Rezolvari probleme CECCAR I

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (1). Calculați si interpretați situația neta a unei intreprinderi care prezinta urmatoarea situație financiara:

 Indicator 31.12.n
Imobilizari 2000
Stocuri 500
Creante 150
Disponibilitați 50
Datorii mai mari de un an 1150
Datorii mai mici de un an 350

Raspuns:
Situatia neta=Active totale-Datorii totale=(2000+500+150+50)-(1150+350)=2700-1500=1200
Situatia neta pozitiva si crescatoare reflecta o situatie economica sanatoasa deoarece activele companiei cresc mai repede decat datoriile acumulate de aceasta.

2 (21). Sa se calculeze marja comerciala si valoarea adaugata generate de societatea X despre care se cunosc informațiile financiare din tabelul de mai jos si sa se analizeze repartiția valorii adaugate pe destinații.

 Indicator u.m.
Venituri din vanzarea marfurilor 2000
Producția vanduta 30000
Producția stocata 1000
Cheltuieli cu materii prime 10000
Costul marfurilor vandute 1200
Cheltuieli salariale 7000
Cheltuieli cu amortizarea 3000
Cheltuieli cu chirii 1500
Cheltuieli cu dobanzi 1400
Impozit pe profit 1000

Raspuns:
Valoarea adaugata=Marja comerciala+Productia exercitiului-Consumuri provenite de la terti
Marja comerciala=2000-1200=800
Productia exercitiului=Venituri din vanzarea productiei+Variatia productiei stocate+Productia imobilizata=30000+1000=31000
Consumuri provenite de la terti=cheltuieli cu materii+lucrari si servicii executate de terti+chletuieli cu personalul=10000+1500=11500
Valoarea adaugata=800+31000-11500=20300
Valoarea adaugata permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare noua,asigura remunerarea personalului,statului,etc.si reprezinta baza determinarii TVA.

[ads2]

Audit

3 (2). Cand se verifica respectarea principiilor contabile in ce priveste capitalurile proprii, ce obiective de audit identificati:

  1. a) drepturi si obligatii si evaluarea;
  2. b) drepturi si obligatii si existenta;
  3. c) numai existenta.

Raspuns:
a)drepturi si obligatii si evaluarea

4 (4) Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

  1. a) planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;
  2. b) planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala;
  3. c) au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute in reglementarile in vigoare.

Raspuns:

  1. a) planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent

5 (10) Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta:

  1. a) risc inerent;
  2. b) risc de audit;
  3. c) risc de nedetectare.

Raspuns:

  1. a) risc inerent.

6 (17). La auditul stocurilor aveti in vedere ca, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs:

  1. a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv;
  2. b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricatie;
  3. c) cheltuielile de comercializare.

Raspuns:

  1. a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv.

7 (18) Societatea Alfa a evaluat in decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achizitionat in anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil in 20 ani; cu aceasta ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabila. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viata nu a fost modificata.

La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vandut cu 500.000 lei.

Care este diferenta din reevaluare ce trebuia inregistrata de societate:

  1. a) 178.000 lei;
  2. b) 162.000 lei;
  3. c) 170.000 lei.

Raspuns:

An N-11   -valoare cladire: 320000

-valoare teren:80000

Amortizarea cladirii:320000:20 ani=16000/an

An N-4 –   amortizarea cumulata=8 ani X 16000=128000

Valoarea contabila neta=320000-128000=192000

Valoare justa cladire    =300000

Diferenta din reevaluare cladire:300000-192000=108000

Valoare contabila teren=80000

Valoare justa teren       =150000

Diferenta din reevaluare teren:150000-80000=70000

Deci diferenta din reevaluare ce trebuie inregistrata de societate este:108000+70000=178000 adica varianta a).

8 (27). Care din urmatoarele afirmatii este exacta:

  1. a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor externi;
  2. b) controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii;
  3. c) controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia consiliului de administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor.

Raspuns:

  1. a) controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor si utilizatorilor externi;

9 (96). Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Raspuns:

Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei,situatiei financiare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile.

Tipuri de opinie:

-opinia fara rezerve

-opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii

-opinia cu rezerve

-imposibilitatea exprimarii unei opinii

-opinia defavorabila

10 (100). Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client.

Raspuns:

Dezacordurile se refera la neregularitatile si inexactitatile constatate de auditorul financiar in legatura cu aplicarea principiilor si regulilor contabile de catre cei responsabili cu intocmirea si prezentarea conturilor anuale.

Neregularitatile se refera la orice actiune,omisiune sau situatie care violeaza actele normative,regulile si principiile contabile,dispozitiile statului si hotararile AGA.

Inexactitatile se refera la transpunerea in conturi sau prezentarea unui fapt neconform cu realitatea:erori de calcul,inexactitati in prezentarea conturilor,inexactitati in informatiile furnizate de manageri.

[ads2]

Contabilitate

11 (1). Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar.

Raspuns:

5311=456   5000

456=1011   5000

1011=1012   5000

12 (2). Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri:

– disponibil in contul bancar 6.000 lei;

– cladiri 4.000 lei;

– terenuri 3.000 lei;

– brevete de inventii 7.000 lei;

Total 20.000 lei

Raspuns:

%=456          20000

5121                   6000

212                     4000

211                     3000

205                     7000

456=1011        20000

1011=1012      20000

  1. (51) SC “U.A.M.T” SA emite 200 actiuni la la o valoare nominala de 5lei/actiune, care sunt subscrise in intregime de furnizorii de imobilizari ai societatii. Prima de emisiune se stabileste pana la concurenta obligatiei fata de furnizorii de imobilizari, care devin astfel subscriitorii noilor actiuni emise. Obligatia fata de furnizori este de 1.500 lei.

Modalitatea de calcul a conversiei este:

– valoarea actiunilor = 200 actiuni x 5 lei/actiune = 1.000 lei

– valoarea primei de emisiune = 1.500 – 1.000 = 500 lei.

Raspuns:

404=456    1500

456=   %         1500

1011    1000

1041    500

1011=1012     1000

14 (50). SC “PAMORA” SA decide cu acordul actionarilor si obligatarilor conversia a 1.000 obligatiuni cu o valoare nominala de 30 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 32 lei/obligatiune in 500 actiuni cu o valoare nominala de 50 lei/actiune.

Modalitatea de calcul a conversiei este:

– reducerea imprumutului din emisiune de obligatiuni:

1.000 obligatiuni x 32 lei/obligatiune = 32.000 lei’

– cresterea capitalului social:

500 actiuni x 50 lei/actiune = 25.000 le

        prima de emisiune = 32.000 – 25.000 = 7.000 lei.

Raspuns:

161=    %      32000

1012    25000

1044     7000

15 (53). La SC ERNA SA are loc conversia a 6000 obligatiuni in 3.000 actiuni, valoarea nominala 4 lei/obligatiune, raport de paritate 2/1, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 6 lei/actiune.

