Rezolvari CECCAR – an I, sem. II

Analiza diagnostic a intreprinderii

1 (84).  Să se  calculeze  fluxul  de  numerar  generat  de  întreprinderea  B  în  exercițiul  n+1  şi  să se  interpreteze  fluxurile  de  numerar  aferente  activităților  operaționale,  financiare  şi  de  investiții,  cunoscându-se  următoarele  informații  din  situațiile  financiare:

Indicator N N+1
Imobilizări 2000 2100
Stocuri 300 350
Creanțe 400 430
Disponibilități 100 80
TOTAL  ACTIV 2800 2960
Capitaluri  proprii 1000 1100
Datorii  financiare 600 650
Furnizori 700 800
Datorii  salariale  şi  fiscale 450 400
Credite  de  trezorerie 50 10
Indicator u.m.
Cifra  de  afaceri 1000
Cheltuieli  materiale 300
Cheltuieli  salariale 400
Cheltuieli  fiscale  şi  sociale 50
Cheltuieli  cu  amortizarea 100
Cheltuieli  cu  dobânda 50
Impozit  pe  profit 25

Raspuns:

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 7 defineşte fluxurile de trezorerie (denumite şi fluxuri de numerar sau cash-flow în unele lucrări) drept intrări sau ieşiri de numerar şi echivalente de numerar.

În cadrul situaţiei fluxurilor de trezorerie, potrivit abordării funcţionale a activităţilor întreprinderii, fluxurile sunt grupate în trei categorii:

  • fluxuri provenite din activităţile de exploatare (operaţionale);
  • fluxuri provenite din activităţi de investiţii;
  • fluxuri provenite din activităţi de finanţare.

Analiza fluxurilor de trezorerie pe toate cele trei tipuri de activităţi este utilă pentru: corelarea profitului (pierderii) cu numerarul; separarea activităţilor care implică numerar de cele care nu implică numerar.

                        Metoda indirecta

  1. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

Rezultatul înainte de impozit şi elemente extraordinare               100

+ Cheltuieli cu amortizarea                                                                 100

+ Cheltuiala cu dobanda                                                                       50

Variatia stocurilor                                                                            (50)

Variatia creantelor                                                                           (30)

Variatia datoriilor din exploatare                                                   100

Variatia datoriilor salariale                                                             (50)

-Impozit pe profit                                                                                (25)

——————————————————————————————–

Flux Net de trezorerie din Exploatare                                                195

Profit brut = Venituri – Cheltuieli

Profit brut =1000-300-400-50-100-50=100

Fluxurile de numerar generate de activitatile de exploatare sunt consecinta principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Marimea acestora reprezinta un indicator cheie de apreciere a capacitatii intreprinderii de a genera, prin exploatarea sa, suficiente lichiditati pt alte activitati.

  1. Fluxuri de numerar din activitatea de investitii

+Vânzările de imobilizări(necorporale, corporale, financiare)

– Achiziţii de imobilizări(necorporale, corporale, financiare)  (100)

+ Alte încasări extraordinare

– Alte plăţi extraordinare

———————————————————————————————-

Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii                  (100)

Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii ofera informatii privind modul in care intreprinderea isi asigura cresterea reflectand masura in care platile au fost effectuate pt achizitia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie in viitor.

  1. Fluxurile de numerar din activitati de finantare

+ Creşterea creditelor pe termen lung şi scurt                            50

– Rambursarea creditelor pe termen lung şi scurt                                (40)

+ Creşterea capitalului social

– Retragerea capitalului social

– Plăţi pentru dividende

+ Venituri financiare încasate(dobânzi, dividende)

– Cheltuieli financiare plătite(dobânzi, dividende)

+Subvenţii pentru investiţii primite

+Alte încasări financiare

-Alte plăţi financiare

————————————————————————————————

Fluxurile de numerar generate de activitatile de finantare                    10

Fluxurile de numerar din activitati de finantare sunt generate de acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii si permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.

Fluxurile de numerar

Flux act exploatare                                                                                195

+ Flux act investitii                                                                             (100)

+ Flux  act financiara                                                                             10

+ Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei                       80

– Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei               ( 100)

Rezultat = 85

Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

  • Dobânzi şi dividende

Fluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi şi dividende încasate, trebuie să fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobânzile şi dividendele plătite. Totodată, ele trebuie să fie determinate pe cele trei categorii de activităţi, iar apartenenţa lor la una sau alta dintre categorii trebuie să fie păstrată de la un exerciţiu la altul.

Pentru instituţiile financiare, dobânzile şi dividendele încasate şi vărsate constituie fluxuri de exploatare. Pentru ceilalţi agenţi economici, soluţia delimitării este mai puţin evidentă.

În cazul dobânzilor şi dividendelor plătite(vărsate) există două interpretări posibile. Unii le consideră o consecinţă a politicii de finanţare alese şi le clasifică, deci, în categoria fluxurilor de finanţare. Alţii estimează că, de fapt, cel mai important lucru este să se pună în evidenţă capacitatea întreprinderii de a degaja, prin activitatea sa, activele necesare finanţării sale. Ca atare, aceste plăţi sunt catalogate în categoria fluxurilor de exploatare.

Aceeaşi problemă apare şi în cazul dobânzilor şi dividendelor încasate. Gazându-se pe faptul că este vorba despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le consideră fluxuri de investiţii. Alţii, în schimb, le cataloghează în categoria fluxurilor de exploatare. IASC nu s-a pronunţat în favoarea unei soluţii sau alta.

  • Impozitul asupra rezultatului

Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine atât din operaţii de exploatare cât şi din activităţile de investiţii şi finanţare, în mod ideal ar fi ca acest impozit să fie delimitat pe cele trei componente. Deoarece este dificil să se identifice fluxurile de trezorerie generate de impozitare pe cele trei categorii de activităţi, fluxurile de trezorerie generate de plata impozitului pe profit sunt incluse în categoria activităţilor de exploatare, exceptând situaţia când ele ar putea să fie clar identificabile în activităţile de investiţii sau de finanţare.

A >0 Fluxul de numerar din activitati de exploatare trebuie sa fie pozitiv cu o valoare cat mai mare. Marimea  indica performantele operationale ale intreprinderii.

B<0 Fluxul de numerar din activitati de investitii este negative aceasta semnifica realizarea de investitii    a caror poate fi partial compensate de incasarile din vanzarea de imibilizari.

C>0 Fluxul de numerar din activitati de finantare este pozitiv aceasta indica apelul la surse de finantare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare.

