Categoriile I, XI – Contabilitate
1 (24).O societate pe actiuni a emis la 01 iunie an N un imprumut obligatar cu urmatoarele caracteristici: numar obligatiuni 1.500 titluri, valoare nominala 100 lei, pret de emisiune 97 lei, pret de rambursare 110, rata dobanzii 15%, durata imprumutului 10 ani, rambursarea imprumutului se face in 5 transe egale la sfarsitul serviciilor N+2, N+4, N+6, N+8 si N+10, primele de rambursare se amortizeaza liniar pe durata imprumutului. Care sunt operatiile contabile inregistrate la sfarsitul primului serviciu obligatar:
- 666 = 1681 250 lei
1681 = 5121 2.250 lei
- 1681 = 666 000 lei
666 = 1681 2.250 lei
1681 = 5121 3.000 lei
- 666 = 1681 000 lei
1681 = 5121 4.500 lei
666 = 1681 2.250 lei
6868 = 169 4.500 lei
- 666 = 1681 250 lei
1681 = 5121 2.250 lei
16 1 = 5121 2.250 lei
- 666 = 1681 000 lei
- = 5121 3.000 lei
Raspuns:
-emiterea imprumutului obligatar
% = 161 165000 (1500×110)
461 145500 (1500×97)
169 19500
-inregistrare si plata dobanda la sfarsitul primului serviciu obligatar
Dobanda=1500x100x15%:10 ani=2250
666 = 1681 2250
1681 = 5121 2250
Raspuns corect: a
2 (43). Se cunosc urmatoarele informatii cu privire la societatea GAMA: venituri din vanzarea produselor finite 50.000.000 lei, venituri din vanzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 10.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subventii pentru investitii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare si a rezultatului financiar al societatii GAMA sunt:
- a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
- b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
- c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;
- d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
- e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.
Raspuns:
CA=701+702+706+7411=50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000=
=92.000.000
Rez.expl.=Venit.expl-Chelt.expl=(50.000.000+30.000.000+10.000.000+2.000.000+3.000.000)—5.500.000=95.000.000-5.500.000=89.500.000
Rez.financier=Venit.financiar-Chelt.financiare=2.000.000-0=2.000.000
Raspuns corect:a
3 (48). La plecarea in delegatie in interes de serviciu in Germania, 2 salariati ai SC AVAR SRL au primit un avans de 1.000 euro fiecare, la valoarea cursului valutar de 4,5 lei/euro. La intoarcere au decontat impreuna urmatoarele cheltuieli: 700 euro cheltuieli cu transportul, 1.200 euro cheltuieli cu cazarea si 400 euro diurna. (cursul valutar la data decontarii a fost de 4,4 lei), urmand sa primeasca in lei diferenta dintre cheltuielile efective si avansul primit. Sa se efectueze inregistrarile contabile ale operatiunilor enumerate.
Raspuns:
-primire avans delegatie
542=5124 9000 (2000eurX4,5)
-decontare
% = 542 10120
624 3080 (700 eurX4,4)
625 5280 (1200 eurX4,4)
625 1760 (400 eurX4,4)
-diferenta de primit
542=5311 1120
4 (33). Dispuneti de urmatoarele informatii pentru luna decembrie anul N: total vanzari: 75.000 lei, TVA 24%, la inventar se constata minus de combustibil in gestiune neimputabil peste normele legale evaluat la 45.000 lei TVA 24%, total achizitii 50.000 lei TVA 24%, TVA de recuperat din luna noiembrie 4.000 lei.Inregistrarea TVA de platit la bugetul de stat se efectueaza prin formula:
- 316,3 4427 = 4426 9677,42
4424 4000
4423 11.638,89
- 316,3 4427 = 4426 9677,42
4423 15.638,71
4423 = 4424 4000
- 516,13 4427 = 4426 9677,42
4424 4000
4423 838,71
- 316,3 5121 = 4426 9677,42
4424 4000
4423 11.638,88
- 9677,42 4427 = 4426 9677,42
4000 4424 = 4426 4000
Raspuns:
-calcul TVA colectat vanzare
411 = % 75000
707 60483,87
4427 14516,13
-minus combustibil
6022=3022 45000
635=4427 10800
-calcul tva deductibil achizitii
% = 401 50000
371 40322,58
4426 9677,42
-inregistrare TVA de plata
4427 = % 25316,13
4426 9677,42
4423 15638,71
-compensare TVA
4423 = 4424 4000
Raspuns corect: varianta b.
5 (16). Cu ocazia inventarului de control gestionar se constata lipsa unui utilaj a carui valoare de intrare este de 20.000 u.m.n. Valoarea amortizata 13.000 u.m.n, iar valoarea de piata 8.000 u.m.n, fara TVA. Se imputa gestionarului si se retine din salariu.
Raspuns:
-minus de inventar
% = 2131 20000
2813 13000
6583 7000
-imputarea
4282 = % 9920
7588 8000
4427 1920
-retinerea din salar
421 = 4282 9920
6 (44). Care este marimea ajustarii valorii imobilizarilor corporale si necorporale, cunoscandu-se urmatoarele elemente (valorile sunt exprimate in mii lei): cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 5.000, venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 2.000.
- a) 11.200 mii lei;
- b) – 10.000 mii lei;
- c) 1.200 mii lei;
- d) – 3.800 mii lei;
- e) 2.000 mii lei.