Raspuns:

Valoare obligatiuni=6000X4=24000

Valoare actiuni=3000X6=18000

Prima de conversie=24000-18000=6000

161=    %         24000

1012       18000

1044         6000

16 (153) SC SINTEZA SA demoleaza un camin de nefamilisti avand valoarea de inregistrare in contabilitate de 11800 lei. Din demoarea caminului au rezultat material de constructii evaluate la 5150 lei, iar cheltuielile cu demolarea caminului sunt de 1000 lei, CAS 19,75%, CFS 2,5% si CASS 7%. Diferenta dintre recuperari si cheltuieli se recupereaza in urmatorii 4 ani.

Raspuns:

  1. a) 3028=7588 5150
  2. b) 6588= % 1292,50

421        1000

4311        197,50

4371         25

4313        70

  1. c) Venituri din demolare-Cheltuieli cu demolarea=5150-1292,50=3857,50

6811=2812   3857,50

  1. d) % =       212        11800

2812                            3857,50

471                              7942,50

  1. e) 7942,50:4 ani=1985,63

6588=471       1985,63

17 (108).La S.C. “PREMAGRO” S.A. se inregistreaza valoarea brevetelor realizate pe cont propriu 1600 lei si valoarea unei marci de fabrica adusa ca aport la infiintarea societatii 1400 lei. Se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scot din evidenta.

Raspuns:

205=721   1600

205=456    1400

456=1011   1400

1011=1012   1400

18 (236) SC “ALRO” SA obtine din productie semifabricate in valoare de 600 lei, din care vinde SC “ALUMINA” Tulcea semifabricate de 300 lei, trimite spre prelucrare la SC “ALUMINIU” Slatina semifabricate de 200 lei, iar diferenta de semifabricate ramasa o foloseste in procesul de productie ca materie prima.

Raspuns:

341=711     600

411=702     300

711=341     300

354=341   200

301=341   100

19 (284) La SC ORINTEX SA se hotaraste majorarea pretului la marfa existenta in stoc la magazinul Romarta. Stocul existent este in valoare de 2.000 lei, iar in urma majorarii pretul devine 2.500 lei.

Raspuns:

371=378   500

20 (301) S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominal a efectului 10000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10000 x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.

Raspuns:

Tragator:                                                          Tras:

4111=413           10000                                 403=401                10000

4111=766           300                                     %       =401                  320

413=4111           10300                                668                                300

635                                 12

628                                   8

401=403           10300

21 (255). SC MAGNOLIA SRL se aprovizioneaza cu marfuri la costul de achizitie de 2.000 lei, TVA 24% pe care le vinde la pretul negociat de 2.500 lei. Se incaseaza contravaloarea marfurilor vandute, se incheie conturile de venituri si cheltuieli si se stabileste rezultatul final.

Raspuns:

%=401        2480

371              2000

4426              480

4111=%             3100

707            2500

4427         600

607=371          2000

5121=4111             3100

121=607       2000

707=121       2500

Rezultat final=2500-2000=500

22 (300) S.C. ALFA S.A. livreaza S.C. BETA S.A. produse finite pentru care primeste un bilet la ordin in valoare de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile necesare in contabilitatea tragatorului (beneficiarului) si a trasului (platitorului), in conditiile:

–          A- decontarea se face direct, fara interventia bancii in numerar;

        B- decontarea se face prin intermediul bancii, pentru care se percepe un comision de 5%.

Raspuns:

  1. Tragator Tras

5311=4111        10000                              401=5311              10000

  1. Tragator Tras

413=4111            10000                               401=403            10000

5113=413             10000                              403=5121          10000

5121=5113          10000                                627=5121            500

627=5121             500

23 (454) Se reflecta dividendele datorate actionarilor in suma de 1000$, la cursul de 3,24lei/$, precum si retinerea impozitului de 10% pe dividend de catre unitatea patrimoniala. Se achita dividendele cuvenite de 900$ si se face plata datoriei fata de bugetul de stat, pentru impozitul pe dividend datorat de 100$, la cursul de 3,25 lei/$.

Raspuns:

1171=457              3240

457=446                 324

457=5311              2916

446=5121           325

665=446                 1

24 (675). O intreprindere a cumpãrat la 1 ianuarie N un mijloc de transport la un cost de achizitie de 260.000 lei. Conducerea estimeazã cã durata de utilitate a mijlocului de transport este de 5 ani, iar valoarea rezidualã, de 20.000 lei.

Sã se calculeze amortizarea prin metoda degresivã utilizand o ratã de amortizare degresivã de 40%.

Raspuns:

Valoarea amortizabila=Cost achizitie-Valoare reziduala=260000-20000=240000

Data inceperii amortizarii     01,01,N

Rata de amortizare degresiva=40%(<=5 ani)

An N: 240000X40%=96000

An N+1: (240000-96000)X40%=57600

An N+2:Amortizare degresiva=(240000-96000-57600)X40%=34560

Amortizare liniara=(240000-96000-57600):3=28800

Ramane amortizare degresiva 34560

An N+3:Amortizare degresiva=(240000-96000-57600-34560)X40%=20736

Amortizare liniara=(240000-96000-57600-34560):2=25920

Se trece la amortizare liniara.

An N+4:Amortizare liniara=25920

25 (795) Societatea A livreazã societãtii B mãrfuri in valoare de 10.000 lei, TVA 24%. Costul de achizitie al mãrfurilor livrate de societatea A este de 8.000 lei. Furnizorul acceptã ca decontarea sã se facã pe baza unui bilet la ordin intocmit de client. Dupã primirea efectului comercial, furnizorul il depune la bancã si se incaseazã la scadentã.

Sã se inregistreze aceste operatii in contabilitatea furnizorului (societatea A).

Raspuns:

-vanzarea marfii

4111=  %           12400

707         10000

4427         2400

-acceptarea biletului la ordin

413=4111         12400

-depunerea efectului comercial la banca

5113=413         12400

-incasarea efectului comercial

5121=5113        12400

26 (783) La 30.06.N a fost achizitionat un mijloc de transport care a avut un cost de achizitie fãrã TVA de 10.000 lei, TVA 24%. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear, in functie de o duratã normalã de utilizare de 5 ani. La 31.12.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10.500 lei (valoarea netã reevaluatã).

Sã se facã inregistrãrile contabile pentru:

  • achizitionarea mijlocului de transport si amortizarea pentru anul N;
  • amortizarea pentru anul N+1 si reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda reevaluãrii valorii rãmase.