[ads2]

Audit

2 (49). Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP 3055/2009 ati identificat aspecte care afecteaza opinia auditorului ca urmare a limitarii ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului sau ca urmare a faptului ca exista un dezacord cu conducerea in ceea ce priveste caracterul acceptabil al politicilor contabile selectate, metoda aplicarii acestoara sau caracterul adecvat al informatiilor furnizate in situatiile financiare, redactati un raport de audit modificat respectand continutul acestuia conform ISA701 (Modificari ale raportului de audit).

Raspuns:

Ausitor: Meze Bianca Dolores

Adresa: Paleu, nr. 1024

RAPORTUL  AUDITORULUI INDEPENDENT  PRIVIND

SITUATIILE FINANCIARE ALE SC ATELIER CONTABILITATE SA

CATRE ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR

 

Am auditat situatiile financiare ale SC ATELIER CONTABILITATE SA formate din:

  • bilant, contul de profit si pierdere,
  • situaţia modificarilor capitalului propriu,
  • situatia fluxurilor de trezorerie
  • notele explicative la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2013, intocmite in conformitate cu OMFP 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, modificat si completat prin OMF 2001/2006 si OMEF 2374/2008, Legea contabilitatii nr.82/1991R cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii financiare in conformitate cu Reglementarile contabile aplicabile. Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat pentru intocmirea si prezentarea fidela a unor situatii financiare care sa nu contina anomalii semnificative, datorate erorilor sau fraudei; selectarea si aplicarea de politici contabile adecvate; si realizarea de estimari contabile rezonabile pentru circumstantele existente.

Responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie cu privire la aceste situatii financiare in baza auditului efectuat. Am efectuat auditul in conformitate cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde cer ca auditorul sa se conformeze cerintelor etice, sa planifice si sa realizeze auditul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative.

Auditul s-a efectuat prin examinarea pe baza de teste a probelor de audit ce sustin informatiile prezentate in situatiile financiare.

Consider ca auditul nostru constituie o baza rezonabila pentru opinia noastra.

Astfel, cum este explicat în nota „X”, nu s-au constatat amortismente în situatiile financiare. Aceasta practica nu este, în opinia noastra, în acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat în active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de 30% pentru cladiri si 20% pentru utilaje, trebuia sa se ridice la suma de 2549 lei, pentru exercitiul încheiat la 31 decembrie 2013. In consecinta, amortismentele cumulate tre­buiau sa se ridice la 7539 mii. lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la 3624 mii. lei.

Dupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate în paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 2013, contului de profit si pierdere, pentru exercitiul încheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare.

Auditor: Meze Bianca Dolores                                                         Data: 30.03.2014

Semnatura                                                                             Adresa: Paleu, nr. 1024

3 (26). Prezentati principalele lucrari ce trebuiesc efectuate intr-o misiune de audit statutar in etapa de orientare si planificare a auditului statutar.

Raspuns:

In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa ii permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.

Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:

1.Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii

2.Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative

3.Redactarea Planului de misiune (planului de audit)

4.Elaborarea programului de munca

4 (145). Ce este riscul de nedetectare?

Raspuns:

Riscul de nedetectare reprezintă riscul ca procedurile de fond ale unui auditor să nu detecteze o denaturare ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau atunci când este cumulată cu denaturări din alte solduri sau categorii de tranzacţii.

5 (146). Ce este şi ce semnificaţie are importanţa relativă?

Raspuns:

Importanta relativa se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati figurand in informatia financiara (inclusiv o omisiune), care, singura sau adaugata altora, tinand seama de circumstantele spetei, ar avea probabil drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie.

Prin iregularitati se inteleg toate actiunile omisiunile care incalca:
• fie legea sau reglementarile aplicabile societatilor comerciale
• fie dispozitii statutare
• fie hotarari AGA
• fie deciziile CA
Prin inexatitati se inteleg prelucrarile si interpretarile contabile sau juridice ale unui fapt, in neconcordanta cu realitatea cum ar fi:
• calcule eronate
• erori de inregistrare
• cifre inexacte
Importanta relativa neconstituind un risc in sine, se refera in principal la valoarea operatiilor prelucrate sau prelucrabile, dar care ia in calcul si anumite elemente cantitative (rezultat: profit sau pierdere, capital social redus sub limita legala).
Auditorul, in demersul sau va trebui sa tina cont de notiunea importantei relative, in care scop va determina:
• conturile semnificative – pe care le va examina mai riguros decat pe celelalte;
• pragul de semnificatie – care va permite sa aprecieze daca inexactitatie constatate este necesar sa fie corectate sau nu.

6 (147). Daţi definiţia auditului în general şi elementele principale ale acesteia.

Raspuns:

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu(standard, norma) de calitate.
Elementele principale care definesc auditul sunt:
• examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;
• scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
• opinia exprimata trebuie sa fie responsabila si independenta ceea ce presupune ca persona care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persona independenta;
• examinarea trebuie facuta dupa reguli dinainte stabilite, ccuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie un criteriu de calitate.

7 (148). Daţi definiţia auditului statutar şi elementele principale ale acesteia.

Raspuns:

Prin auditul statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea stabilirii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatie finaciare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
Elementele principale al auditului statutar:
• profesionistul competent si indepndent care poate fi o persoana fizica sau juridica
• obiectul examinarii – situatiile finaciare ale enitatii, in totalitatea lor: bilant cont de profit si pierdere si celelalte componente;
• scopul examinarii exprimarea unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatie finaciare precum si a rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
• criteriul de calitate il constituie standardele (normele) de audit si standardele contabile.

8 (149). Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?

Raspuns:

Auditul financiar poate fi calificat ca orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile finaciare ale unei entitati.
Prin auditul statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea stabilirii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatie finaciare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutatr este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certfica in totalitatea lor situatiile finaciare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii.

9 (150). Auditul contractual: caracteristici şi obiect.

Raspuns:

Caracteristicile:

– se realizeaza exclusiv prin firme de specialitate;
– independenta si responsabilitatea ( acoperita prin asigurare) conduce la un inalt grad de credibilitate a situatiilor finaciare auditate.
Obiective:

– poate realiza toate obiectivele auditului intern sau statutar( in anumite conditii de deontologie, stabilite de organismul profesional);
– poate realiza orice misiune ade audit.

[ads2]

Contabilitate

10 (507). Se primeste in chirie un imobil avand valoarea de 6.000 lei. Chiria lunara datorata si achitata este de 120 lei.