658=5000
758=7000
7814=8000
754=2000
7863=5000
7864=800
6811=2000
Raspuns:
Ajustari imobilizari corporale si necorporale=6811-7813=2000-0=2000
Ajutari imobilizari financiare=686-786=0-(5000+800)=0-5800=-5800
Total ajustari=2000-5800=-3800
Raspuns corect:varianta d.
7 (49). O societate a contractat in luna mai un credit pe o perioada de 10 ani,in valoare de 150.000 euro, pentru achizitii utilaje din tarile UE, cu o dobanda anuala fixa de 10% si perioada de gratie pentru inceperea rambursarii de un an. (la data efectuarii tragerii cursul valutar era de 4,4 lei/euro iar la sfarsitul anului, cursul valutar a fost de 4,5 lei).
Sa se efectuezeinregistrarile contabile ale operatiunilor, la momentul contractarii si tragerii creditului si la data de 31 decembrie a primului an, considerand ca obligatia si plata dobanzii s-a inregistrat o singura data, respectiv la sfarsitul anului.
Raspuns:
-contractare credit 01,05,N-curs 4,4 lei/eur
5121 = 1621 660000 (150000×4,5)
-inregistrare diferenta curs 31,12,N -curs 4,5 lei/eur
665 = 1621 15000
-inregistrare dobanda la sf.anului 31,12,N-curs 4,5lei/eur
dobanda anuala=150000×10%=15000 eur
dobanda mai-decembrie N 15000:12×8=10000 eur
666 = 1682 45000 (10000×4,5)
-plata dobanda
1682 = 5124 45000 (10000×4,5)
8 (54). S.C. DIOROM SRL areincheiat un contract de vanzari produse finite catre un client extern (din UE)in valoare de 25.000 Euro. Plata se efectueaza integral prin banca. Cheltuielile de transportin valoare de 800 euro +24% tva, sunt efectuate de un transportator extern si sunt suportate de exportatorul roman (curs euro – 4,50 lei). Marfa este asigurata de furnizor, prima de asigurare fiind de 4.000 lei.
Sa se inregistreze toate operatiunile descrise mai sus inclusiv platile aferente.
Raspuns:
-vanzare produse finite UE
4111=701 112.500 (25000eurx4,5)
-incasarea facturii prin banca
5124=4111 112.500
-inregistrare factura transport
624=401 3600 (800eurx4,5)
4426=4427 864
-plata factura transport
401 = 5124 3600
-asigurare
613 = 401 4000
-plata asigurare
401 =5121 4000
9 (50). La inventarierea anuala s-a constatat o lipsa in gestiunea de marfuri de 50.000 lei fara TVA. Intrucat nu au fost motive justificate pentru aceasta lipsa, gestionarul a fost actionat in judecata in vederea recuperarii prejudiciului. Sa se efectueze inregistrarile contabile ale operatiunilor enumerate.
Raspuns:
-lipsa gestiune
607 =371 50000
-imputare gestionar
461 = % 62000
472 50000
4427 12000
10 (51). O societate cu capital social de 100.000 lei in care asociati sunt o persoana fizica cu aport la capitalul social de 40% si o persoana juridica cu aport la capitalul social de 60%, au inregistratin primul an de activitate un profit net de 60.000 lei. Adunarea generala a asociatilor a hotaratin luna martie a anului urmator ca profitul net sa fie repartizat pentru constituirea rezervei legale si diferenta ca dividende care sa fie achitatein luna urmatoare. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate a acestor operatiuni.
Raspuns:
-constituire rezerva legala
Rezerva legala=60000×5%=3000 si 100000:5=20000
129=106 3000
-repartizare profit net
121 = % 60000
129 3000
117 57000
-inregistrare dividende
117 = % 57000
457.1 22800
457.2 34200
-inregistrare impozit pe dividende
457.1 = 446 3648
Persoana jurudica nu plateste impozit pe dividende intrucat cf art 36 alin 4 a trecut mai mult de un an de cand societatea si-a inceput activitatea.
-plata dividende nete catre asociati
% = 5121 53352
457.1 19152
457.2 34200
11 (36). Pe data de 15 decembrie N, societatea X a achizitionat o instalatie in urmatoarele conditii: pret negociat cu furnizorul 300.000 u.m., cheltuieli cu transportul, instalarea si probele facturate de furnizori 20.000 u.m. Presupunem ca, prin contractul de licenta, societatea are obligatia ca la sfarsitul perioadei de exploatare saindeparteze instalatia si sa restaureze amplasamentul. Valoarea actualizata a cheltuielilor necesare pentruindeplinirea obligatiilor contractuale este estimata la 10.000 u.m. Sa se contabilizeze achizitia utilajului si recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei in conformitate cu IAS 16.
Raspuns:
-receptia utilajului pentru valoarea facturata de furnizori ( 300.000+20.000 )
2132 = 404 320.000
-recunoasterea cheltuielilor necesare pentru indepartarea instalatiei si restaurarea amplasamentului prin provizion pentru dezafectarea imobilizarilor;
2132 = 1513 10.000
Costul instalatiei: 330.000
[ads2]
Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare
12 (8). Paragraful privind natura siintinderea lucrarilor de audit.
Raspuns:
Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrieintinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fostindeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale.
“Intinderea lucrarilor” da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesarein conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
-examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare;
-evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;
-evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;
-revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: “Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale).
Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea,in a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora.
Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.
13 (9). Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
Raspuns:
De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie sa includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta intr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
Situatii din care poate rezulta o alta opinie decat cea fara rezerve sunt:
-limitarea sferei angajamentului de audit
Limitarea sferei activitatii auditorului poate fi impusa uneori de catre entitate.O limitare a sferei poate fi impusa de circumstante.O limitare poate sa apara, de asemenea,atunci cand, conform opiniei auditorului, evidentele contabile sunt necorespunzatoare sau atunci cand auditorul se afla in imposibilitatea de a desfasura procedurile de audit considerate ca fiind necesare
-dezacordul cu conducerea
Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentarii informatiilor in situatiile financiare.in cazulin care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie contrara
-dezacordul asupra politicilor contabile
14 (10). Cazuri de dezacord cu conducereaintreprinderii-client.
Raspuns:
Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabila pe care conducereaintrepr refuza sa o corecteze. Acest dezacord poate fi important si sa influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
– insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;
– stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori in calculul costurilor productiei sau in determinarea marimii stocului (cantitatilor)
– nerespectarea principiului independentei exercitiului;
– neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o situatie existenta la data inchiderii exercitiului;
– neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
– erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).
Auditorul certifica “cu rezerva” atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar importanta ei nu este suficienta pentru a considera ca situatiile financiare nu sunt corecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela asupra pozitiei si situatiei financiare precum si rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:
- natura dezacordului;
- postul si suma respectiva;
- influenta asupra rezultatului net.
15 (31). Termenul de eroarein audit semnifica:
- a) o deturnare a activelor;
- b) o inexactitate involuntara, continutain situatiile financiare;
- o falsificare a documentelor.
Raspuns:b
16 (32). Ce tipuri de opinie recunoasteti:
- a) opinie fara rezerve;
- b) opinie fara rezerve,insa cu mentiuni specialein anexa;
- refuz limitat de certificare.
Raspuns:a
17 (33). Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt:
- a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii;
- b) elemente probante insuficiente;
- informatii din mass-media.
Raspuns:a
18 (34). Evenimentele posterioareinchiderii exercitiului se refera la:
- a) fapte petrecute pana la data raportului de audit;
- b) fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor;
- numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului.
Raspuns:a
19 (35). Programul de lucru defineste:
- a) datainceperii misiunii de audit;
- b) dataincheierii misiunii de audit;
- natura, calendarul siintinderea lucrarilor necesare pentru punereain aplicare a planului de audit.
Raspuns:c
[ads2]
Categoria III – Expertiza contabila
20 (6).Maria, aflata la prima sa expertiza contabila de natura civila, urmeaza ca pe parcursul zilei de maine, sa seintalneasca cu partile procesuale. Dilema ei este legata de modul de comunicare cu partile. Cum ar trebui sa-siinceapa discursul si cum ar trebui sa se desfasoareintalnirea. Argumentati raspunsul.
Raspuns:
În cauzele civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor, prin carte postala recomanata, cu dovada de primire, aratandu-se zilele si orele cand incepe si se continua lucrarea. Dovada de primire va fi atasata lucrarii expertului.
Citatia,trebuie inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termen de judecata. Partea este insa in drept sa ceara o noua convocare daca nu i s-a inmanat citatia in termen.
Maria trebuie sa urmeze urmatorii pasi:
-sa anunte ca a fost numita expert in dosarul….
-sa comunice obiectivele expertizei
-sa intrebe partile ce precizari au de facut in legatura cu obiectivele expertizei
-sa solicite documentele necesare pentru desfasurarea expertizei
-sa stabileasca locul de desfasurare a expertizei
-sa intocmeasca procesul verbal cu ocazia convocarii partilor
In comunicarea cu partile Maria trebuie sa respecte normele de comportament profesional si anume:
-independenta- expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligatoriu sa fie independent fata de partile interesate in expertiza, evitand orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.
-competenta- presupune detinerea de catre expertul contabil a cunostintelor necesare domeniului la care se refera expertiza contabila.
-calitatea expertizei-presupune modul prin care o expertiza contabila este realizata in termenii solicitati si acceptati, cu constiiciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate de catre profesionist si este utila celor care au solicitat-o.
-secretul profesional si confidentialitatea- trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica , cu exceptia cazului in care exista un drept sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii.
-acceptarea expertizelor contabile-solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. Totusi, expertul contabil,inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de regulile de independenta si competenta.
– responsabilitatea efectuarii expertizelor-expertul contabil trebuie sa fie constient atît de insemnatatea sarcinii primite din partea organelor indreptatite sa dispuna efectuarea expertizei sau asumate prin contract cat si de faptul ca poarta raspunderea efectuarii expertizei in cel mai inalt grad de profesionalism.
21 (13). Ce lucrari poate executa un expert contabil?
Raspuns:
Expertii contabili pot executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
1) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare
2) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii
3) efectueaza analize economico – financiare si evaluari patrimoniale
4) efectueaza exepertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege
5) executa alte lucrari cu caracter financiar – contabil de organizare administrativa si informatica
6) indeplineste potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale
7) acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale
8) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de contabilitate
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de EC pot efectua activitatile de audit financiar si consultant fiscala cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati.