Raspuns:

-achizitie utilaj

%=404               12400

213                        10000

4426                        2400

-amortizare in anul N

10000:5aniX6:12=1000

6811=2813         1000

Cost 30,06,N     10000

Amortizare cumulata 01,07,N-31,12,N=1000

Amortizare cumulata N+(N+1)=1000+(10000:5)=3000

Valoarea ramasa la 31,12,N+1=10000-3000=7000

-anularea amortizarii cumulate

2813=213         3000

-reevaluarea valorii nete=10500-7000=3500

213=105          3500

27 (908). Din balanta de verificare a conturilor incheiatã la 31.12.N rezultã urmãtoarele solduri ale conturilor de mai jos: cont 4111 = 20.000 lei, cont 413 = 16.000 lei, cont 418 = 4.000 lei, cont 419 = 7.000 lei, cont 425 = 3.000 lei, cont 491 = 2.000 lei, cont 5187 = 4.000 lei. Determinati mãrimea creantelor intreprinderii.

Raspuns:

Creantele intreprinderii=411+413+418+425-491+5187=20000+16000+4000+3000-2000+4000=45000

28 (911) Dispuneti de urmãtoarele informatii din conturi (solduri finale): cont 213 = 10.000 lei, cont 281 = 3.000 lei; cont 301 = 4.000 lei; cont 391 = 200 lei; cont 409 = 300 lei; cont 4111 = 500 lei; cont 419 = 600 lei; cont 461 = 100 lei; cont 462 = 150 lei.

Precizati care este mãrimea activelor imobilizate si a activelor circulante.

Raspuns:

Active imobilizate=213-281=10000-3000=7000

Active circulante=Stocuri+creante

Stocuri=301-391+409=4000-200+300=4100

Creante=411+461=500+100=600

Active circulante=4100+600=4700

29 (901) La sfarsitul exercitiului N rulajele creditoare ale conturilor de venituri ale societãtii X sunt urmãtoarele: cont 701 = 8.000 lei, cont 707 = 400 lei, cont 708 = 100 lei, cont 711 = 500 lei, cont 722 = 2.000 lei, cont 758 = 90 lei, cont 766 = 300 lei.

Indicati mãrimea cifrei de afaceri.

Raspuns:

Cifra de afaceri=701+707+708=8000+400+100=8500

30 (916) Situatia inainte de dubla crestere a capitalului se prezintã astfel: capital social 10.000 lei (10.000 actiuni x 1 leu valoare nominalã), reserve 5.000 lei. Prima fazã a majorãrii constã in incorporarea de rezerve de 4.000 lei pentru care se emit 2.000 actiuni. in faza a doua se aduc aporturi in numerar pentru care se emit 3.000 actiuni la un pret de emisiune egal cu valoarea nominalã.

Calculati valoarea DA si DS generate de cresterea de capital.

Raspuns:

Capital social=10000

Rezerve=5000

Valoarea matematica contabila 1=(10000+5000):10000=1,5 lei/actiune

Valoarea matematica contabila 2=(10000+4000+1000):(10000+2000)=1,25 lei/actiune

Valoarea DA=Valoarea matematica contabila 1-Valoarea matematica contabila 2=

1,5-1,25=0,25

Valoarea matematica contabila 3=(14000+3000+1000):(12000+300)=1,2

Valoarea DS=Valoarea matematica contabila 2-Valoarea matematica contabila 3=

=1,25-1,2=0,05

[ads2]

Evaluarea intreprinderilor

31 (47). Care este valoarea activului net corijat al unei intreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:

  1. a) 43.500.000;
  2. b) 18.500.000;
  3. c) 500.000.

Raspuns:

a)Metoda aditiva

Activul net corijat=Capitaluri proprii+Diferente din reevaluare=(3000000+500000+1000000)+14000000=18500000

b)Metoda substractiva

Activul net corijat=Total activ reevaluat corijat-Total datorii=(8000000+20000000+15000000+500000)-25000000=18500000

Raspunsul este b).

 

Expertize contabile

32 (26). Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?

Raspuns:

Profesia de expert contabil si contabil autorizat se poate exercita:

-individual(activitate independenta)

-prin societati comerciale de expertiza contabila sau contabilitate

Societatile de expertiza contabila au:

-cel putin 51% actionari experti contabili sau contabili autorizati

-cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administratie sunt experti contabili sau contabili autorizati ,membri ai Corpului.

Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale,comerciale,agricole ,bancare sau de asigurari si nici in societati civile.

Membrii Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila.

Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului,exceptie facand dreptul de a alege sau de a fi ales in organele de conducere ale Corpului.

Angajarea raspunderii societatilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor administrative si a celor de natura tehnica de catre:

-administratorul societatatii:drepturile administrative si sociale(de exemplu:fata de banca,reprezentarea societatii in fata tertilor si a administratiei publice),acesta dispunand de semnatura sociala a societatii.

-expertii contabili,contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii,care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrari executate,prin semnarea acestora,alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.

 

33 (33).Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

Raspuns:

Profesionistul contabil se bazeaza in conduita sa pe mai multe principii:

a)Integritate-sa fie drept,cinstit si sincer in executarea lucrarilor sale

b)Obiectivitate-profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice ,care sa-i impiedice obiectivitatea,sa aiba o comportare impartiala atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale.

c)Independenta-sa se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut in vedere,ca incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa:

-implicarea financiara directa sau indirecta

-implicarea in activitatile unui client

-acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale ce pot genera conflicte de interese,in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei

-incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei

-conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil de ridicat fata de cea a expertului

-acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale,neprecizate anticipat.

d)Secretul profesional-sa fie respectat secretul,caracterul confidential al informatiilor obtinutecu ocazia executarii lucrarilor sale.

e)Norme tehnice si profesionale-sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu normele tehnice si profesionale care-i sunt aplicate.

f)Competenta profesionala-sa fie intretinut nivelul de competenta pe tot parcursul carierei profesionale,sa execute lucrari pe care le poate realiza cu competenta profesionala.

g)Comportare deontologica-sa se comporte compatibil cu buna reputatie a profesiunii.

Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei.

 

34 (21). Ce fapte pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili?

Raspuns:

Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele:

-abateri de comportament sanctionate cu mustrare;

-absenta nemotivata de la intrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala, sanctionata cu avertisment;

-absenta nemotivata de la doua sedinte consecutive ale A.G. ale filialei sau C.N.;

-neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;

-nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional sanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1 la 3 luni.

Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:

-absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale A.G. ale Filialei sau ale C.N.;

-publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romania;

-neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendristic;

executarea unei pedepse private de libertate pentru savarsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comenrciale de profil;

neplata la buget, in termenul si cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de catre persoanele fizice;

incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei;

refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului, documentele priind activitatea profesionala;

practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei.

[ads2]

Fiscalitate

35 (6).Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.

Raspuns:

Cheltuieli cu deductibilitate limitata:

a)cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

  1. b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
  2. c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. in cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

 

36 (10). Un agent economic este incadrat la inceputul anului in categoria micilor producatori independenti. Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 190.000 hl. in luna iulie pune in functiune o noua capacitate de productie de 30.000 hl. Productia sa cumulata pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl in luna iulie si 50.000 hl in luna august. Berea produsa are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitara si cursul de schimb prevazute in Codul fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si acciza datorata in luna august.