Raspuns: 

  • Inregistrare extrabilantiera pentru chirie

D8031             6000

  • Inregistrarea facturii lunare de chirie

612 = 401        120

  • Scadere extrabilantiera cladire

C8031             120

11 (508). Se primeste factura nr.1116 pentru reparatii la utilaje frigorifice in valoare de 200 lei, TVA 24%.

Raspuns:

  • Primire factura reparatii

%      = 401      248

611                  200

4426                  48

12 (560). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor – debitori in suma de 700 lei.

Raspuns:

6863 = 496      700

13 (561). Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea creantelor unitatii cu asociatii in suma de 380 lei.

Raspuns:

6863 = 495      38

14 (633).SC MARA SARL pretinde penalitati pentru nerespectarea clauzelor contractuale din partea SC ADA SRL in valoare de 850 lei, care se incaseaza in numerar.

Raspuns:

  • Emitere factura de penalitati

4111 = 7581    850

  • Incasare contravalorare factura

5311 = 4111    850

15 (634).O entitate economica produce si comercializeaza produse pentru care se acorda subventii pentru acoperirea diferentei dintre costul efectiv ( mai mare) si pretul de vanzare (mai mic). Din documentatia depusa la organele competente rezulta o creanta in suma de 5000 lei. Ulterior subventia se incaseaza prin banca.

Raspuns:

  • Inregistrare subventie de primit

445 = 354        5000

  • Incasare contravaloare subventie

5121 = 445      5000

16 (179) SC SRIOTEX SA constituie la BRD un depozit la termen, pe doi ani, in valoare de 10000 lei. Dobanda anuala bonificata de banca este de 40%. Sa se inregistreze constituirea depozitului si primirea dobanzii anuale in contul curent al societatii.

Raspuns:

  • Constituire depozit pe termen lung

2678 = 5121    10000

  • Inregistrarea dobanzii de primit

2679 = 763      4000

  • Incasare contravaloare dobanda

5121 = 2679    4000

17 (653). SC ADA SRL decide sa reduca pretul a 100 perechi pantofi CARMENS prin reducerea adaosului comercial de la 30% la 20%.Pretul de cumparare este de 200 lei /pereche. Societatea are in stoc 100 perechi pantofi OLIMPIA cu pretul de 20.000 lei , pentru care adaosul creste de la 30% la 40%.

Raspuns:

Caz 1: – modificare pret de vanzare in baza PV de modificare pret

%       = 371     -2388

348                  -2000

4428                -388

Caz 2: – modificare pret de vanzare in baza PV de modificare pret

%       = 371     2388

348                  2000

4428                388

18 (706). Se cunosc următoarele informaţii privind o categorie de clădiri ale societăţii X:

Informaţii Valoare contabilă Bază de impozitare
Valoarea clădirilor la 01.01.N- Amortizarea în anul N 100.000 (10.000) 90.000 80.000 (15.000) 65.000
= Valoarea clădirilor la 31.12.N

La 31.12.N, societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clădiri, valoarea reevaluată fiind de 127.000 u.m. Din punct de vedere fiscal, reevaluarea nu este recunoscută. Cota de impozit pe profit: 30%. La începutul exerciţiului N, exista un pasiv de impozit amânat de 6.000 u.m.

Să se calculeze şi să se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”, la 31.12.N.

Raspuns:

La 31.12.N:

Valoarea contabilă a imobilizărilor      127.000 u.m.

Baza de impozitare a imobilizărilor     65.000 u.m.

Diferenţă temporară impozabilă          62.000 u.m.

Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.12.N = 30% x 62.000 u.m. = 18.600 u.m.

Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exerciţiului N = 6.000 u.m.

Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.600 u.m. – 6.000 u.m. = 12.600 u.m.

Acesta se va înregistra astfel:

  • pe seama capitalurilor proprii: (127.000 u.m. – 90.000 u.m.) x 30% = 11.100u.m.;
  • pe seama cheltuielilor: (15.000 u.m. -10.000 u.m.) x 30% = l .500 u.m.

%            =          Datorie de impozit amânat            12.600 u.m.

Rezerve din reevaluare                                                                   11.100 u.m.

Cheltuieli cu impozitul amânat                                                        1.500 u.m.

19 (707). Societatea procedeazã la retratarea situaţiilor financiare în conformitate cu prevederile IAS 29 pentru prima datã în exerciţiul N. Din punct de vedere fiscal, retratarea situaţiilor financiare nu este recunoscutã.

Presupunem urmãtoarele informaţii privind imobilizãrile corporale ale societãţii la deschiderea exerciţiului N:

Valoarea contabilã (valoarea corectatã de efectele inflaţiei) 180.000 u.m.

Baza de impozitare (valoarea istoricã) 120.000 u.m.

____________________________________________

Diferenţã temporarã impozabilã 60.000 u.m.

Cota de impozit pe profit: 16%.

Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.

Raspuns:

Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat: 60.000 u.m. x 16% = 9.600 u.m.

Rezerve din reevaluare                   =               Datorie de impozit amânat      9.600 u.m.

aferente bilanţului de

deschidere al primului an

de aplicare a ajustării la inflaţie

20 (752). Fie societatea M al cãrei capital este format din 5.900 de acţiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã decide diminuarea capitalului social cu 90.000 u.m. în vederea rambursãrii cãtre asociaţi. Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.

Raspuns:

  • Diminuarea capitalului social

1012 = 456      90.000

  • Rambursare contravaloarea capital social

456 = 5121      90.000

21 (753). Societatea M are capitalul social format din 6.000 de acţiuni cu valoarea nominalã de 1.000 u.m. Adunarea generalã a asociaţilor decide acoperirea unei pierderi provenite din exerciţiile trecute în valoare de 10.000 u.m., prin anularea a 10 acţiuni.

Sã se contabilizeze diminuarea capitalului social.

Raspuns:

1012 = 1171    10.000

22 (754). Societatea X a contractat un împrumut bancar în urmãtoarele condiţii:

– valoarea împrumutului 100.000 u.m.;

– rata împrumutului: 12% (ratã anualã);

– durata împrumutului: o lunã.

Sã se prezinte înregistrãrile contabile generate de împrumut.

Raspuns:

  • Contractare imprumut pe termen scurt

5121 = 5191    100.000

  • Inregistrare dobanda datora pentru o luna de imprumut

666 = 5198          1.000

23 (812). Care sunt destinaţiile, în ordinea în care acestea se au în vedere, pentru repartizarea profitului net la entitãţile economice cu capital integral sau majoritar de stat?