22 (17). Solicitarea deinlocuire a unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza judiciara este acceptata de organul care a dispus expetiza:
- a) da,in orice situatie considerata de expertulin cauza ca este justificata;
- b) da, dar numai pentru motive temeinice acceptate de instanta;
- c) da, daca expertul contabil este planificatin concediu.
Raspuns:b
[ads2]
Categoria IV – Evaluareaintreprinderilor
23 (4). Se cunosc urmatoarele date din bilantul contabil al uneiintreprinderi pe care-l vom folosi pentru a determina diferitele valori patrimoniale:
| Nr. crt. | Posturile | Sold la | ||||
| N0 | ||||||
| 1. | Imobilizari necorporale | 17.000 | ||||
| 2. | Imobilizari corporale | 2.295.642 | ||||
| 3. | Imobilizari financiare | 32.960 | ||||
| I. | ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (1+2+3) | 2.345.602 | ||||
| 4. | Stocuri si productiein curs de executie | 603.178 | ||||
| 5. | Alte active circulante (creante, casa si bancain lei) | 943.300 | ||||
| II. | ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5) | 1.546.478 | ||||
| III. | DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa DE PaNa LA UN AN | 1.224.052 | ||||
| IV. | DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa MAI MARE DE UN AN | 500.400 | ||||
| V. | Provizioane pentru riscuri si cheltuieli | 47.680 | ||||
| 6. | Capital | 2.000.000 | ||||
| 7. | Rezerve | 119.948 | ||||
| 8. | Rezultatul exercitiului financiar | 295.904 | ||||
| 9. | Repartizarea profitului | 295.904 | ||||
| VI. | TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9) | 2.119.948 | ||||
| VII. | TOTAL CAPITALURI | 2.119.948 | ||||
Pentru exercitiul financiar incheiat,in urma diagnosticului financiar, bilantul sufera urmatoarele corectii:
- la terenuri s-a constatat o supraevaluarein suma de 200.000 lei;
- constructiile trebuie reevaluatein plus cu 600.000 lei;
- amortizarea imobilizarilor corporale a fost supraevaluata cu 60.000 lei;
- materii primein valoare de 10.000 lei au devenit inutilizabile din cauza degradarii;
- în productia neterminata esteinregistrata suma de 20.000 lei care reprezinta cheltuielile unei comenzi sistate datorita faptului ca un beneficiar a reziliat,in mod unilateral, contractul respectiv;
- avem o creantain valoare de 7.000 lei, mai veche de 6 luni si care prezinta un risc de neîncasare de 30%.
Sa se determine ACTIVUL NET CORECTAT.
Raspuns:
Activului net corectat se obtine prin reevaluarea activului net contabil, transformand valorile contabile in valori economice si corectand anomaliile contabile constatate.
Formula de calcul este:
ANC = ACC – DC
unde ANC= activul net corectat, ACC= activul contabil corectat, DC=datorii totale contabile corectate.
Imobilizari corporale=2295642-200000+600000+60000=2755642
Stocuri=603178-10000-20000=573178
Alte active circulante=943300-2100=941200
| 1. | Imobilizari necorporale | 17.000 |
| 2. | Imobilizari corporale | 2755642 |
| 3. | Imobilizari financiare | 32.960 |
| I. | ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (1+2+3) | 2805602 |
| 4. | Stocuri si productiein curs de executie | 573178 |
| 5. | Alte active circulante (creante, casa si bancain lei) | 941200 |
| II. | ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (4+5) | 1514378 |
| III. | DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa DE PaNa LA UN AN | 1.224.052 |
| IV. | DATORII CE TREBUIE PLaTITEiNTR-O PERIOADa MAI MARE DE UN AN | 500.400 |
| V. | Provizioane pentru riscuri si cheltuieli | 47680 |
| 6. | Capital | 2.000.000 |
| 7. | Rezerve | 119.948 |
| 8. | Rezultatul exercitiului financiar | 295.904 |
| 9. | Repartizarea profitului | 295.904 |
| VI. | TOTAL CAPITALURI PROPRII (6+7+8-9) | 2.119.948 |
| VII. | TOTAL CAPITALURI | 2.119.948 |
ACC=2805602+1514378=4319980
DC=1224052+500400=1724452
ANC=4319980-1724452=2595528
24 (40). Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?
Raspuns:
Valoarea de rentabilitate (profitabilitate) (Vr). Aceasta valoare are la baza capitalizarea (actualizarea) veniturilor si constain corelarea profitului mediu cu un multiplicator (k), care reprezinta rata de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.
K=1/i
Acest coeficient e inversul ratei de capitalizare si exprima numarul anilor de profituri nete pe care cumparatorul e dator sa le plateasca.
În consecinta:
Vr = PN x K sau Vr = PN/i, unde:
Vr – valoarea de rentabilitate;
PN- profituri nete.
Valoarea de rentabilitate e direct proportionala cu capacitateaintreprinderii de a propune profit sau capacitatea beneficiara (CB) si invers proportionala cu rata de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara.
Dacain operatiunea de evaluare se practica o rentabilitate sub nivelul ratei de actualizare, aceasta situatie ein favoarea cumparatorului.
Valoarea de rentabilitate limitata se bazeaza pe actualizarea profiturilor anuale viitoare limitate la un numar de ani.
Valoarea de rentabilitate continua, conform acestui procedeu se considera valoareaintreprinderii data de profitul mediu anual previzionat, la care se adauga valoarea de rentabilitate.