Raspuns:

Acciza=acciza unitara X nr.grad Plato X curs schimb X cantitatea(hl)

curs de schimb 1 eur=4.7380 ron

acciza unitara=0.8228 eur/hl

Acciza iulie=0.8228x10x4.7380×20000=779685

Acciza august=0.8228x10x4.7380×50000=1949213

 

37 (58). O agentie de turism organizeaza o excursie cu urmatorul traseu: turistii pleaca din Romania cu avionul pana in Italia, se cazeaza cateva zile in Italia si apoi pleaca cu un autocar in Elvetia, se cazeaza doua zile in Elvetia, revin in Italia (cu acelasi autocar) si apoi sunt transportati in Romania cu avionul. Costul (inclusiv TVA) al prestarilor de servicii (transport, cazare etc.) facturat agentiei de turism (de catre prestatorii de servicii) de care beneficiaza turistii pe teritoriul UE este de 20000 lei si in Elvetia (cu TVA din Elvetia) este 5000 lei. Agentia practica un adaos comercial de 60%, adica vinde biletele, fara TVA, cu 40000 lei. Sa se determine TVA colectat de agentia de turism.

Raspuns:

Marja bruta=40000-20000-5000=15000

Cheltuieli totale=25000

Deci 25% din cheltuieli sunt aferente non UE-Elvetia si 75% din cheltuieli sunt aferente UE-Italia

Baza de calcul a TVA=15000 x 75%=11250

TVA colectat=11250 x 24%=2700

 

38 (37). O societate comerciala platitoare de impozit pe profit realizeaza in primul trimestru al anului 200X venituri totale in suma de 13450 lei, din care 2300 lei reprezinta venituri neimpozabile. in aceeasi perioada, societatea comerciala inregistreaza cheltuieli totale in suma de 9700 lei, din care 1570 lei reprezinta cheltuieli nedeductibile. Determinati impozitul pe profit de plata aferent trrimestrului I al anului 200X.

Raspuns:

Profit impozabil=Venituri totale-Cheltuieli totale-Venituri neimpozabile+Cheltuieli nedeductibile

Venituri totale=13450

Cheltuieli totale=9700

Profit impozabil=13450-9700-2300+1570=3020

Impozit pe profit=3020 x 16%=483.20

[ads2]

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

39 (23). Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.

Raspuns:

Structura organizatorica a activitatii, respectiv gruparea activitatilor pe sectoare, sectii, ateliere etc. influenteaza organizarea contabilitatii cheltuielilor de exploatare si calculatia costurilor indeosebi sub aspectul localizarii lor. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (sectii, unitati prestatoare de servicii, sector de administratie generala) si vor fi astfel evidentiate in conturile sintetice si analitice de gestiune. in functie de acest factor in literatura de specialitate se vorbeste despre centre de cheltuieli si respectiv centre de responsabilitate.

Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de munca unde se consuma diverse resurse. Aceste locuri de munca pot fi in acelasi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere si administratie.In acest sens se vorbeste despre locuri operationale de cheltuieli si locuri structurale de cheltuieli.

Locurile operationale de cheltuieli coincid cu locurile de munca unde se executa operatiuni privind aprovizionarea, executia si vanzarea produselor.

Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea in cadrul carora se indeplinesc operatiuni privind organizarea, conducerea si administrarea activitatii de exploatare si a altor activitati ale intreprinderii.

Delimitarea, programarea si urmarirea cheltuielilor la nivelul fiecarui loc de cheltuieli este greu de realizat si costisitoare in acelasi timp, din aceasta cauza locurile de cheltuieli se reunesc in asa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt cunoscute si sub denumirea de centre de cheltuieli.

Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unitatile operative corespunzatoare specificului activitatii intreprinderilor din fiecare ramura.

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu:

Grupa de conturi 90 “Decontari interne” cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat).

Contul 901”Decontari interne privind cheltuielile”este un cont bifunctional cu rol in controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:

Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli;

Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere.

Contul 902”Decontari interne privind productia obtinuta”este un cont bifunctional cu rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:

Credit: costul normat al productiei finite obtinute;

Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.

Grupa de conturi 92”Conturi de calculatie”cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele contului reprezinta:

In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor

Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din clasa 6

In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie.

Grupa 93”Costul productiei”cuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.Rulajele contului reprezinta:

In Debit: productia obtinuta

In Credit: costurile resurselor consumate

Conceptele de baza privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate in principal in firmele de productie. in termeni mai simpli, prin firme de productie se inteleg acele intreprinderi care transforma materiile prime si materialele pe care le achizitioneaza in produse finite, folosind forta de munca si utilajele.

Studiu de caz:Societatea de productie

O societate comerciala a obtinut in cursul unei perioade de gestiune trei produse in urmatoarele cantitati: A – 1.000 buc., B – 2.000 buc., C – 1.500 buc.

Pentru realizarea lor societatea a efectuat urmatoarele cheltuieli:

– cheltuieli directe de productie: A – 100.000 lei, B – 140.000 lei, C – 150.000 lei .

– cheltuieli indirecte de productie 117.000 lei, iar baza de repartizare a lor o constituie cheltuielile directe.

Calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre cheltuielile de repartizat si suma bazelor de repartizare.

Ks = 117.000 / (100.000+140.000+150.000) = 117.000 / 390.000 = 0,3

Calculul cotei de cheltuieli indirecte ce revine fiecarui purtator de cheltuieli prin inmultirea Ks cu baza de repartizare a fiecarui purtator de cheltuieli.

Ch. ind. A = 0,3 * 100.000 = 30.000 lei

Ch. ind. B = 0,3 * 140.000 = 42.000 lei

Ch. ind. C = 0,3 * 150.000 = 45.000 lei

Calculul costului de productie pentru fiecare produs in parte prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte repartizate.

CP A = 100.000 + 30.000 = 130.000 lei

CP B = 140.000 + 42.000 = 182.000 lei

CP C = 150.000 + 45.000 = 195.000 lei

Forma cifrelor relative de structura:

Determinarea ponderii bazei de repartizare a fiecarui loc sau purtator de costuri in suma bazelor repartizate.

g A = 100.000 / 390.000 = 0,2564

g B = 140.000 / 390.000 = 0,3589

g C = 150.000 / 390.000 = 0,3846

Determinarea cotei parti a cheltuielilor indirecte de repartizat ce revine fiecarui produs prin aplicarea procentelor obtinute anterior asupra totalului cheltuielilor indirecte ce fac obiectul repartizarii.

Ch. ind. A = 0,2564 * 117.000 = 30.000 lei

Ch. ind. B = 0,3589 * 117.000 = 42.000 lei

Ch. ind. C = 0,3846 * 117.000 = 45.000 lei

Inregistrarea in contabilitate a repartizarii cheltuielilor indirecte de productie (contul 923) se face prin preluarea in contul 921-Cheltuielile activitatii de baza.