Raspuns:

Profitul contabil net se repartizează, în mod provizoriu, de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar, pe următoarele destinaţii:

  1. destinaţii prevăzute obligatoriu de lege: rezerve legale, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi, vărsăminte la bugetul statului, surse proprii de finanţare aferente profitului rezultat din vânzări de active, respectiv aferente facilităţilor fiscale la impozitul
    pe profit;
  2. destinaţii stabilite prin actul constitutiv al societăţii: rezerve statu­tare;
  3. destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor: surse proprii de finanţare, alte rezerve, participarea salariaţilor la profit, dividende, capital social.

24 (813). Care sunt reducerile de preţ pe care le pot acorda furnizorii pentru livrãri şi încasãri aferente, precum şi modul de realizare a operaţiunilor de aceastã naturã?

Raspuns:

Reducerile comerciale îmbracă forma de rabaturi, remize şi risturne. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare, remizele se acordă asupra preţului pentru vânzări superioare volumului convenit sau poziţia de transport preferenţială a cumpărătorului, iar risturnele sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi terţ în decursul unei pe­rioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

25 (814). Care sunt componentele actuale ale situaţiilor financiare anuale conform OMFP 3055/2009?

Raspuns:

Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii:

  • total active 3.650.000 euro;
  • cifră de afaceri netă 7.300.000 euro;
  • număr mediu de salariaţi în cursul exer­ciţiului financiar, întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
  1. Bilanţ prescurtat;
  2. Cont de profit şi pierdere;
  3. Situaţia modificărilor capitalului propriu;
  4. Situaţia fluxurilor de trezorerie;
  5. Note explicative la situaţiile financiare anuale.

Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime specificate anterior întocmesc situaţii fi­nanciare anuale simplificate care cuprind:

  1. Bilanţ;
  2. Cont de profit şi pierdere;
  3. Note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

26 (865). Sã se înregistreze în contabilitate urmãtoarele operaţii referitoare la gestiunea clienţilor:

  1. a) facturarea a 400 unitãţi din sortimentul de marfã A, cunoscând cã preţul unitar, exclusiv TVA, este de 120 lei, din care se acordã un rabat de 2% pentru defecte de calitate, TVA fiind de 24%;
  2. b) încasarea creanţei de 1.000 $ faţã de un partener extern la cursul de 29 lei/$, având în vedere cã a avut loc o creştere cu 5% a cursului de schimb comparativ cu data livrãrii bunurilor;
  3. c) livrarea, cu facturare ulterioarã, a 250 unitãţi din semifabricatul B la preţul de vânzare unitar de 200 lei;
  4. d) primirea a 100 buc. ambalaje restituite de altã unitate, facturate anterior proforma la valoarea unitarã de 130.000 lei;
  5. e) acceptarea unui bilet la ordin în valoare de 70.000 lei. 

Raspuns:

a) Factura:

  • Preţ de vânzare: 400 buc. x 120 lei/buc. 48.000 lei

–           Rabat (2% x 48.000 lei)                                  960 lei
=          Net comercial                                     47.040 lei

+          TVA (24% x 47.040 lei)                                 11.289,60 lei

=          Total factură                                                    58.329,60 lei

4111    =          %                                    58.329,6

707                       47.040,0

4427                     11.289,6

b) Cursul de schimb la data livrării a fost de 29 lei/$ – 5% x 29 lei/$ = 27,55 lei:

– incasarea creanţei:

5124 =  %                     29.000    (1.000 $ x 29 lei/$)

4111                27.550    (1.000 $ x 27,55 lei/$)

765                    1.450

c) Livrarea cu factură ulterioară:

418 =          %         59.500

702                50.000

4428                9.500

d) Primirea ambalajelor restituite:

409      =          401              130.000

e) Acceptarea unui bilet la ordin:

413 =   4111                        70.000

27 (866). Sã se înregistreze în contabilitate operaţiile de mai jos referitoare la aprovizionarea cu valori materiale:

  1. a) cumpãrarea unor materiale auxiliare facturate la valoarea de 50.000 lei, din care o remizã de 2% pentru livrãri ce depãşesc 20.000 lei, TVA 24%;
  2. b) subscrierea unui bilet la ordin pentru datoria constituitã la operaţia anterioarã;
  3. c) achitarea obligaţiei de 8.500 $ faţã de un partener extern de la care s-a achiziţionat un utilaj, cunoscând cã la efectuarea importului cursul de schimb a fost de 28 lei, iar la momentul plãţii a înregistrat o scãdere cu 7%;
  4. d) recepţionarea, fãrã facturã, a 500 kg de materie primã din sortul A la preţul unitar de 75 lei, TVA 24%;
  5. e) soluţionarea obligaţiei comerciale de 30.000 lei, avându-se în vedere cã în luna anterioarã s-a acordat furnizorului un avans de 10%, iar diferenţa este achitatã cu numerar.

Raspuns:

a) Factura:

  • Preţ de cumpărare 50.000 lei

– Remiză (2% x 50.000 lei)       1.000 lei

= Net comercial                        49.000 lei

+ TVA (24% x 49.000 lei)      11.760 lei

= Total factură                                     60.760 lei

%    =          401         60.760

3021                                                       49.000

4426                                                       11.760

b) Subscrierea biletului la ordin:

401         =          403      58.310

c) Cursul de schimb la plată = 2,8 lei/$ – 2,8 lei/$ x 7% = 2,604 lei:

404  =          %             23.800             (8.500 $ x 2,8 lei/$)

5124                22.134             (8.500 $ x 2,604 lei/$)

765                    1.666 lei

d) Achiziţia fără factură: 500 kg x 75 lei/kg = 37.500 lei:

%                             =    408      44.625

301                                                           37.500

4428                                                            9.000

e) Avans: 30.000 lei x 10% = 3.000 lei:

401      =          %                                              30.000

409                                    3.000

4426                                     570

5121                                26.430

28 (121) S.C. “FLORES” S.A. achizitioneaza un magazin estimat la 30000 lei, din care bunurile tangibile componente reprezinta:

– constructii 20000 lei

– marfuri 3000 lei

– aparate de masura si control 6000 lei

– fond comercial 1000 lei

Ulterior, se constata ce fondul comercial a suferit o depreciere ireversibila, motiv pentru care se amortizeaza si se scoate din evidenta.

