Modificări Codul Muncii – modificare termen transmitere acte adiționale și majorare amenzi pentru munca nedeclarată

Azi, 07.08.2017, a fost publicat în Monitorul Oficial OUG 53/2017 pentru modificarea Codului Muncii, care intră în vigoare de astăzi, 07.08.2017.

Principalele modificări de care trebuie să ținem cont:

    1. Pentru orice modificare a elementelor prevăzute la alin.17, art. 3, se face act adițional și se transmite în Revisal cel târziu cu o zi înainte de la data de la care produce efecte. Amenda pentru nerespectarea acestei prevederi este de 10.000 lei.

 

    1. Se modifică datele obligatorii care trebuie să apară în pontaj. În pontaj trebuie să apară pentru fiecare salariat: numărul de ore lucrate alături de ora începerii și ora terminării programului salariatului.

 

    1. Amenda pentru munca nedeclarată în cazul unui angajat fără contract, ori fără ca acesta să fie transmis în Reges, ori în timpul în care contractul este suspendat – este de 20.000 lei/persoană.

 

    1. Amenda pentru un salariat cu normă parțială care a fost găsit la muncă în afara orelor de program – este de 10.000 lei/persoană.

 

    1. Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc. Amenda pentru nerespectarea acestei prevederi este de 10.000 lei.

 

  1. Organul de control poate dispune, pe lângă amendă, sistarea activității locului de muncă, și reluarea activității doar după plata amenzii și după ce deficiențele au fost remediate.

OUG 53/2017 stabilește situațiile în care se consideră muncă nedeclarată:
a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității;
b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul
general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
d) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.

Sănătatea și pensia se plătește la minimul pe economie din 1 August 2017 – Simulare de calcul

Ieri, 25.07.2017, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 598/2017, Ordonanța 4 care prevede plata contribuției la sănătate și pensie la minimul pe economie, respectiv 1450 lei, începând cu 1 August 2017.

Angajații care au mai multe contracte de muncă, pentru care totalizează 1450 lei/lună, plătesc contribuții ca și până acum.

Angajații care au un singur loc de muncă și care nu însumează 1450 lei salariu brut, plătesc sănătatea și pensia la nivelul sumei de 1450 lei.

Simulare calcul

Contract pe 1 oră/zi
Contribuții datorate până la 01 August = 72 lei
Contribuții datorate după 01 August = 339 lei
Diferența de plată în plus = 267 lei

Contract pe 2 ore/zi
Contribuții datorate până la 01 August = 144 lei
Contribuții datorate după 01 August = 373 lei
Diferența de plată în plus = 229 lei

Contract pe 4 ore/zi
Contribuții datorate până la 01 August = 335 lei
Contribuții datorate după 01 August = 487 lei
Diferența de plată în plus = 152 lei

Excepție de la aceste majorări de contribuții sociale vor face:

· elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
· ucenicii, potrivit legii, în vârstă de până la 18 de ani;
· persoanele cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;
· pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, potrivit legii în vigoare la data pensionării, cu excepția pensionarilor care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale, precum și a celor care cumulează pensia din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii;
· salariații care realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, dintre care unul este cu normă întreagă, iar baza lunară de calcul al acestuia este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Control ITM – ce documente trebuie să prezint?

Controalele ITM sunt destul de frecvente în această perioadă. Au tot felul de tematici. Ca antreprenor și contabil e bine să cunoști cu ce trebuie să fii pregătit. În articol am preluat de la ITM Bihor documentația care trebuie să o prezinți la un eventual control ITM.

Ce este foarte important de știut?

  • Cel mai important lucru este să ai programul acoperit. Orarul afișat pe ușă și declarat la primărie trebuie să fie acoperit (în ore) de salariații activi.
  • Să ai completate pontajele iar statele de salarii să fie semnate de către angajați.
  • Să te asiguri că fiecare salariat își cunoaște salariul net (restul de salariu), timpul de lucru și zilele în care lucrează. ITM când vine în control, înmânează fiecărui salariat, care este la lucru, o declarație care trebuie completată. Din declarație trebuie să reiasă salariu net, timpul de lucru și zilele în care lucrează.