921 = 923 117.000 lei

40 (18). Principala sursa de informare pentru management este contabilitatea. Transformarea contabilitatii intr-o contabilitate orientata spre conducere trebuie sa aduca in prim plan sustinerea deciziilor conducerii si nu documentatia activitatii trecute. Identificati informatiile furnizate de contabilitate pentru echipa manageriala. Studiu de caz: Societate de prestari servicii.

Raspuns:

Informatia, in general, si cea economica, in particular, sunt principalele surse folosite in procesul de asistare a deciziilor de catre management, care permit examinarea critica a modului de utilizare a resurselor materiale, umane si naturale.

Valorificarea optima a informatiei economice este posibila numai in cadrul sistemelor informationale ale firmelor a caror functie de baza este de a vehicula o cantitate rationala de informatii, pe baza carora sa se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice ale entitatii. Principala sursa de date a sistemului informational economic al firmei, si totodata, una dintre componentele de baza ale acestuia, este contabilitatea.

Practica contabila este o activitate desfasurata in campul de actiune al cel putin trei protagonisti, in al caror joc de interese apar adesea fenomene de divergenta si chiar de contradictie, si anume:

-Administratorii firmelor;

– Profesionistii-contabili, respectiv persoanele insarcinate cu organizarea si conducerea contabilitatii, precum si cu garantarea credibilitatii informatiei contabile;

– Utilizatorii informatiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica si lua decizii, cum ar fi: investitorii actuali sau potentiali, furnizori, clienti, creditori, salariati, organisme ale statului, publicul.

Daca se face o analiza cu privire la intrepatrunderea intereselor managerilor, profesionistilor – contabili si a altor categorii de utilizatori ai informatiilor contabile rezulta mai multe nivele posibile de organizare a sistemelor informationale contabile ale firmei care se situeaza ca sfera de cuprindere si complexitate intre doua extreme:

  1. Organizarea unui sistem informational contabil al firmei integrat care sa furnizeze

toate informatiile contabile pe care firma este dispusa sa le finanteze si sa le difuzeze.

  1. Organizarea unor sisteme informationale contabile ale firmei pe criterii de profitabilitate. Raportul de forte dintre interesele managerilor firmelor, profesionistilor -contabili si utilizatorii din afara firmei ai informatiei contabile, modifica frecvent atat obiectul si sfera generala de cuprindere a obiectului contabilitatii cat si raportul dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune. Arbitrajul general intre aceste raporturi de interese se realizeaza prin normarea sau normalizarea contabilitatii, prin care se incearca armonizarea tuturor functiilor ce-i sunt atribuite: mijloc de proba in justitie, instrument de control si de dare de seama, instrument economic de gestiune, element de arbitraj intre agentii economici.

Contabilitatea financiara are ca principal obiectiv de a oferi o reprezentare specifica intreprinderii prin intermediul documentelor de sinteza, informand astfel partenerii economici si sociali ai intreprinderii cu privire la situatia financiara, performantele si activitatile acestea.

Contabilitatea financiara are un rol dublu, ea este in plan extern un instrument de verificare si de proba si un instrument de comunicare financiara, prin informatiile furnizate utilizatorilor externi, iar in plan intern un instrument de gestiune la dispozitia managerilor.

Alaturi de rolul pe care il are in a controla modul de gestionare a resurselor si in a contribui la luarea deciziilor de catre diversi utilizatori, contabilitatea financiara a dobandit un rol de reglare sociala.

Contabilitatea este vazuta ca un sistem de informare, adica un ansamblu de elemente, resurse umane si materiale, care permit culegerea, prelucrarea, stocarea si comunicarea informatiilor, in vederea luarii deciziilor.

Activitatile informationale specifice domeniului contabil sunt cele care privesc producerea si utilizarea informatiei contabile si se traduce in actiuni care vizeaza crearea, colectarea, pastrarea, transformarea datelor si apoi difuzarea informatiilor. Aceste activitati presupun efectuarea operatiilor de inregistrare si de calcul, precum si actiunilor de analiza, interpretare, grupare, sinteza a datelor si utilizarea informatiilor in luarea deciziilor.

Contabilitatea financiara se diferentiaza de alte sisteme de informare sub trei planuri:

Planul 1.

Specificitatea principiilor pe care la aplica.

In privinta modului in care principiile contabile intervin in procesul de reprezentare unii autori apreciaza ca principiile contabile sunt rezultatul constrangerilor generale inerente ale tuturor activitatilor de modelare si, mai ales, al obligatiilor juridice rezultate din jocurile sociale si interesele contradictorii care inconjoara contabilitatea.

Planul 2.

Specificitatea datelor tratate.

Datele tratate in contabilitatea financiara se caracterizeaza prin aceea ca sunt exprimate in unitati monetare. Contabilitatea efectueaza reprezentarea unei parti din realitatea intreprinderii si nu retine decat aspectele monetare ale tranzactiilor.

Planul 3.

Specificitatea metodelor tratate.

Metodele de tratare ale contabilitatii financiare sunt influentate de alegeri colective care se exprima prin norme si reguli legale:

– utilizarea unei terminologii si a unui formalism specific(contabilitatea are un vocabular propriu)

– normalizarea si reglementarea situatiilor financiare conform standardelor internationale de contabilitate

– utilizarea de proceduri care pun accentul pe control si verificare pentru a garanta fiabilitatea tratamentelor

– utilizarea de metode si principii specifice.

Obiectivul unui sistem contabil este sa furnizeze informatii de natura financiara privind entitatea studiata. Aceste informatii de refera la situatia financiara si performantele unei entitati si sunt destinate utilizatorilor in vederea luarii deciziilor.

Intr-o intreprindere, modul de luare al deciziilor poate fi centralizat sau descentralizat. Studiile au demonstrat ca o centralizare in luarea deciziilor prevaleaza influenta si viziunea managerilor in difuzarea informatiei contabile. O autonomie, imbinata cu o descentralizare a conducerii intreprinderii, confera serviciului financiar–contabil posibilitatea sa impuna propria viziune in difuzarea informatiei.

Deciziile de prezentare si difuzare a informatiei sunt decizii colective, in care sunt implicati managerul, directorul financiar, serviciile specializate, informatia difuzata fiind rezultatul unui consens si al unui compromis intre acestia.

Daca o intreprindere cauta noi surse de finantare pe piata financiara, ea va fi tentata sa imbunatateasca imaginea pentru a fi atractiva. in aceste conditii, intreprinderea are interes sa amelioreze calitatea informatiei contabile in situatiile financiare din perioada precedenta deciziei de refinantare. Cand o intreprindere are nevoie de noi lichiditati, ea trebuie sa atraga investitorii si va dori sa o faca obtinand un cost al capitalului cat mai mic.