Raspuns:

  • Achizitionare magazin cu anxe

%     =    404                30000

212                              20000
371                                3000
2132                              6000
2071                              1000

  • Amortizare fond comercial

6581 = 208      1000

  • Scoaterea din evidenta fond comercial

208 = 2071      1000

[ads2]

Evaluarea întreprinderilor

29 (66). Se dau urmãtoarele elemente de bilant:

– total activ = 425.000 mii lei;

– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;

– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;

– brevete proprietate = 125.000 mii lei.

Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.

Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu:

  1. a) 93.000 mii lei;
  2. b) 143.000 mii lei;
  3. c) 118.000 mii lei.

Raspuns:

  1. b) 143.000 mii lei = (2.500+15.500+125.000)

30 (84). Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.

Raspuns:

Metoda de evaluare se alege de evaluator in functie de scopul propus.

De exemplu, metoda patrimoniala, abordeaza intreprinderea exclusiv patrimonial, iar in evaluarile efectuate cu scopul stabilirii valorii intreprinderii pentru privatizare nu trebuie utilizate numai metodele patrimoniale ci se folosesc metodele de evaluare combinate sau prin rentabilitate, dupa specificul intreprinderii.

[ads2]

Expertize contabile

31 (11). Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

Raspuns:

In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri, expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile.

Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului documentar, peritada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile si  Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a putut realiza lucrarea de expertiza contabila.

32 (10). Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

Raspuns:

Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila, expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie ale profesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul si intinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila tin de rationamentul profesional al expertilor contabili.

Aceste consideratii trebuie limitate la stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrari în afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a se înlesni întelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale în legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative.Aceasta nu înseamna ca expertul nu este liber în formarea opiniei sale, fara însa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului.

33 (4). Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?

Raspuns:

Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata in termenii solicitati si acceptati, cu consticiozitate, devotament, corectitudine si impartialitate de catre profesionist sa le fie utila celorcare au solicitat-o

Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.

În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile. Dacă în aceeaşi cauză s-a dispus o nouă expertiză contabilă care ajunge la concluzii diferite faţă de prima din cauza utilizării altor criterii şi metode de investigaţie, organul în drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consideră mai fundamentată sub aspect ştiinţific, respective de mai bună calitate.

Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.

Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

[ads]

Fiscalitate

34 (24) La sfârșitul anului 2012, o societate comercială pe acțiuni înregistrează un profit net de 200.000 lei. Acționarii societății sunt o persoană fizică română care deține 30% din capitalul social și o persoană juridică română care deține din anul 2001 70% din capitalul social.

În condițiile în care societatea practică o rată de distribuire a dividendelor de 50%, determinați:

  1. Valoarea totală și pe beneficiari a dividendului brut;
  2. Impozitul pe dividende;
  3. Valoarea dividendului net pe beneficiari;

Până la ce dată trebuie plătit impozitul pe dividende?

Raspuns:

  1. a) Dividend brut = 200.000 x 50% = 100.000 lei

-persoana fizica = 100.000 x 30% = 30.000 lei

– persoana juridica   = 100.000 x  70% = 70.000 lei

  1. b) Impozit dividende

-pers.fizica =30.000 x 16% = 4800 lei

-pers.juridica = 0 ( dividendele sunt scutite de impozit pt.persoane juridice,cf.CF)

  1. c) Divident net;

– pers.fizica = 30.000 – 4800 =25.200 lei

– pers.juridica = 70.000 – 0 = 70.000 lei

  1. d) Impozitul pe dividende va fi platit in anul 2012, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul, dar nu mai tarziu de 25.01.2013.

35 (35). O persoană fizică obţine în luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 10.000 lei şi în luna iunie venituri din drepturi de autor aferente unei opere literare în sumă de 2.000 lei. Să se stabilească impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate şi scadenţele de plată.

Raspuns:

Determinare impozit sub forma de plati anticipate:

Ianuarie 2008 – 10.000 x 10% = 1000 – scadenta 25.02.2008;

Iunie 2008 –  2.000 x 10% = 200 – scadenta 25.07.2008.

36 (11). Cum se determină impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în cazul în care imobilul este deţinut în coproprietate (60% – 40%) de două persoane fizice.

Raspuns:

Potrivit art 77^1din Codul Fiscal la transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel:

  1. a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

– 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

  1. b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

– 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv

Fiecare persoana fizică va plăti impozitul ce i se cuvine corespunzător cu partea care o deţinea în imobilul respectiv.

Impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:

  1. a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
  2. b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi.

Impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.

Notarul public înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii, va calcula și va încasa, urmând a-l vira până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

Distribuirea impozitul se face astfel:

  1. a) o cotă de 50% se face venit la bugetul consolidat;
  2. b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

[ads]

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

37 (19). Elaborare politici si  proceduri contabile. Studiu de caz: societatea de comert.

Rezolvare:

Politica de contabilitate a întreprinderii este elaborată în cazul trecerii la noul sistem de contabilitate şi se precizează la începutul fiecărui an de gestiune.

Adoptarea şi precizarea politicii de contabilitate se perfectează printr-un document organizatoric – de dispoziţie (ordin, dispoziţie etc.) – al conducerii întreprinderii. Procedura formării şi aprobării politicii de contabilitate este stabilită autonom de fiecare întreprindere. De

exemplu, proiectul politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate sau de o comisie specială compusă din reprezentanţii serviciilor contabil, financiar, juridic etc. ale întreprinderii sau de o firmă de consulting (de audit).

Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată la adunarea fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori şi perfectată prin decizia de protocol.

Responsabilitatea pentru formarea şi respectarea politicii de contabilitate o poartă conducătorul întreprinderii.

La alegerea şi argumentarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la anumite convenţii fundamentale. Sînt prevăzute trei convenţii fundamentale ale contabilităţii:

– continuitatea activităţii,

– permanenţa metodelor

– specializarea exerciţiilor.

La formarea politicii de contabilitate conducerea trebuie să aprecieze posibilităţile întreprinderii de a-şi continua activitatea într-un viitor previzibil. Dacă conducerea nu are intenţia şi nu este nevoită să lichideze întreprinderea, să suspende sau să reducă considerabil volumul producţiei, la întocmirea rapoartelor financiare se aplică metode obişnuite de evaluare a activelor, datoriilor, de constatare şi determinare a veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor activităţii. În cazul în care conducerea are intenţia sau este nevoită să lichideze întreprinderea rapoartele financiare trebuie să fie întocmite în baza altor principii şi metode. De exemplu, în cazul funcţionării normale a întreprinderii mijloacele fixe sînt reflectate în bilanţ la valoarea de

intrare cu scăderea uzurii acumulate, iar în cazul lichidării întreprinderii – la valoarea de vînzare (lichidare).