[ads2]
Categoria V – Fuziuni si divizari deintreprinderi
25 (36). Doua societati comerciale A si B care nu au participatii reciproce fuzioneaza. Se cunosc urmatoarele date: prima de fuziune 14.000 lei; societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 30.000 lei. Societatea A: numarul de actiuni 25.000 de titluri, valoarea nominala 20 lei/actiune, plusvaloarea din reevaluarea imobilizarilor 25.000 lei.
Care este marimea rezervelor societatii A.
Raspuns:
| A | B | |
| Capital social | 80.000.000 lei | Active diverse |
| + Rezerve | x | – Datorii |
| +Plusvaloare din reevaluarea imobilizarilor | 10.000.000 lei | Activ net contabil |
| Activ net contabil | 90.000.000 lei + x lei | |
| Nr. actiuni | 10.000 actiuni | |
| VMCA (1) | 10.000 lei / actiune | |
(1) La societatea Ain urma fuziunii:
| | Capitalul propriu creste cu | 28.000.000 lei |
| – | Capitalul social creste cu nr. actiuni emise (y) x 8.000 lei/actiune (valoarea nominala a unei actiuni A) | y actiuni × 8.000 lei/actiune lei |
| = | Prima de fuziune | 5.600.000 lei |
Prin rezolvarea ecuatiei: 28.000.000 lei – y actiuni × 8.000 lei/actiune = 5.600.000 lei se obtine numarul de actiuni ce trebuie emise, respectiv 2.800 actiuni
Numar de actiuni ce trebuie emise = = 2.800 actiuni, deci VMCA = 10.000 lei/actiune
VMCA = 10.000 lei/actiune= , de unde x = 10.000.000 lei
Categoria VI – Administrarea si lichidareaintreprinderilor
26 (7). Prin cerereainregistrata la Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucuresti, prin D.R.V. Iasi, a solicitat deschiderea procedurii insolventei fata de debitoarea SC “A.C.” SRL Campulung Moldovenesc pentru o creanta de 62.886 lei, stabilita potrivit actelor constatatoare nr. 504 si 506/2001.
Prin Sentinta nr. 333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, retinand ca cele doua creante prezentate de creditor nu satisfac cerinta de a fi exigibile fata de prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicata.
impotriva sentintei a declarat recurs creditoarea, aratand ca a comunicat debitoarei titlurile executorii la sediul declarat, acestea fiind primite si semnate de patron la data de 13.10.2001, astfelincat creanta satisface conditia de a fi exigibila.
Întrebare:
Analizati temeinicia cererii de recurs formulata de reclamanta . Argumentati.
Raspuns:
Recursul a fost apreciatintemeiat si admis pentru urmatoarele considerente:
Creantelein baza carora creditoarea D.R.V. a solicitat deschiderea procedurii insolventei sunt datorii stabilite printr-un act constatator .
Acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul emiterii, dispozitiile Codului de procedura fiscala invocate de judecatorul sindic neavand asadar aplicarein cauza.
În consecinta, legand exigibilitatea unei datorii de prevederile general invocate ale Codului de procedura fiscala, judecatorul sindic a facut o gresita aplicare a legii, motiv de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Ca urmare, constatandindeplinite conditiile stabilite de lege pentru deschiderea procedurii insolventei, curtea a admis recursul si a modificat hotararea,in sensul admiterii cererii creditoarei, a dispus deschiderea procedurii insolventei fata de debitoare si a trimis cauza judecatorului sindic pentru continuarea procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006.
27 (6). Ce este si ce vrea antreprenorul client , conform prevederilor legale dar si a celor profesionale cuprinse in standardului profesional nr. 39 emis de CECCAR ?
Raspuns:
Antreprenorul trebuie sa-si identifice priceperea si saisi stabileasca criteriilein legatura cu autoproiectul sau. Scopul este de a defini conditiile trecerii de la statutul de om obisnuit la cel de sef deintreprindere. Antreprenorul trebuie sa aiba:
- o personalitate, a carei caracteristica principala constain posibilitatea de a se adapta sau nu la calitatile care sunt necesare pentru a-si duce laindeplinire autoproiectul;
- un potential, adica o capacitate personala de actiune, de rezistenta fizica si soliditate psihica, de ase face simpatizat, de a iesi dinincurcaturi etc., si care sa fie suficienta sau nu pentru a face fata riscurilorinceputului si apoi conduceriiintreprinderii;
- cunostinte si competente tehnice, comerciale si de gestiune adaptate nevoilor autoproiectului;
- o experienta obtinuta din activitatile anterioare,in special profesionale; aceasta poate fi un avantaj important, daca este potrivita autoproiectului. Este necesar ca antreprenorul saisi determine propriile motivari si disponibilitati de energie si timp pe care viitoareaintreprindere i le va solicita. Ar putea aparea situatii careii perturba previziunile sale financiare antreprenorul avand reactii negative. Asa dar, spre exemplu, o crestere brutala cu 30% a costurilor materiilor prime sau situatii-evenimente careii cer:
- sa renunte la trei repausuri saptamanal, pentru a definitiva si formaliza anumite oferte catre clienti;
- sa isi anuleze concediile de odihna din vara, atunci cand constata realizarea a jumatate din cifra de afaceri preconizata in lunile iulie si august;
- sa convinga,intr-o saptamana, o alta banca sa-ti deschida un cont cu „descoperire de cont” (over draft) atunci cand banca la care are deschise conturile intreprinderii sale ii refuza aceasta operatie;
- sa hotarasca mutarea activitatilor intreprinderii,intrucat prin aceasta ar realiza o economie de „n%” a cheltuielilor de transport si ar salva astfelintreprinderea de la lipsurile financiare ale ultimelor sase luni. Aceasta metoda, sa spunem „test mental” este necesara pentru antreprenorul pus in dificultate care trebuie sa-si puna toate intrebarile posibile privind obstacolele si dificultatile care ii pot diminua initiativele, cautand sa obtina raspunsurile corecte la situatiile si provocarile concrete. Este recomandat ca realizarea acestui test sa aiba loc cu consultarea apropiatilor antreprenorului si cu ale celor interesati de autoproiectul sau, opinia si adeziunea acestora putandu-i transforma optiunile si chiar modul de viata familial
Categoria VII – Studii de fezabilitate
28 (23). Unul din indicatorii utilizati in evaluarea traditionala a proiectelor investitionale este rentabilitatea medie. Care este modul de calcul si continutul indicatorului?