Difuzarea informatiilor contabile conduce la reducerea asimetriei informationale intre manageri si investitorii potentiali, facilitandu–le acestora din urma previziunile si anticiparile legate de investitie. Daca investitia este tentanta se creeaza o concurenta intre investitorii institutionalizati si micii actionari, aceasta concurenta genereaza cresterea cursului actiunilor pe care doar investitorii institutionalizati sunt capabili sa o sustina.

Decizia tranzactionarii actiunilor pe o piata straina aduce pentru intreprindere costuri suplimentare de difuzare, adaptarea sistemului informatic si modificarea standardelor de audit. intreprinderile, luand in considerare aceste costuri, vor cauta o piata financiara straina, care solicita informatii contabile inferioare celor pe care ea le obtine si le difuzeaza.

Incidenta deciziilor de refinantare asupra informatiilor contabile difuzate si a calitatii acestora si au relevat concluzii contradictorii:

– in momentul majorarii capitalului, informatiile difuzate in rapoartele anuale si in presa financiara sunt foarte bogate. Aceasta ameliorare este temporara sau limitata la intreprinderile care realizeaza o crestere de capital pentru prima data.

– cautarea de noi lichiditati in strainatate nu pare sa aiba o influenta pozitiva asupra

difuzarii informatiilor pe piata mondiala.

– daca numarul intreprinderilor care cauta noi capitaluri creste in cursul unei perioade, difuzarea informatiilor previzionale ramane constanta.

– intreprinderile care recurg usor la piata financiara difuzeaza informatii previzionale in plus, dar nu schimba nimic in oferta lor in momentul lansarii operatiei de refinantare.

Factori care influenteaza modul de organizare a sistemului informational contabil, si anume: marimea intreprinderii, modul de luare a deciziilor centralizat sau descentralizat, interdependenta dintre serviciul financiar contabil si celelalte structuri organizatorice din intreprindere, pozitia atribuita serviciului contabil in cadrul intreprinderii, utilizarea noilor tehnologii si produse informatice in prelucrarea si comunicarea informatiei contabile, conceptia monista sau dualista in organizarea sistemului contabil, modul de obtinere a informatiilor interne si a informatiilor externe, influenta exercitata de organele de conducere si de control dintr-o intreprindere.

Elaborarea unui sistem informational integrat, care sa reuneasca toate structurile organizatorice dintr-o intreprindere, in cadrul careia sistemul contabil informational este chemat sa raspunda tuturor nevoilor informationale formulate de celelalte servicii si  compartimente asigura un volum de informatii mare si o calitate sporita a informatiilor difuzate. Daca celelalte structuri organizatorice dintr-o intreprindere nu-si exprima nevoile si nu exista un dialog, un schimb de informatii constant si reiterativ, difuzarea si calitatea informatiilor contabile vor fi influentate in sens negativ.

IASC, in cadrul sau contabil conceptual, impune neutralitatea ca o caracteristica de calitate a situatiilor financiare: ”pentru a fi fiabila informatia continuta in situatiile financiare trebuie sa fie neutra. Situatiile financiare nu sunt neutre daca, prin solutie sau modul de prezentare a informatiei, influenteaza luarile de decizii sau judecata, astfel incat sa se obtina un rezultat predeterminant.” Chiar daca IASC cere respectarea neutralitatii ca un criteriu de calitate al informatiei contabile, acesta nu poate fi valid decat daca ne raportam la un anumit sistem contabil, la un tip de contabilitate. Astfel, existenta si definirea unor concepte fundamentale in contabilitate in mod diferit ne fac sa apreciem ca informatia contabila este subiectiva si ca sistemul contabil nu poate fi neutru, obiectiv, ci subiectiv.

Contabilitatea reprezinta principala sursa de informatii pentru conducerea intreprinderii in vederea administrarii, previzionarii si controlului activitatii.Prin informatiile pe care le ofera, sistemul contabil al intreprinderii trebuie sa serveasca fundamentarii deciziilor managerilor. Conducerea intreprinderii foloseste informatiile contabile nu numai pentru a lua decizii, ci si ca pe o cale importanta de comunicare cu utilizatorii externi. Difuzarea si publicarea situatiilor financiare reprezinta principalul mod de comunicare a informatiilor contabile catre acestia. Relatiile ce se stabilesc intre conducerea intreprinderii si utilizatorii externi genereaza si o serie intreaga de costuri.

Rolul informatiilor contabile in reglarea acestor relatii este esential. tinand cont de gradul de difuzare si de acces la informatii vom spune ca intreprinderea obtine si utilizeaza doua tipuri de informatii: informatii private si informatii publice.

Rolul si pozitia compartimentului financiar–contabil in cadrul intreprinderii conditioneaza productia si difuzarea informatiei contabile. Trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte care, in functie de pozitia serviciului contabil, asigura un grad mai mare sau mai mic de difuzare: capacitatea serviciului contabil de a produce informatiile contabile reglementate si de a se adapta schimbarilor impuse de modificarea normelor contabile si a practicilor de difuzare reglementate:

– capacitatea serviciului contabil de a evalua si a raspunde cererilor de informatie formulate de utilizatorii interni si externi;

– implicarea serviciului contabil in deciziile de productie; refinantare si gestiune curenta a intreprinderii;

– capacitatea serviciului contabil de a reduce incertitudinile rezultate din relatiile

intreprinderii cu mediul exterior;

– formalizarea informatiei difuzate si continuitatea difuzarii informatiilor.

Potrivit Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de IASC, utilizatorii informatiilor contabile sunt:

  1. investitorii actuali si potentiali, care sunt preocupati de riscul inerent al tranzactiilor si de beneficiul adus de investitiile lor. Ei au nevoie de informatii pentru a decide daca trebuie sa vanda sau sa cumpere, respectiv de informatii care sa le permita sa evalueze capacitatea intreprinderii de a plati dividende;
  2. personalul angajat si grupurile lor reprezentative (sindicate), care sunt interesati in obtinerea de informatii privind evaluarea capacitatii intreprinderii de a oferi salarii, pensii si alte avantaje, precum si oportunitati profesionale;
  3. creditorii financiari, care sunt interesati de informatiile care sa le permita sa evalueze daca imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor putea fi rambursate, respectiv platite, la scadenta;
  4. furnizorii si alti creditori comerciali, care sunt interesati de informatiile care sa le permita sa evalueze daca sumele ce le sunt datorate vor putea fi platite la scadenta. Ei sunt interesati de informatii pe termen scurt decat creditorii financiari, cu exceptia cazului in care sunt dependenti de continuitatea activitatii intreprinderii in calitate de principal client;
  5. clientii, care sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii unei intreprinderi, in special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu intreprinderea respectiva sau sunt dependenti de ea(situatia in care entitatea patrimoniala detine o pozitie de monopol sau oligopol);
  6. Guvernul si institutiile sale, care sunt interesate de alocarea resurselor si, implicit, de activitatea intreprinderilor, pentru a determina politica fiscala, calculul produsului intern brut si a altor indicatori statistici macroeconomici;
  7. publicul, care este interesat in diverse moduri de activitatea firmelor, cum ar fi, de exemplu, ofertele de locuri de munca, ofertele de bunuri si servicii ale furnizorilor locali, evolutiile curente si tendintele legate de prosperitatea intreprinderilor si a sferei de activitate a acestora.