Metodele şi regulile de contabilizare acceptate de întreprindere trebuie să fie aplicate de la o perioadă de gestiune la alta. În acest caz, de regulă, este vorba de permanenţa metodicii adoptate de reflectare a operaţiunilor economice, metodelor de evaluare a activelor şi datoriilor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în decursul anului de gestiune, precum şi de la un an de gestiune la altul. Totodată, o atare convenţie nu semnifică interzicerea de a introduce modificări în politica de contabilitate. În acest caz este vorba de raţionalitatea şi justificarea modificărilor introduse în politica de contabilitate în fiecare caz concret.

Veniturile şi cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate şi rapoartele financiare ale perioadei în care au avut loc, indiferent de momentul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor băneşti, de exemplu, veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se constată la livrarea lor şi transmiterea drepturilor de proprietate cumpărătorului; veniturile din prestarea serviciilor – pe măsura efectuării acestora; veniturile sub formă de dobînzi, redevenţe şi dividende – la calcularea acestora, indiferent de momentul primirii mijloacelor băneşti sau a altei forme de compensare. Energia electrică consumată se trece la consumuri sau cheltuieli în perioada de gestiune în care a fost consumată, indiferent de momentul virării mijloacelor băneşti.

În mod analog se contabilizează salariul calculat, cheltuielile de deplasare, de transport etc. Conform prevederii date la formarea politicii de contabilitate întreprinderea trebuie să pornească de la incoincidenţa eventuală temporală a operaţiunii economice şi a asigurării cu bani a acesteia. De aici rezultă că toate operaţiunile economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în momentul realizării acestora. Nici o operaţiune nu poate fi stopată sau accelerată din punctul de vedere al înregistrării acesteia în contabilitate. Rapoartele financiare bazate pe principiul specializării exerciţiilor asigură utilizatorii cu informaţii nu numai privind operaţiunile precedente legate de primirea sau plata mijloacelor băneşti, dar şi privind datoriile aferente plăţii

mijloacelor băneşti în viitor şi încasările ulterioare ale acestora.

Politica de contabilitate adoptată de întreprindere trebuie să asigure respectarea următoarelor principii: prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei, importanţa relativă (esenţialitatea) .

La luarea deciziilor în condiţiile unei incertitudini este necesar să fie respectate măsurile de precauţie ca activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile – subevaluate. Conform acestui principiu, veniturile se constată numai în cazul în care au fost cîştigate, iar cheltuielile – nemijlocit în momentul efectuării acestora. Metodele acceptate de întreprindere trebuie să asigure un grad mai înalt de disponibilitate de a reflecta în contabilitate şi rapoartele financiare cheltuielile şi datoriile decît veniturile şi activele. De exemplu, stocurile de mărfuri şi materiale se evaluează şi se reflectă în bilanţul contabil la suma cea mai mică dintre „cost” şi „valoarea realizabilă netă”.

Pierderile din lipsurile şi deteriorarea valorilor se trec la cheltuieli în momentul constatării acestora (indiferent de cauzele lor), iar sumele de recuperare a acestor pierderi de către persoanele vinovate (venitul) se constată şi se eflectă în contabilitate numai atunci cînd întreprinderea dispune de o certitudine argumentată privind primirea acestora (acordul în scris al angajatului privind recuperarea daunei materiale cauzate, decizia judecătorească etc.).

Respectarea principiului prudenţei permite întreprinderii, dacă este necesar, să creeze rezervele respective pe seama cheltuielilor perioadei, de exemplu, pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase, pentru returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute, pentru reparaţiile şi deservirea cu garanţie a mărfurilor vîndute etc.

În acelaşi timp la alegerea politicii de contabilitate este inadmisibilă o prudenţă exagerată care poate conduce la crearea unor rezerve nejustificate, denaturînd astfel informaţiile furnizate utilizatorilor de rapoarte financiare.

Metodele acceptate în politica de contabilitate trebuie să fie orientate spre reflectarea operaţiunilor economice în contabilitate, pornind nu numai de la forma juridică a acestora, dar şi de la conţinutul economic şi situaţia economică în care acestea au fost efectuate. Respectarea acestui principiu este deosebit de importantă în condiţiile constituirii economiei de piaţă, cînd legislaţia şi baza normativă a contabilităţii privind unele probleme rămîn în urma evoluţiei practicii activităţii economico-financiare a întreprinderilor.

În rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia esenţială pentru utilizatorii rapoartelor financiare din punctul de vedere al posibilităţii utilizării acesteia pentru diferite evaluări şi luarea deciziilor.

Informaţia se consideră esenţială în cazul cînd lipsa sau insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de ei în baza rapoartelor financiare. În acelaşi timp în cazul cînd informaţia sau gradul de exactitate a acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare, ea se consideră neesenţială. De exemplu, rapoartele financiare publicate ale unor întreprinderi mari pot fi exprimate în mii lei, întrucît sumele neînsemnate nu influenţează procesul de luare a deciziilor. Aplicarea principiului esenţialităţii are menirea să contribuie la simplificarea lucrărilor de prelucrare a informaţiei şi întocmire a rapoartelor financiare.

Convenţiile fundamentale şi principiile contabilităţii trebuie să constituie baza elaborării politicii de contabilitate a întreprinderii.

Nerespectarea acestora denaturează informaţia privind situaţia patrimonială, financiară şi rezultatele activităţii întreprinderii şi se consideră ca o încălcare a regulilor de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate se formează în baza actelor legislative şi normative incluse în sistemul de reglementare normativă a contabilităţii.

Procedura elaborării politicii de contabilitate vizînd o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din cîteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii întreprinderii şi acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

La elaborarea politicii de contabilitate întreprinderea alege acea metodă de calculare a uzurii care corespunde într-o măsură mai mare modelului prevăzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe.

„Venitul” prevede două variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacţie sau pe stadii de terminare a lucrărilor. Întreprinderea alege acea variantă care permite a determina mai exact mărimea venitului obţinut în perioada de gestiune.

Dacă sistemul de reglementare normativă a contabilităţii nu stabileşte metodele de ţinere a contabilităţii vizînd o problem concretă, întreprinderea este în drept să elaboreze metoda respectivă autonom sau cu atragerea firmei de consulting (de audit).

