, de constituire a fondului pentru plata ajutorului de șomaj;
– balanța de verificare contabila pentru verificarea fondului de salarii;
– foaia colectiva de prezenta a salariaților;
– documente justificative privind acordarea concediilor de odihna, concediilor medicale, concedii pentru îngrijirea copilului, concediilor fără plată, concedii de studii, acordarea orelor suplimentare;
– registrul de procese verbale de predare-primire in cazul societăților de paza;
– normative de plata in acord in cazul societăților care practica acest tip de salarizare;

Dosarele de personal ale salariaților, care ar trebui sa cuprindă:
– dovada realizării obligației de informare prevăzuta la art.17 din Codul Muncii; cerere de angajare; curriculum vitae; acte stare civila; acte de studii si calificare; fisa de aptitudini, contractul individual de munca care va cuprinde salariul si elementele constitutive ale acestuia potrivit legii, actele adiționale si celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractelor individuale de munca; actele de identitate; avizul medical; actele de studii; fisa postului; acte adiționale la contractele individuale de munca; acte privind cercetarea si aplicarea sancțiunilor disciplinare; permisul de munca (in cazul salariaților cetățeni străini; certificatul de cazier judiciar (unde este cazul);

4. Contractul colectiv de muncă (unde este cazul)

5. Regulamentul intern

6. Pentru angajatorii care au ca obiect principal de activitate – selecția si plasarea forței de munca
– actul constitutiv, din care sa reiasă obiectul de activitate, potrivit art. 5 din Legea nr. 156/2000, modificata si completata:
– contracte care conțin oferte ferme de locuri de munca, încheiate cu persoane juridice, persoane fizice si organizații patronale din străinătate;
– acte doveditoare din care sa rezulte condițiile si modul in care se va desfășura activitatea de mediere: spațiul, dotările si echipamentele utilizate, numărul, structura si calificarea personalului care prestează serviciile de mediere, posibilitatea accesului la ofertele de locuri de munca ale angajatorilor din străinătate, stabilirea de relații cu parteneri de mediere străini; organizarea unei bănci de date cu privire la ofertele si solicitările de locuri de munca, precum si informații referitoare la condițiile de ocupare a acestora si la calificările si aptitudinile solicitanților aflați in evidenta;
– dovada înregistrării la inspectoratul teritorial de munca;
– documente ale cetățenilor romani trimiși sa lucreze in străinătate:
a) actul de identitate;
b) pașaportul, paginile cu fotografia si cu viza;
c) carnetul de munca, din care sa rezulte ca i-a încetat activitatea in tara, in condițiile legii;
d) actele de calificare;
e) certificatul de sănătate;
f) contractul de mediere;
g) contractul individual de munca, in limba romana;
h) certificatul de cazier judiciar;
i) dovada emisa de structura specializata din cadrul Ministerului de Interne, din care sa rezulte ca solicitantul nu are interdicția legala de a părăsi localitatea ori alte limitări ale exercitării dreptului la libera circulație in afara granițelor tarii;

– alte documente necesare efectuării controlului in domeniul relațiilor de munca.

Articolul Control ITM – ce documente trebuie să prezint? apare prima dată în AtelierContabilitate.