Raspuns:
Rentabilitatea medie = Profit mediu anual /Investitie medie anuala
Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune.
Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.
29 (7). De ce este nevoie de un plan de afaceri?
Raspuns:
Inaintea aplicarii oricarei idei de afaceri, conceptul firmei se naste in mintea fiecarui intreprinzator si se dezvolta conform urmatoareloretape:
– la inceput a fost idea ta de afacere
– apoi din idee s-a nascut viziunea si misiunea
-au fost stabilite obiectivele si strategia intreprinderii
– si in final pentru a aplica strategia a fost redactat planul afacerii tale.
Planul de afacere reprezinta pe de o parte instrumentul intern prin care poti conduce si controla, procesul de demarare si de functionare ulterioara a afacerii tale. Pe de alta parte, planul de afacere reprezinta un excelent instrument extern de comunicare cu mediul economic. Un plan de afaceri fundamentat si redactat bine transmite tuturor celor din jurul tau (clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari), ca stapanesti ceea ce ai de facut, ca afacerea ta este o afacere de succes. Intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca un actor pertinent al mediului economic
Categoria VIII – Analiza diagnostic aintreprinderii
30 (62). Sa se calculeze soldurile intermediare de gestiunein cazul societatii ale carei informatii financiare sunt prezentate mai jos si sa se analizeze evolutia acestora:
| Indicator | 31.12.n (u.m.) | 31.12.n+1 (u.m.) |
| Venituri din vanzarea marfurilor | 0 | 1000 |
| Productia vanduta | 20000 | 22000 |
| Productia imobilizata | 0 | 1000 |
| Cheltuieli cu materii prime | 3000 | 4000 |
| Costul marfurilor vandute | 0 | 800 |
| Cheltuieli salariale | 7000 | 7800 |
| Cheltuieli cu amortizarea | 300 | 400 |
| Cheltuieli cu chirii | 1500 | 1500 |
| Cheltuieli cu dobanzi | 1400 | 1500 |
| Impozit pe profit | 1000 | 1000 |
Raspuns:
Soldurile intermediare de gestiune reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei(profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate.
Conform modelului continental de analiza acesti indicatori sunt:
-marja comerciala
-valoarea adaugata
-excedentul brut din exploatare
-rezultatul exploatarii
-rezultatul curent inaintea impozitarii
-rezultatul net al exercitiului
La 31,12,N
Marja comerciala (MC)=Venit din vanzarea mf-Costul mf vandute=0
Valoarea adaugata(VA)=MC+Productia vanduta+Productia imobilizata-Chelt cu chirii=
=0+20000+0-1500=18500
Excedentul brut din exploatare(EBE)=VA-chelt.de personal=18500-7000=11500
Rezultatul exploatarii(RE)=EBE-Chelt.cu amortizarea=11500-300=11200
Rezultatul curent inaintea impozitarii(RCII)=RE-chelt.cu dobanzile=11200-1400=9800
Rezultatul net al exercitiului (Rnet)=RCII-Impozit pe profit=9800-1000=8800
La 31,12,N+1
MC=1000-800=200
VA=200+22000+1000-1500=21700
EBE=21700-7800=13900
RE=13900-400=13500
RCII=13500-1500=12000
Rnet=12000-1000=11000
31 (33). Se cunosc urmatoarele informatii financiare referitoare la o societate comerciala ce activeazain domeniul comertului cu amanuntul de bunuri de larg consum:
| Indicator | u.m. |
| Imobilizari | 1500 |
| Stocuri | 500 |
| Creante | 100 |
| Disponibilitati | 100 |
| Capitaluri proprii | 700 |
| Datorii financiare | 500 |
| Furnizori | 500 |
| Datorii salariale | 300 |
| Datorii fiscale si sociale | 150 |
| Credite de trezorerie | 50 |
| Cifra de afaceri | 5000 |
Sa se calculeze si sa se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor dee activ si pasiv circulant si viteza de rotatie a activului circulant net .