Variantele şi regulile de evaluare şi contabilizare a activelor şi datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor acceptabile pentru o întreprindere pot să influenţeze negativ asupra rezultatelor activităţii altei întreprinderi sau chiar să fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, evaluarea materialelor în contabilitatea curentă poate să fie efectuată prin trei metode: de identificare, FIFO şi costului mediu ponderat.

Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecărei unităţi a stocurilor de mărfuri şi materiale şi este adecvată pentru întreprinderile cu producţie individuală şi în serii mici. Metodele FIFO şi costului mediu ponderat pot fi utilizate la întreprinderile care dispun de un asortiment bogat şi variat de stocuri de mărfuri şi materiale. În acest caz metoda FIFO este

preferabilă la majorarea permanentă a preţurilor, iar metoda costului mediu ponderat – în cazul variaţiilor considerabile de preţuri la stocurile de mărfuri şi materiale.

Politica de contabilitate pentru anul curent se aprobă de conducătorul întreprinderii la finele anului precedent şi intră în vigoare începînd cu 1 ianuarie al anului de gestiune. Ea se aplică de toate subdiviziunile structurale ale întreprinderii, inclusiv cele evidenţiate într-un bilanţ distinct, indiferent de sediul lor.

Politica de contabilitate aleasă de întreprindere trebuie să fie aplicată consecutiv – de la o perioadă de gestiune la alta. De exemplu, modificările în politica de contabilitate pot fi operate în cazul:

  1. a) reorganizării întreprinderii (contopirii, asocierii, separării), care în conformitate cu legislaţia în vigoare poate fi efectuată conform deciziei fondatorilor (participanţilor), organelor de stat împuternicite sau organului judiciar. În aceste cazuri modificările în politica de contabilitate se introduc la data înregistrării de stat a persoanelor juridice nou apărute;
  2. b) schimbării proprietarilor – la data schimbării proprietarilor (participanţilor);
  3. c) introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activităţi, introducerea sau anularea reglementării de stat a preţurilor la produse; modificarea condiţiilor activităţii economice externe – înăsprirea substanţială sau liberalizarea regimului fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi altor acte normative) – la data intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor actelor legislative şi normative;
  4. d) elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii – începînd cu 1 ianuarie a anului următor, cu excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea politicii de contabilitate de la începutul noului an de gestiune asigură consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul anului de gestiune şi comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.

Toate modificările în politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariţiei lor, trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicîndu-se data intrării în vigoare a acestora.

Monografie contabila societate de comert

  1. In cazul comertului cu amanuntul

Specific pentru comertul cu amanuntul este obligativitatea utilizarii casei de marcat si conducerea raportului de gestiune zilnic pentru evidenta analitica a marfurilor.

In cazul neplatitorilor de TVA se ignora conturile de TVA: 4426, 4427 si 4428. Astfel din formulele contabile de mai jos vor disparea inregistrarile cu aceste conturi.

  1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu factura:

% = 401
371
4426
– inregistrarea adaosului comecial :

371 = %
378
4428

  1. Achizitionarea marfurilor de la furnizori. Marfurile ajung cu aviz de insotire:

371 = 408
-inregistrarea adaosului comercial
371 = %
378
4428

In momentul primirii facturii:

% = 401
408
4426

  1. Vinzarea marfurilor cu amanuntul, in baza raportul Z de la casa de marcat:

Prin casa (numerar):
5311 = %
707
4427

Prin banca (card):
5121 = %
707
4427

  1. Descarcarea de gestiune a marfurilor vandute, tinand cont de coeficientul “K” de repartizare a adaosului calculat pentru fiecare luna:
    % = 371
    607
    378
    4428
  1. Pentru a se putea descarca gestiunea este necesar a se calcula adaosul marfurilor vandute. Acest adaos se calculeaza cu ajutorul coeficientului “K”:

K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 – Si 4428) + (Rd 371 – Rc 4428) ]
Acest coeficient K se inmulteste cu valoarea marfurilor vandute din care s-a scazut cota aferenta de TVA, adica cu rulajul lunar al contului 707*.
Adaosul comercial = K x Rulajul lunar al contului 707
Astfel costul marfurilor vandute va fi:
Cost = Rulaj lunar al contului 707 – Adaos comercial
* Rulajul lunar al contului 707 se refera doar la veniturile din vanzarea marfurilor cu amanuntul.

  1. Monografii contabile in cazul comertului cu ridicata
  1. Receptia marfurilor de la furnizori in baza facturii:

% = 401

371

4426

  1. Receptia marfurilor de la furnizori in baza avizului de insotire al marfii:

% = 408

371

4428

Inregistrarea facturii primite:

408 = 401

4426 = 4428

  1. Inregistrarea vanzarilor catre clienti pe baza de:

– factura:

4111 = %

707

4427

– aviz de insotire si factura:

418 = %

707

4428

si la emiterea facturii

4111 = 418

4428 = 4427

  1. Descarcarea gestiunii marfurilor vandute:

607 = 371

[ads2]

38 (20). Elaborare politici si  proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de productie.

Raspuns: 

Structura organizatorica a activitatii, respectiv gruparea activitatilor pe sectoare, sectii, ateliere etc. influenteaza organizarea contabilitatii cheltuielilor de exploatare si calculatia costurilor indeosebi sub aspectul localizarii lor. Cheltuielile de exploatare vor fi delimitate pe locuri de cheltuieli (sectii, unitati prestatoare de servicii, sector de administratie generala) si vor fi astfel evidentiate in conturile sintetice si analitice de gestiune. in functie de acest factor in literatura de specialitate se vorbeste despre centre de cheltuieli si respectiv centre de responsabilitate.

Locurile de cheltuieli sunt acele locuri de munca unde se consuma diverse resurse. Aceste locuri de munca pot fi in acelasi timp locuri de cheltuieli cu caracter tehnologic sau locuri de cheltuieli de desfacere si administratie.In acest sens se vorbeste despre locuri operationale de cheltuieli si locuri structurale de cheltuieli.

Locurile operationale de cheltuieli coincid cu locurile de munca unde se executa operatiuni privind aprovizionarea, executia si vanzarea produselor.

Locurile structurale de cheltuieli sunt acelea in cadrul carora se indeplinesc operatiuni privind organizarea, conducerea si administrarea activitatii de exploatare si a altor activitati ale intreprinderii.