Documente solicitate în cadrul controlului tematic în domeniul relațiilor de muncă sunt:

1. Registrul unic de control

2. Actele constitutive ale angajatorului:
– Act constitutiv;
– Codul fiscal de înregistrare (CUI);
– Autorizația de funcționare;
– Procura notariala de împuternicire pentru reprezentantul angajatorului;
– Autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii

3. Registrul general de evidență a salariaților
– documentele de plata a salariilor semnate de salariați (statele de salarii);
– actele ce atestă plățile către bugetul asigurărilor sociale de stat, de sănătate, de constituire a fondului pentru plata ajutorului de șomaj;
– balanța de verificare contabila pentru verificarea fondului de salarii;
– foaia colectiva de prezenta a salariaților;
– documente justificative privind acordarea concediilor de odihna, concediilor medicale, concedii pentru îngrijirea copilului, concediilor fără plată, concedii de studii, acordarea orelor suplimentare;
– registrul de procese verbale de predare-primire in cazul societăților de paza;
– normative de plata in acord in cazul societăților care practica acest tip de salarizare;

Dosarele de personal ale salariaților, care ar trebui sa cuprindă:
– dovada realizării obligației de informare prevăzuta la art.17 din Codul Muncii; cerere de angajare; curriculum vitae; acte stare civila; acte de studii si calificare; fisa de aptitudini, contractul individual de munca care va cuprinde salariul si elementele constitutive ale acestuia potrivit legii, actele adiționale si celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractelor individuale de munca; actele de identitate; avizul medical; actele de studii; fisa postului; acte adiționale la contractele individuale de munca; acte privind cercetarea si aplicarea sancțiunilor disciplinare; permisul de munca (in cazul salariaților cetățeni străini; certificatul de cazier judiciar (unde este cazul);

4. Contractul colectiv de muncă (unde este cazul)

5. Regulamentul intern

6. Pentru angajatorii care au ca obiect principal de activitate – selecția si plasarea forței de munca
– actul constitutiv, din care sa reiasă obiectul de activitate, potrivit art. 5 din Legea nr. 156/2000, modificata si completata:
– contracte care conțin oferte ferme de locuri de munca, încheiate cu persoane juridice, persoane fizice si organizații patronale din străinătate;
– acte doveditoare din care sa rezulte condițiile si modul in care se va desfășura activitatea de mediere: spațiul, dotările si echipamentele utilizate, numărul, structura si calificarea personalului care prestează serviciile de mediere, posibilitatea accesului la ofertele de locuri de munca ale angajatorilor din străinătate, stabilirea de relații cu parteneri de mediere străini; organizarea unei bănci de date cu privire la ofertele si solicitările de locuri de munca, precum si informații referitoare la condițiile de ocupare a acestora si la calificările si aptitudinile solicitanților aflați in evidenta;
– dovada înregistrării la inspectoratul teritorial de munca;
– documente ale cetățenilor romani trimiși sa lucreze in străinătate:
a) actul de identitate;
b) pașaportul, paginile cu fotografia si cu viza;
c) carnetul de munca, din care sa rezulte ca i-a încetat activitatea in tara, in condițiile legii;
d) actele de calificare;
e) certificatul de sănătate;
f) contractul de mediere;
g) contractul individual de munca, in limba romana;
h) certificatul de cazier judiciar;
i) dovada emisa de structura specializata din cadrul Ministerului de Interne, din care sa rezulte ca solicitantul nu are interdicția legala de a părăsi localitatea ori alte limitări ale exercitării dreptului la libera circulație in afara granițelor tarii;

– alte documente necesare efectuării controlului in domeniul relațiilor de munca.

Termene depunere Revisal

Care sunt termenele de depunere a Revisal atât la angajare cât și la modificarea elementelor CIM (Contract individual de muncă). Legea aferentă Revisal este HG 500/2011.

Operație:

a) elemente de identificare ale salariaților

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității;

– termen depunere la modificare: cel mai târziu anterior împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării.

Aici avem o excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

b) data angajării

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității.

c) perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității;

– termen depunere la modificare:

  • cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii detașării;
  • cel mai târziu anterior împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

d) funcția/ ocupația

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității;

– termen depunere la modificare: cel mai târziu anterior împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

e) tipul contractului

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității;

– termen depunere la modificare: cel mai târziu anterior împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

f) durata timpului de lucru

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității;

– termen depunere la modificare: cel mai târziu anterior împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

g) salariul, sporurile permanente și cuantumul lor

– termen depunere la angajare: cel mai târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității;

– termen depunere la modificare: cel mai târziu anterior împlinirii termenului de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificării.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

h) perioada și cauzele de suspendare CIM, exceptând perioadele de medical cu certificat

– termen depunere la modificare: maxim 20 de zile lucrătoare de la data suspendării.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

i) data încetării contractului de munca

– termen depunere la modificare:

  • la data încetării CIM (Contract individual de munca);
  • la data luării la cunoștință a evenimentului care a determinat în condițiile legii încetarea CIM.

Excepție: situațiile în care modificările se produc ca urmare a unei hotărâri judecătorești sau ca efect al unui act normativ. În acest caz, modificarea se va face în ziua în care angajatorul a luat cunoștință de această hotărâre.

Orice corecție a erorilor se va face la data la care angajatorul a luat cunoștință de acestea.

Concediu medical – completare certificat în Saga și dosar Casa de Sănătate

Vreau să parcurgem pașii pentru completarea certificatului de concediu medical. Vom analiza pașii de urmat în programul de contabilitate Saga, cât și completarea certificatul de concediu medical. Vom vedea documentele care trebuie cuprinse în dosarul pentru recuperarea sumelor de concediu medical de la Casa de Sănătate.

Cum se completează statul de salarii în Saga pentru concediul medical?

Locul de prescriere: dacă nu e parafa (ștampila) de ambulatoriu sau spital, locul de prescriere este la medicul de familie.
Tip concediu: se trece codul indemnizației de pe certificatul de concediu medical.
Pentru certificatul de concediu medical de tip inițial: primele 5 zile calendaristice sunt suportate din fondul de salarii (adică de societate).

Atenție! Se calculează 5 zile calendaristice din fondul de salarii pentru fiecare concediu de tip inițial, chiar dacă ca și timp certificatele de concedii medicale sunt în continuare.

Exemplificare: Avem două certificate de concediu medical. Primul este cu bifa la inițial pentru 1-5 octombrie. Deci primele 5 zile calendaristice se suportă din fondul de salarii, nu avem de recuperat de la Casa de Sănătate. Aici e simplu.
Îmi vine și al doilea certificat de concediu medical cu bifa tot la inițial pentru 6-10 octombrie. În acest caz, chiar dacă este în continuare ca și timp, cele 5 zile aferente perioadei 6-10 octombrie, le voi suportat tot din fondul de salarii deoarece am bifa pusă la inițial.

Pentru certificatul de concediu medical în continuare: următoarele zile după cele 5 suportate din fondul de salarii, sunt suportate din FNUASS. Această sumă urmează să o recupereze societatea, prin depunerea unui dosar la Casa de Sănătate.

Trebuie să știi! Concediul de maternitate este suportat integral din CCI. Suma se recuperează de la Casa de Sănătate prin depunerea dosarului.

Zile bază: le preiei din ecranul de jos partea dreapta. Zilele de bază le calculează Saga automat.
Venituri de bază: le preiei tot din ecranul de jos din dreptul ”Total sume calculate”, o calculează Saga automat.
Nr. aviz medic: se referă la codul de parafă a medicului. Îl iei din certificatul de concediu medical.

Cum se complează datele pe certificatul de concediu medical?

Datele societății sunt ușor de completat. Nu ridică nici o dificultate și nu le voi trata aici.
Tip asigurat: alegi starea asiguratului salariat, șomer, etc.
Procent de platp: procentul de platp este în funcție de codul indemnizației după certificat. Procentul vi-l arată Saga când alegi ”Tip concediu”.
Baza de calcul = total sume din Saga.
Zile bază de calcul = zile bază calcul din Saga.
Media zilnică a bazei de calcul = media zilnică din ecranul de sus din Saga.
Cuantumul indemnizație = suma indemnizației suportată de societate cu suma suportată din FNUASS.
Indemnizație suportată de angajator:
– zile: se trec zilele aferente perioadei suportate din fondul de salarii (până în 5 zile calendaristice);
– lei: se preia din statul de salarii, pentru salariatul cu certificat medical, suma de la ”FS impozitat”.
Indemnizație suportată din FNUASS:
– zile: se trec zilele suportate din FNUASS după expirarea celor 5 zile calendaristice suportate din FS;
– lei: media * indemnizația zilnică.

Care sunt pașii necesari depunerii dosarului pentru recuperarea sumelor la Casa de Sănătate?

A. Ce documente cuprinde dosarul?

– pentru certificatul medical care are pusă bifa la ”inițial”:
1. certificat concediu medical roz, semnat și ștampilat;
2. D112 pagina 1-6, plus partea din declarație pentru salariatul care are concediu medical;
3. fișă rol – listat partea de CCI (să nu aveți sume pe neachitat);
4. anexa nr. 4 Cererea de recuperare a sumei aferente concediilor suportate din FNUASS (cererea o listezi din Saga – Fișiere – Salariați – Adeverințe – Cerere restituire CM);
5. copie după extrasul de cont.

– pentru certificatul medical care are pusă bifa la ”în continuare”: documentele de mai sus, cu excepția pct. 3.

B. Cum te verifici? Indemnizația suportată din FNUASS trecută pe certificat, sumă care apare și pe Cererea de restituire CM, corespunde cu rd. 13 din D112.

C. Care este scadența? 3 luni după data de 25 a certificatului. Dacă certificatul este pe luna octombrie, dosarul trebuie să îl depui până în 25 ianuarie.

Pentru Oradea, dosarele se depun la Casa de Sănătate, la camera 6, între orele 8:30 și 12:30. Să ai dosar de încopciat 😀

Condica de prezență – când este obligatorie întocmirea ei?

Codul Muncii la art. 119 prevede obligativitatea evidenței orelor de muncă și prezentarea acestei evidențe în caz de control. Trebuie să observi că textul Codului Muncii nu specifică cum trebuie ținută evidența orelor de muncă. Angajatorul trebuie să prevadă în Regulamentul de Ordine Interioară modul prin care se ține evidența orelor de muncă.

Codul Muncii Art. 119. [evidenţa timpului de muncă]
Angajatorul are obligaţia de a ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat şi de a supune controlului inspecţiei muncii această evidenţă ori de câte ori este solicitat.

Amenda pentru nerespectarea acestei prevederi se încadrează între 1.500 lei și 3.000 lei.

Codul Muncii Art. 260. [contraventii: enumerare, constatare si sanctionare]
m) incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 27 si 119, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

În practică, evidența orelor de muncă prestare de fiecare salariat se ține de către angajator prin intermediul foii colective de prezență (pontaj întocmit zilnic). Pontajul se poate întocmi și în baza condicii de prezență, depinde de prevederile din Regulamentul de Ordine Interioară. Dacă în ROI este specificat că evidenţa timpului de muncă efectuat de salariaţi se ţine pe baza pontajelor zilnice, consider că întocmirea condicii de prezență nu mai este obligatorie.

Pontajul întocmit zilnic poate să aibă o rubrică de semnături ale angajaților, prin care se certifică timpul de lucru efectuat de fiecare salariat în parte.

Mai trebuie să fii atent la un aspect: în ROI trebuie să ai desemnată persoana care întocmește pontajul zilnic, poate fi administratorul sau altă persoană.

Așadar, mare atenție la prevederile stipulate în Regulamentul de Ordine Interioară