Raspuns:
Duratele de rotatie se determinant functie de cifra de afaceri astfel:
a)Duratele de rotatie ale activelor
-durata de rotatie a activului = ( activ:cifra de afaceri) x 365 de zile (se poate folosi si 360 de zile, numar rotunjit);
-durata de rotatie a activelor circulante=(activecirculante:cifra de afaceri) x 365 de zile;
-durata de rotatie a stocurilor=(stoc: cifra de afaceri) x 365 de zile;
Pe aceasta formula se mai foloseste in locul valorii stocurilor de la sfarsitul anului, stocul mediu: (stoc initial + stoc final):2
-durata de rotatie a creantelor (de exemplu, durata creditului clienti)= (clienti:cifra de afaceri) x 365 de zile;
De asemenea, atunci cand se cunosc valorile, la calculul indicatorului se tine cont de soldul mediu al clientilor: (sold initial clienti + sold final clienti):2.
b)Duratele de rotatie ale datoriilor de exploatere (sau datoriilor pe termen scurt – datorii cu o scadenta mai mica de un an):
-durata de rotatie a tuturor datoriilor (datorii:cifra de afaceri) x 365 de zile;
In exempul prezentat: fumizori + datorii salariale + datorii fiscale si sociale + credite de trezorerie
-durata de rotatie a datoriilor fata de fumizori: (fumizori : cifra de afaceri) x 365 de zile;
Activul circulant net = active circulante – datorii care ajung la scadenta intr-o perioada mai mica de un an; daca valoarea este negativa (activele circulante sunt mai mici decat datoriile care ajung la scadenta intr-o perioada mai mica de un an, indicatorul poarta denumirea de active curente nete). Pentru exemplul prezentat; activul circulant net = stocurile (500) + creante (100) + disponibilitati (100) – fumizori (500) – datorii salariale si fiscale (450) – credite de trezorerie (50) = – 300 (este vorba de dalorie curenta neta).
Durata de rotatie a acesteia este = (300:5000) x 365 zile
c)in ceea ce priveste interpretarea acestor indicatori:
-viteza de rotatie a activelor totale trebuie sa fie mai mica de 182 de zile; adica este considerata acceptabil numarul derotatii egal cu 2: nr. rotatii = cifra de afaceri : total activ
-intre durata unei rotatii a activelor circulante si a datoriilor pe terme scurt trebuie sa existe o corelatie, in sensul ca durata de rotatie a activelor trebuie sa fie mai mica decat a a datoriilor, datoriile de exploatare fiind o sursa de finantare care nu are un cost: bineinteles ca este vorba de datorii care sunt platite in termenele normale.
-cel mai des, in practica, se compara durata cieditului clienti cu durata creditului fumizori, iar durata credituluiclienti trebuie sa fie mai mica decat durat creditului furnizori.
-durata reditului clienti este analizata astfel: daca este mai mica de 30 zile este foarte bine, intre 30 zile si 60 de zile este bine, intre 60 zile si 90 de zile este satisfacator, maimare de 90 de zile nesadisfacator.
[ads2]
Categoria IX – Fiscalitatea intreprinderii
32 (144). O societate comerciala, platitoare de impozit pe profit, obtinein perioada ianuarie-martie venituri totale in suma de 125.000 lei, din care 65.000 lei sunt venituri din activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile totale efectuatein scopul realizarii veniturilor suntin suma de 80.000 lei, din care 30.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte. Determinati impozitul pe profit.
Raspuns:
-calcul impozit profit rezultat din activitatea barului de noapte
Conditii:
1.impozit profit bar de noapte:16%x(65000-30000)=16%x35000=5600
2.Total venituri bar de noapte x 5%=65000×5%=3250
Rezulta un impozit pe profit pentru bar de noapte=5600 lei.
-calcul impozit pe profit rezultat din celelalte activitati
Impozit pe profit=16%x{(125000-65000)-(80000-30000)}=16%x10000=1600
Impozit total=5600+1600=7200
33 (216). A,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153) livreaza bunuri catre B,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153), care la randul sau livreaza bunuri catre C,inregistratain scop de TVAin Romania (art 153). Transportul se face de la sediul lui A din Romania la sediul lui C din Romania. Analizati speta din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operatiunilor, locul lor, precum si obligatiile ce revin celor trei platitori de TVA.
Raspuns:
1.Tipul operatiunii:-livrari de bunuri conform art.128 alin 1 de la A la B si de la B la C.
-prestare servicii conform art.129 alin 1 pentru transport,daca transportul este efectuat de o firma specializata.
2.Locul operatiunii:locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea acestora,deci locul operatiunii este la firma A(cod fiscal art.132 alin.1 lit a).
3.Obligatiile platitorilor de tva:
-A emite factura livrare catre B si aviz de insotire a marfii pentru expedierea de la A la C si A este obligat la colectarea TVA.
-B emite factura livrare catre C si B este obligat la colectarea TVA.
-C isi deduce TVA.
-Firma care efectueaza transportul intocmeste documentele insotitoare de transport(CMR,comanda,factura catre beneficiarul transportului).
34 (179). O societate comerciala la data de 31 decembrie a anului precedent a realizat urmatoarele venituri:
-din vanzarea produselor finite 160.000 lei;
– din vanzarea marfurilor 90.000 lei;
-din subventii de exploatare 40.000 lei;
-din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare 16.000 lei;
-curs euro la data de 31 decembrie 4,4287 lei/euro.
Determinati daca societatea poate sa optezein continuare pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Raspuns:
Baza de impozitare=Total venituri-venituri din subv.de exploatare-venituri din provizioane si ajustari pt depreciere sau pierdere de valoare=
=(160000+90000+40000+16000)-40000-16000=169000:4,4287=38160,18 euro<65000 euro,deci poate sa opteze in continuare pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor.
[ads2]
Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern
35 (95). Cum se realizeaza promovarea eficacitatii exploatarii?
Raspuns:
Buna aplicare a dispozitiilor intrepriderii si toate aspectele operationale ce conduc la promovarea si asigurarea eficacitatii activitatilor intreprinderii sunt o garantie a continuitatii exploatarii, ceea ce are o influenta directa asupra conturilor anuale.
Prin modalitatea sa de conceptie si organizare, controlul intern permite obtinerea asigurarii ca:
-toate operatiunile miscarilor patrimoniale ale intreprinderii care fac obiectul unei inregistrari contabile sunt inregistrate;
-toate inregistrarile contabile transpun corect operatii reale;
-toate activele intreprinderii sunt protejate;
-aceeasi operatie este totdeauna transpusa dupa aceeasi metoda de inregistrare;
-toate documentele justificative elaborate de intreprindere pentru consemnarea operatiunilor sale patrimoniale intrunesc conditiile cerute elementelor probante
– toate operatiile sunt executate in conformitate cu dispozitiile intreprinderii.
36 (89). Care sunt obiectivele controlului intern?
Raspuns:
- Protejarea activelor intreprinderii
- Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
- Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii;
- Promovarea eficacitatii exploatarii;
37 (54). Care sunt etapele de derulare a misiunilor de asigura procedurilor specifice si elaborarea documentelor
Raspuns:
-Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face parte, structurile intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale, organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;
-Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie, distributie, aprovizionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin natura lor pot comporta riscuri de erori.
-Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii, caledarul sedintelor AGA si CA, termenul de depunere al raportului.
-Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura folosita. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma.
38 (23). Prezentati si delimitati functia de control intern de activitatea de audit intern
Raspuns:
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).
Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii,in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitateainregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea prcedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al acelei entitatii. El poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabla (prin externalizare).
[ads2]
Categoria XII – Doctrina si deontologia profesiei contabile
39 (55)in ce consta diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat, dintre contabilul autorizat si contabilul salariat?
Raspuns:
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate,
în conditiile O.G. nr.65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit sau pierdere.
Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile specifice fisei postului sau. De asemenei, economistul este specializat in multe domenii: financiar-contabil.
Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii financiar-contabile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevazut prin contractul incheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile O.G. nr.65/1994 si are capacitatea de a tine contbilitatea si de a intocmi bilantul contabil.
Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economica.
Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce ii revin din fisa individuala. Rareori,in cazul unei intreprinderi mari, mijlocii, executa toate lucrarile contbile. De regula, este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putand fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de intreprindere.
În schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau in urma unor proceduri anevoioase
40 (91) Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?
Raspuns:
Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania stabileste norme de conduita pentru profesionistii contabili si formuleaza principiile fundamentale care trebuie respectate de catre profesionistii contabili in vederea realizarii obiectivelor comune. Profesionistii contabili din Romania actioneaza in diferite entitati si ramuri ale economiei nationale ca liber-profesionisti sau ca angajati; scopul de baza al Codului, trebuie insa intotdeauna respectat.
Codul Etic este structuratin 3 parti, si anume:
- Partea A – Aplicabila tuturor profesionistilor contabili;
Partea A stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si ofera un cadru conceptual pentru aplicarea acestor principii. Cadrul conceptual ofera indrumari legate de principiile fundamentale de etica. Profesionistilor contabili li se cere sa aplice acest cadru conceptual in identificarea amenintarilor la adresa conformitatii cu principiile fundamentale,in evaluarea importantei lor si, daca aceste amenintari sunt altfel decat in mod clar nesemnificative sa aplice masuri de protectie pentru a le elimina sau reduce la un nivel acceptabil astfel incat sa nu fie compromisa conformitatea cu principiile fundamentale.
- Partea B – Aplicabila profesionistilor contabili independenti
- Partea C – Aplicabila profesionistilor contabili angajati.
Partile B si C ilustreaza modul in care Cadrul conceptual trebuie aplicat in situatii specifice. Ele ofera exemple de masuri de protectie care ar putea fi adecvate pentru a solutiona amenintarile la adresa conformitatii cu principiile fundamentale si, de asemenea, ofera exemple de situatii in care nu sunt disponibile masuri de protectie pentru a solutiona amenintarile si,in consecinta, activitatea sau relatia care genereaza amenintarile trebuie evitata.
În detaliu, structura si partile componente ale noului Cod etic national al profesionistilor contabili se prezinta astfel::
Anexa 1 – Introducere explicativa
Anexa 2 – Declaratia Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. privind punerea in aplicare si insusirea cerintelor etice
PARTEA A – APLICAREA GENERALA A CODULUI
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale. Abordarea cadrului conceptual
Sectiunea 110 Integritate
Sectiunea 120 Obiectivitate
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
PARTEA B – PROFESIONISTII CONTABILI INDEPENDENTI
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 Independenta – misiuni de audit si certificare
PARTEA C – PROFESIONISTI CONTABILI ANGAJATI
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente . Acceptarea si emiterea de oferte
[ads2]
0 Comentarii