Delimitarea, programarea si urmarirea cheltuielilor la nivelul fiecarui loc de cheltuieli este greu de realizat si costisitoare in acelasi timp, din aceasta cauza locurile de cheltuieli se reunesc in asa numitele zone sau sectoare de cheltuieli. Acestea sunt cunoscute si sub denumirea de centre de cheltuieli.

Sectoarele de cheltuieli se vor identifica cu unitatile operative corespunzatoare specificului activitatii intreprinderilor din fiecare ramura.

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele conturi specifice desi utilizarea acestora nu are caracter obligatoriu:

  • Grupa de conturi 90 “Decontari interne” cuprinde conturi pentru gestiunea cheltuielilor si a productiei decontate avand drept scop calculatia abaterii costurilor efective fata de pretul de inregistrare(cost normat).
  • Contul 901”Decontari interne privind cheltuielile”este un cont bifunctional cu rol in controlul cheltuilelilor. Rulajele contului reprezinta:

Credit: suma totala a cheltuielilor efective aferente productiei finite si productiei in curs de executie preluata din fiecare cont de cehltuieli;

Debit: costul normat al productiei finite obtinute ; diferente reprezinta abateri de cheltuieli cu care e debiteaza la inchidere.

  1. Contul 902”Decontari interne privind productia obtinuta”este un cont bifunctional cu rol in contul costurilor.Rulajele contului reprezinta:

Credit: costul normat al productiei finite obtinute;

Debit: suma totala a cheltuielilor efective pentru productia finita si productia in curs de executie (neterminata),preluate din conturile colectoare de cheltuieli.

  1. Grupa de conturi 92”Conturi de calculatie”cuprinde conturi pentru gruparea cheltuielilor in raport cu destinatia lor si nu prezinta sold la sfarsitul lunii. Rulajele contului reprezinta:

In Debit: colectarea cheltuielilor efective conform documentelor

Nota: operatiunea se efecteaza simultan cu contabilizarea cheltuielilor de exploatare in conturile din clasa 6

In Credit: decontarea costurilor efective prin trecerea lor asupra productiei obtinute sau a productiei in curs de executie.

  1. Grupa 93”Costul productiei”cuprinde stocurile pentru evidenta productiei obtinute.Rulajele contului reprezinta:

In Debit: productia obtinuta

In Credit: costurile resurselor consumate

Conceptele de baza privitoare la contabilitatea de gestiune au fost dezvoltate in principal in firmele de productie. in termeni mai simpli, prin firme de productie se inteleg acele intreprinderi care transforma materiile prime si materialele pe care le achizitioneaza in produse finite, folosind forta de munca si utilajele

  1. Studiu de caz pe contabilitatea de gestiune

O societate comerciala a obtinut in cursul unei perioade de gestiune trei produse in urmatoarele cantitati: A – 1.000 buc., B – 2.000 buc., C – 1.500 buc.

Pentru realizarea lor societatea a efectuat urmatoarele cheltuieli:

– cheltuieli directe de productie: A – 100.000 lei, B – 140.000 lei, C – 150.000 lei .

– cheltuieli indirecte de productie 117.000 lei, iar baza de repartizare a lor o constituie cheltuielile directe.

Calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre cheltuielile de repartizat si suma bazelor de repartizare.

Ks = 117.000 / (100.000+140.000+150.000) = 117.000 / 390.000 = 0,3

Calculul cotei de cheltuieli indirecte ce revine fiecarui purtator de cheltuieli prin inmultirea Ks cu baza de repartizare a fiecarui purtator de cheltuieli.

Ch. ind. A = 0,3 * 100.000 = 30.000 lei

Ch. ind. B = 0,3 * 140.000 = 42.000 lei

Ch. ind. C = 0,3 * 150.000 = 45.000 lei

Calculul costului de productie pentru fiecare produs in parte prin insumarea cheltuielilor directe cu cheltuielile indirecte repartizate.

CP A = 100.000 + 30.000 = 130.000 lei

CP B = 140.000 + 42.000 = 182.000 lei

CP C = 150.000 + 45.000 = 195.000 lei

Forma cifrelor relative de structura:

Determinarea ponderii bazei de repartizare a fiecarui loc sau purtator de costuri in suma bazelor repartizate.

g A = 100.000 / 390.000 = 0,2564

g B = 140.000 / 390.000 = 0,3589

g C = 150.000 / 390.000 = 0,3846

Determinarea cotei parti a cheltuielilor indirecte de repartizat ce revine fiecarui produs prin aplicarea procentelor obtinute anterior asupra totalului cheltuielilor indirecte ce fac obiectul repartizarii.

Ch. ind. A = 0,2564 * 117.000 = 30.000 lei

Ch. ind. B = 0,3589 * 117.000 = 42.000 lei

Ch. ind. C = 0,3846 * 117.000 = 45.000 lei

Inregistrarea in contabilitate a repartizarii cheltuielilor indirecte de productie (contul 923) se face prin preluarea in contul 921-Cheltuielile activitatii de baza.

921 = 923 117.000 lei

  1. Studiu de caz pe contabilitate financiara

Intrari materii prime
301 = 401 Cost de intrare

Obtinere productie

a. Obtinere productie 345 = 711 Pret prestabilit la vanzare

b. Consum materii prime 601 = 301 Cost de intrare

Vanzari
a. Vanzare: 4111 = 701 Pret de vanzare cv. cerere/oferta
b. Descarcare gestiune 711 = 345                   Pret prestabilit, cost standard

Inchidere luna
a. La sfarsitul lunii cand se cunoaste costul de productie
348 = 711

Diferenta: in rosu Costul de productie < Pretul prestabilit
Diferenta: in negru Costul de productie > Pretul prestabilit

b. La sfarsitul lunii cand se cunoaste costul de productie

348 = 711

Diferenta: in rosu Costul de productie < Pretul prestabilit
Diferenta: in negru Costul de productie > Pretul prestabilit

Repartizarea diferentelor de pret la sfarsit de luna
711 = 348     K348

K348 = (Si + Rd)348 / (Si + Rd)345
Rc348 = Rc * K348

[ads]

Studii de fezabilitate

39 (8). După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.

  • Cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor masini,utilaje,mijloace de transport;
  • Investitia umana – pentru formarea calificarea,specializarea personalului;
  • Investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine);
  • Investitii financiare –cumpararea de titluri de participare la alte societati;
  • Investitii comerciale –pentru publicitate si reclama.

[ads2]

You May Also Like…

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *