În ultimul timp agențiile de turism ridică destul de multe probleme pentru contabili. Principalele probleme invocate sunt referitoarele la calculul cifrei de afaceri pentru încadrarea agenției la impozit pe profit sau la impozit pe microîntreprindere. A doua principală problemă invocată este cea referitoare la TVA. Să vedem cum stau lucrurile! 🙂
O agenție de turism prezintă particularități în ceea ce privește determinarea bazei pentru impozitul pe profit (sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor) dar și în ce privește TVA-ul.
Impozitul pe profit vs. impozit pe microîntreprindere
Pentru a stabili ce tip de impozit i se aplică unei agenții, trebuie determinată cifra sa de afaceri. În practică există 2 tipuri de abordări – cifra de afaceri este formată fie din total încasări/vânzări (ca în cazul majorității activităților), fie doar din adaosul comercial/comisionul propriu din cadrul unui pachet vândut. Alegerea metodei corecte este interpretabilă și poate fi subiectivă.
Cifra de afaceri în cazul agențiilor de turism trebuie determinată in funcție de tipul agenției. Astfel:
– Dacă în cauză este o agenție de turism detailistă (care vinde pachete turistice standard pregătite de alte agenții, la preturi fixe stabilite de acestea și pentru care primesc comision), atunci se poate considera cifra de afaceri (și implicit baza pentru aplicarea impozitului de 3%) ca fiind formată doar din comision – conform Ordin 3055/2009, punctul 253 alin. 2:
” Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acționează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situație, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.”
În altă ordine de idei, daca s-ar merge pe venituri cu întreg pachetul turistic, s-ar denatura pragul de venituri prevăzut la art. 112^1 litera c) din Codul Fiscal în cazul în care aceste sume depășesc pragul de 65.000 euro iar societatea ar trebui sa treacă la impozit pe profit, ceea ce nu e corect.
– Daca este vorba despre o agenție tour-operatoare (care creează pachete turistice proprii formate din cazare, transport, diferite activități, etc.) și care își asumă practic riscurile aferente acestor pachete, atunci cifra de afaceri este formată din valoarea totală a vânzărilor/încasărilor.
Din cele prezentate mai sus, în primul caz o agenție (in special una la începutul activității) va plăti mai mult timp impozit pe venitul microîntreprinderilor, in timp ce în al doilea caz va ajunge repede la plata impozitului pe profit.
Tratamentul TVA
Modul de determinare al cifrei de afaceri va determina și momentul în care agenția de turism va fi obligată să devină plătitoare de TVA. Indiferent de situație, în momentul în care agenția devine plătitoare de TVA, are 2 opțiuni (pentru fiecare pachet turistic propriu în parte):
1. Aplică regimul normal de TVA (ca în cazul oricăror activități generale) – situație în care deduce, respectiv colectează TVA specific fiecărei activități (de exemplu TVA de 9% în cazul serviciilor de cazare). În această situație, va trebui ca pe factura emisă să prezinte separat fiecare tip de serviciu facturat, pentru a aplica cotele de TVA corespunzătoare.
2. Aplica regimul special pentru agențiile de turism, conform art. 152^1 din Codul Fiscal. Conform acestuia, pentru un pachet turistic (denumit serviciu unic) se aplică următoarele tratamente particulare: pe de o parte TVA-ul se aplică doar la adaosul comercial, determinat pentru fiecare serviciu unic în parte, iar pe de altă parte nu există drept de deducere pentru TVA-ul aferent cheltuielilor cu acel pachet turistic:
(4) Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin. (2) este constituită din marja de profit, exclusiv taxa, care se determină ca diferență între suma totală care va fi plătită de călător, fără taxă, și costurile agenției de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii în beneficiul direct al călătorului, în cazul în care aceste livrări și prestări sunt realizate de alte persoane impozabile.
De asemenea, în această a doua situație agenția de turism nu va prezenta în mod distinct pe factură valoarea TVA – motiv pentru care vor fi necesare evidențe contabile separate pentru prezentarea acesteia.
(9) Agențiile de turism nu au dreptul să înscrie taxa în mod distinct în facturi sau în alte documente legale care se transmit călătorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul special.
Este important de menționat că există 2 situații în care agenția de turism tour-operatoare este obligată să aplice regimul special privind TVA. Astfel:
(7) Agenția de turism poate opta și pentru aplicarea regimului normal de taxă pentru operațiunile prevăzute la alin. (2), cu următoarele excepții, pentru care este obligatorie taxarea în regim special:
a) când călătorul este o persoană fizică; prin călător se înțelege clientul agenției.
b) în situația în care serviciile de călătorie cuprind și componente pentru care locul operațiunii se consideră ca fiind în afara României.
Rezumat:
– Cifra de afaceri este formată fie din adaosul comercial, fie din valoarea totală a vânzărilor, în funcție de tipul agenției de turism (detailistă sau tour-operatoare);
– Se poate aplica fie regimul normal de TVA, fie regimul special pentru agențiile de turism (care este obligatoriu în anumite situații).
Articol compilat: contzilla.ro
0 Comentarii