Contabilitatea nu este doar un instrument, ea este un fenomen social traversat de contradictiile societatii, devenind o miza pentru diferiti protagonisti ai vietii economicosociale, fiecare incercand sa profite in functie de interesele sale.

 Studiu de caz: Societate de prestari servicii

Prezentarea Situatiilor Financiare Anuale ale

SC CRISUL SA ORADEA

  1. Bazele intocmirii Situatiilor Financiare

1) Informatii generale

Situatiile Financiare ale societatii au fost intocmite in conformitate cu

prevederile Legii nr.82/1991 republicata si cele ale OMF NR.1752/2005 cu modificarile ulterioare.

Prezentele situatii financiare au fost intocmite pe baza conventiei costului istoric, cu  exceptiile prezentate in continuare in politicile contabile .

2) Utilizare estimarilor,

Intocmirea Situatiilor Financiare in conformitate cu prevederile OMFP  1752/2005 si modificarile aduse, cere conducerii unitatii sa faca estimari si ipoteze care ar putea sa afecteze valorile raportate ale activelor si pasivelor.

La data intocmirii situatiilor financiare, in notele explicative nu au fost prezentate eventualele active si datorii contigente pentru perioada respectiva   ;

3) Continuitatea activitatii,

Prezentele situatii financiare au fost intocmite in baza principiului continuitatii activitatii care presupune faptul ca societatea isi va continua activitatea si in viitorul previzibil. Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumtii se cere conducerii sa-si analizeze in continuare previziunile referitoare la intrarile viitoare de numerar.

Pe baza acestor analize, conducerea crede ca societatea va putea sa-si continue activitatea in viitorul previzibil si prin urmare aplicarea principiului continuitatii activitatii in intocmirea situatiilor financiare ar fi justificata;

  1. Conversia tranzactiilor in moneda straina

Moneda de masurare a situatiilor financiare

Elementele incluse in situatiile financiare sunt masurate in moneda care reflecta cel mai fidel substanta economica a evenimentelor si circumstantelor relevante pentru Societate( “moneda de masurarea”) Aceste situatii sunt prezentate in lei romanesti, leul fiind si moneda de masurare in cadrul societatii si nu este o moneda convertibila in afara Romaniei;

Tranzactiile si soldurile in moneda straina sunt inregistrate la cursurile de schimb comunicate de Banca Nationala a Romaniei (“BNR”) pentru data tranzactiilor. Soldurile in moneda straina u fost convertite in lei la cursul de schimb comunicat de BNR pentru data bilantului .

Castigurile si pierderile rezultate din decontarea tranzactiilor intr-o

moneda straina si din conversia activelor si datoriilor monetare exprimate in moneda straina au fost recunoscute in contul de profit si pierdere, influientand astfel rezultatul financiar.

  1. Imobilizarile necorporale

Costurile pentru dezvoltarea sau intretinerea programelor informatice

sunt recunoscute ca o cheltuiala, in momentul in care sunt efectuate . Costurile care sunt asociate direct unui produs unic si identificabil care este controlat de Societate si este probabil ca va genera beneficii economice depasind costul pe o perioada mai mare de un an, sunt recunoscute ca imobilizari necorporale .

Pachetele informatice si licentele sunt recunoscute la cost de achizitie.

Imobilizarile necorporale nu sunt reevaluate.

  1. Activele imobilizate

Activele imobilizate sunt inregistrate in contabilitate si prezentate in situatiile financiare dupa cum urmeaza:

-Constructiile la valoarea justa obtinuta prin reevaluarea facuta la data de 31.12.2007, potrivit scopului in care a fost intocmit raportul de evaluare.

-Restul imobilizarilor corporale sunt prezentate la costul istoric, corectat cu deprecierea fizica inregistrata in intervalul dintre data achizitiei  si data incheierii exercitiului financiar.

-Imobilizarile in curs realizate in anul financiar 2008 sunt raportate la costuri efective.

Metoda de amortizare folosita este metoda lineara, ca si in anii precedenti, unitatea respectand principiul contabilitatii privind permanenta metodelor. Amortizarea inregistrata in exercitiul financiar al anului 2008 este de 1.043.258 lei din care, corespunzator activelor scoase din evidenta 15.570 lei.

Complexul Crisul nu are titlu de proprietatea asupra terenului pe care este desfasurata constructia, acesta apartinand domeniului public de interes local.

Activele imobilizate sunt prezentate in structura si evolutie ca valoare bruta si ca deprecieri cumulate in Anexa nr.1 la prezentul raport, formular cod 40 cat si in Anexa nr.4_ nota explicative nr.1.

ANEXA NR.1

EXPLICATII 2007 2008
1. Active necorporale 4.325
2. Terenuri si constructii 8.614.692 8.614.692
3. Instalatii tehnice si masini 1.586.681 1.594.218
4. Alte instalatii, utilaje si mobilier 787.152 804.338
5. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie 0 37.815
6 Imobilizari financiare 0
      Total active imobilizate 10.992.850 11.055.388

Au fost inregistrate cresteri la grupa de instalatii tehnice si masini precum si la grupa de alte instalatii, utilaje si mobilier urmare achizitiilor efectuate conform anexei nr.1 la note.

Avansurile si imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta o scara exterioara la birourile societatii inca nereceptionata.

  1. Stocurile

 Situatia stocurilor la data de  31.12.2008, se prezinta dupa cum urmeaza :

Materii prime si materiale        4.758 lei;

Marfuri si ambalaje                 44.587 lei;

Total                                                      49.345 lei.

Contabilitatea materiilor prime si materialelor consumabile s-a evidentiat cantitativ – valoric la pretul de achizitie Contabilitatea marfurilor se tine global-valoric pe gestiuni, marfurile fiind inregistrate la pretul de vanzare.

La incheierea exercitiului financiar evaluarea stocurilor s-a efectuat la valoarea contabila corectata cu rezultatul inventarierii.

In anul 2008, societatea nu a constituit provizioane la stocuri.

  1. Situatia creantelor

Creantele au fost evaluate prin inventariere la inchiderea exercitiului la valoarea nominala.

Volumul total al creantelor este in suma de 169.998 lei structurat pe categorii si in functie de lichiditate astfel:

Nr.crt Cont specificatie Valoare in sold la  31.12.2008 Vechime sub 90 zile Vechim peste 90zile
1. Clienti 129.823 118.045 11.778
2. Clenti incerti 0
3. Debitori 241 241 0
4. Alte creante 38.934 38.934
5 Total creante 168.998 157.220 11.778
  1. Disponibilitati banesti si echivalente

Societatea are deschise conturi in lei si in devize la mai multe banci comerciale .

La aceasta categorie de active circulante se mai inregistreaza si casa in lei si valuta, alte valori, dobanzi, avansuri de trezorerie si viramente interne.

Casa si conturile la banci la data de 31.12.2008, inregistreaza un disponibil in valoare de 435.319 lei fata de 49.415 lei, inregistrat la 31.12.2007.

Disponibilitatile banesti in valuta in sold la 31.12.2008 au fost evaluate si evidentiate la cursul comunicat de BNR pentru aceasta data iar diferentele de curs rezultate au fost inregistrate in venituri sau cheltuieli financiare si apoi au fost preluate in contul de profit si pierdere al exercitiului.

Imprumuturile pe termen lung pentru investitii contractate in anii precedenti, reprezinta suma de 1.160.000 lei si sunt structurate conform tabelului de mai jos.

Rambursarile in anul 2008 reprezinta suma de 162.077,8 lei la care se adauga dobanda aferenta conform urmatorului tabel:

CREDITE BANCI
BANCA SUMA PLATI SUMA VALUTA DOBANZI
OBTINUTA 2008 RAMASA PLATITE 2008
RAIFFEISEN BANK 500000 46764 105215 EUR 6661.68
RAIFFEISEN BANK 340000 50736 160675 EUR 10036.32
RAIFFEISEN BANK 40000 9996 11014.7 EUR 721.08
ITALO-ROMENA 200000 37581.84 125272.7 EUR 8472.48
ITALO-ROMENA 80000 17000 59499.94 EUR 4023.48
TOTAL 1160000 162077.8 461677.3 29915.04
  1. Cheltuieli in avans

Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans la 31 decembrie 2008 prezinta un sold de 14.196 lei fata de 12.906 lei realizat in anul precedent si cuprinde cheltuieli cu abonamentele, asigurari cladiri, cheltuieli cu proiectul de modernizare al instalatiei de gaze la Compexului Crisul, conform tabelului urmator:

 SITUATIA CHELT. ANTICIPATE CT .471
PROIECT MODERNIZARE COMPLEX Crisul 10920
PROIECT INSTALATIE GAZE COMPLEX Crisul 2000
ASIGURARI 1276
TOTAL: 14196
  1. Datoriile societatii

Au fost evaluate la valoarea nominala si reprezinta suma de 2.341.128 lei din care: 418.034 lei reprezinta datorii curente cu o vechime de pana la un an si suma de 1.923.094 lei reprezinta datorii care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, structurate pe categorie de cheltuieli astfel:

Nr.

Crt.Natura datorieiTotal,

Din care,Sub

30 zileIntre 30

si 90 zileIntre 90

si 365 zileIntre 1 si 5 ani1.Furnizori133.11277.63427.73924.2443.4952.Furnizori imobilizari5.284   5.284 3.Clienti – creditori894  894 4.Datorii cu personalul si asig.sociale79.82379.823—5.Tva neexigibil11.967  11.967 6.- TVA de plata4.340 4.340  7.- Impozit pe profit-

9.Decontari cu actionarii97.820   97.82010.Creditori diversi72.51425.840478 46.12611.Dividente de plata83.190   83.19012.Credit bancar pe termen lung1.839.904   1.839.904

  1. Capitalul social

Capitalul social este integral privat si reprezinta valoarea de 3.300.000 lei, reprezentand 33 000 000 actiuni la valoarea nominala de 0.1 lei /actiune.

Actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti, fiind gestionate societatea de registru DEPOZITARUL CENTRAL SA Bucuresti.

Structura actionariatului la de 31.12.2008 este urmatoarea:

  • Selea Pompiliu cu o cota de detinere de 73,73402%;
  • Persoane juridice cu o cota de detinere de 0.00416%;
  • Persoane foizice cu o cota de detinere de 26,26182%.

In ce priveste istoricul capitalului social:

Societatea a fost cotata pe piata RASDAQ si incepand cu 01.05.2008 actiunile sunt tranzactionate pe Bursa de Valori Bucuresti.

  1. Impozitare

Impozitul pe profit curent

Societatea inregistreaza impozitul pe profit curent in valoare 30.423 lei stabilit in baza raportarilor fiscale, potrivit legislatiei romanesti .

  1. Recunoasterea veniturilor

Veniturile totale sunt in valoare de 5.999.357 lei si se refera la serviciile de alimentatie publica, cazare hotel si inchiriere spatii, etc.

In situatiile financiare, veniturile si cheltuielile sunt prezentate la valoarea bruta. In bilantul contabil, datoriile si creantele de la aceeasi parteneri sunt prezentate la valoarea neta in momentul in care exista un drept de compensare.

  1. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta sumele facturate, nete de TVA si rabaturi comerciale, pentru bunuri livrate si servicii prestate tertilor si este in valoare de 5.940.941 lei.

  1. Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile de exploatare sunt in valoare de 5.449.145 lei si sunt recunoscute in perioada la care se refera.

  1. Managementul riscurilor

1)Factorul de risc financiar

Prin natura activitatilor efectuate, Societatea este expusa unor riscuri variate care include: riscul de credit, riscul valutar, riscul de rata a dobanzii si riscul de lichiditate.

Conducerea urmareste reducerea efectelor potential adverse, asociate acestor factori de risc, asupra performantei financiare a societatii.

a)Riscul de credit si riscul valutar

Societatea este expusa unui risc de credit datorat imprumuturilor pe termen lung in valuta luate pentru investitii . Societatea este expusa fluctuatiilor cursului de schimb valutar prin datoria generata de imprumuturile sau datoriile comerciale exprimate in valuta si nu utilizeaza instrumente financiare pentru protectie.

  1. b) Riscul de rata a dobanzii

Fluxurile de numerar operationale ale societatii sunt afectate de variatiile ratei dobanzilor in principal datorita imprumuturilor in valuta.

O parte semnificativa din imprumuturile Societatii au o rata a dobanzii fixa iar societatea utilizeaza inmstrumente financiare pentru a se proteja fata de fluctuatiile ratei dobanzii;

c)Riscul de lichiditate

Managementul prudent al riscului de lichiditate implica mentinerea de numerar suficient. Datorita naturii activitatii Societatea urmareste sa aiba flexibilitate in posibilitatile de finantare.

Indicatorii lichiditatii pentru anul 2008 se situeaza la 1.56 privind lichiditatea curenta si 1,45 privind indictorul lichiditatii imediate, apropiindu-se de valoarea recomandata si crescand fata de anul 2007 unde acestia erau de 1,08 si respectiv 0.21.

2)Instrumentele financiare

Instrumentele financiare evidentiate in bilantul contabil includ: casa si conturile bancare, creantele comerciale si alte creante, datorii comerciale si alte datorii, precum si sumele datorate institutiilor de credit.

[ads2]

You May Also Like…

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *