Înființare punct de lucru – documente necesare la Registrul Comerțului și la ANAF

Deschiderea unui punct de lucru sau sediu secundar, presupune în primul rând înregistrarea și autorizarea acestuia la Registrul Comerțului (ORC). În termen de 30 de zile de la primirea actelor de la Registrul Comerțului, punctul de lucru se înregistrează la ANAF.

Documente necesare autorizare punct de lucru la ORC

  1. Cerere ORC (o poți descărca de aici);
  2. Model 3 (descarcă de aici);
  3. Hotărâre AGA pentru înființare punct de lucru (cotorul cuvintelor, numai este necesar);
  4. Fișă flux (o eliberează pe loc cei la la registrul comerțului);
  5. Contract comodat sau contract de închiriere. Pentru contractul de închiriere, este necesară dovada înregistrării acestuia la ANAF.
  6. Declarația conform art. 17, alin. 4 din Legea 31/90, conform căreia la sediu pot funcționa mai multe societăți;
  7. Împuternicire, dacă dosarul nu este depus de administrator.

Înregistrare punct de lucru sau sediu secundar la ANAF

  1. Declarația 061 (dacă la sediu secundar avem până în 5 salariați);
  2. Declarația 060 (dacă la sediu secundar avem minimum 5 salariați);
  3. Contract de comodat sau contract de închiriere;
  4. Certificat constatator pentru punctul de lucru;
  5. Rezoluția ORC obținută la autorizarea sediului secundar;
  6. Copie CUI.

Pentru situația în care ai minimum 5 salariați, vei obține un CIF nou care îl vei folosi pentru declararea obligației de plată a impozitului pe salarii, doar pentru acel punct de lucru.

Tot în cele 30 de zile, trebuie achiziționat Registrul unic de control pentru fiecare punct de lucru.

 

 

Rezerva legală – condiții, note contabile

În cazul unei societăţi comerciale, rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare.

În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.

Condiții pentru constituirea rezervei legale (se ia suma minimă dintre cele două condiții):

  • 20% din capitalul social vărsat;
  • 5% din profitul impozabil.

Note contabile înregistrare rezervă legală în contabilitate.
Anul N:         129 = 1061
Impozitul pe profit = (Venituri – Cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile – Rezerva legală) * 16%
Anul N+1:         121 = % 129, 1171

Monografie contabilă

Date:
– capital social = 2.000 lei
– rezerva legală constituită = 150 lei
– venituri = 100.000 lei
– cheltuieli = 80.000 lei
– cheltuieli nedeductibile = 5.000 lei

Rezolvare:
Condiții de îndeplinit:
– 20% * 2.000 lei = 400 lei
– 5% * (Venituri – Cheltuieli + Cheltuieli nedeductibile) = 5% (100.000 + 80.000 + 5.000) = 1.250 lei
Din cele două condiții => minim 400 lei – 150 lei (rezerva creată anterior) = 250 lei – Rezerva care se poate crea anul acesta.

Note contabile:
31.12.N
129=1061     250 lei
Impozit pe profit = (100.000 – 80.000 + 5.000 – 250) * 16% = 3960 lei
691=4411     3960 lei
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli:
121= %                                83.960
conturi cheltuiala             80.000
691                                         3.960
=> Rezultat cont creditor 121 = 16.040 lei

01.01. N+1
121 = %          16.040
129                        250
1171                 15.790

Cum determin perioada fiscală la TVA?

În ceea ce priveste perioada fiscală la TVA, putem avea trei situații conform Codului Fiscal Art. 322.

1. PF = LUNA, CA < 100.000 Euro, NU s-a efecuat AIC de bunuri ===> PF = TRIMESTRUL

– până pe 15.01 se depune D010 sau D070, în care se declară CA realizată pe anul precedent și se bifează schimbarea perioadei fiscale de la lună la trimestru.

2. PF = TRIMESTRUL, CA > 100.000 Euro ===> PF = LUNA

– până pe 15.01 se depune D010 sau D070, în care se declară CA realizată pe anul precedent și se bifează schimbarea perioadei fiscale de la trimestru la lună.

3. PF = TRIMESTRUL, CA < 100.000 Euro, NU a efectuat AIC de bunuri ===> PF = TRIMESTRUL

– până pe 25.01 se depune D094, în care se declară CA și se menționează faptul că nu s-au efectuat AIC de bunuri în anul precedent.

Pentru cursul euro se folosește cursul de la sfârșitul anului, valabil pentru 31 decembrie. Anul acesta cursul valabil este de 4,5411 lei.

Atenție! Persoanele impozabile care au avut în anul precedent ca perioadă fiscală LUNA pentru că au efectuat AIC de bunuri, vor avea LUNA și pentru anul curent.

Cum se determină cifra de afaceri de 100.000 Euro la TVA?

Este vorba despre cifra de afaceri stipulată la art. 310 din Codul Fiscal.

Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală (fără TVA) a operaţiunilor taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România.

Nu se cuprind in cifra de afaceri livrările de mijloace fixe și livrările de active necorporale dacă sunt accesorii activității principale.

În cifra de afaceri se cuprind inclusiv facturile de avansuri încasate sau neîncasate și alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.


AIC = achiziție intracomunitară.
PF = perioada fiscală.
CA = cifra de afaceri.

Baza legala: Art. 322 Noul Cod Fiscal.

Ce documente trebuie să prezinți în cazul unui control ANAF?

În cadrul unei campanii de informare desfășurate de ANAF la nivel național, au apărut materiale informative care detaliază aspectele urmărite în cazul unor controale ANAF.

Așadar documentele cerute în cazul unui control ANAF sunt:

1. Casa de marcat
Lângă casa de marcat trebuie să puteți pune la dispoziție:
– cartea de intervenții;
– declarația de instalare a casei de marcat;
– registrul special al casei de marcat.

2. Registrul de casă
Pentru justificarea încasărilor și plăților se întocmește registrul de casă.
ANAF controlează raportul X al casei de marcat din care rezultă totalul vânzărilor până la momentul controlului.
Solicită de asemenea documente de plată (chitanțe, dispoziții de plată) pentru sumele scoase din unitate cu diferite justificări (plată furnizor, plată salarii, depunere bani în banca, etc) și documentele de încasare (chitanțe pentru perioda de nefuncționalitate a casei de marcat – încasări trecute defapt și în registrul special al casei de marcat, dispoziții de încasare).

3. Documente care atestă proveniența mărfuriilor din unitate și documentele de evidență gestionară
Acestea pot fi:
– facturi;
– avize de însoțire a mărfii;
– documente vamale;
– borderouri de achiziție (Atenție! Borderoul de achiziție NU este pentru produsele agricole)
– file din carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol;
– note de recepție și constatare de diferențe;
– alte documente de evidență a stocurilor, adoptate prin proceduri proprii cu privire la conducerea contabilității, respectiv prin intermediul politicilor contabile (de exemplu raport de gestiune, balanța analitică a stocurilor, fișe de magazie etc.)

4. Registrul unic de control

Te rog să observi importanța Manualului de politici contabile, prin intermediul lui ne este oferită posibilitatea de a ne organiza contabilitatea. Acest manual primește o tot mai mare importanță. Prin Manualul de politici contabile ne stabilim și circuitul documentelor, ce documente se întocmesc, etc.

A doua observație importantă, zic eu, este accentul care se pune pe contabilitatea primară în timp real. În cadrul fiecărei unități trebuie ținută contabilitatea primară în timp real.

Așadar, ține cont de aceste aspecte în organizarea activității tale.


Dacă crezi că te ajută, îți recomand, să consulți documentele care sunt cerute la controalele ITM pe relații de muncă.

Ce trebuie să conțină dosarul contabil lunar?

Dacă ai terminat cu depunerea declarațiilor trebuie să treci la aranjarea și listarea situațiilor contabile la dosar.
Ce trebuie să conțină dosarul contabil, în viziunea mea, și care este ordinea de aranjare a actelor în dosar?

1. Prima dată se pune în dosar facturile de achiziții în ordine cronologică de la 1 a lunii spre data de 31. La facturile de achiziții, dacă este cazul, se listează NIR (Nota de recepție și constatare de diferențe). NIR-ul se listează pentru toate facturile care le înregistrăm pe cont din clasa 3 Stocuri.

În mod normal NIR-urile trebuie făcute de adminul sau angajatul intern al firmei. Ar trebui să le primim făcute, noi doar să le verificăm, dar depinde de specificul firmei și de volumul de activitate.

2. Următorul document este Jurnalul de cumpărări. Dacă ești la TVA la încasare, jurnalul de cumpărării îl listezi numai după ce ai operat casa și banca.

3. Urmează facturile de ieșiri.

4. Apoi Jurnalul de vânzări, care deasemenea se listează după ce a fost operată casa și banca.

5. Registrul de casă. La registru de casa, trebuie să listezi dispoziții de plată și de încasare, pe lângă chitanțele și bonulețele care le ai.

  • Dispoziția de plată se listează pentru:

– restituirile de creditare firmă;
– plata salariilor lunare (dacă se fac cash și dacă se plătesc);
– depunere de banii în bancă.

  • Dispoziția de încasare se listează pentru creditările de firmă.

La registru de casă trebuie să fi atent la următoarele aspecte:

– încasările și/sau plățile pe fiecare persoană nu trebuie să depășească 5.000 de lei, excepție cele de tip Cash&Carry pentru care plafonul este de 10.000 lei;
– sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizori pentru facturile care depășesc 5.000 de lei. Diferența se plătește prin bancă.

Exemplu: dacă ai de la un furnizor o factură de 7.000 lei, poți să plătești 5.000 lei numerar iar restul de 2.000 lei prin bancă, în aceeași zi sau într-o zi ulterioară, dar nicidecum nu poți să plătești și cei 2.000 de lei numerar, în aceeași zi sau la o dată ulterioară.

– plățile către mai multe persoane juridice nu trebuie să depășească plafonul maxim pe zi de 10.000 lei. Deci nu ai voie într-o zi să faci plăți cumulate către persoane juridice mai mari de 10.000 lei, în schimb poți să încasezi oricât, chiar peste 10.000 de lei pe zi, cu condiția să nu fie încasare mai mare de 5.000 de lei/persoană juridică;
– plățile efectuate cu card nu sunt considerate plăți în numerar și nu sunt luate în calculul plafonului zilnic maxim de plăți;
– plățile și încasările de la și către persoanele fizice sunt plafonate începând cu 9 mai 2015.

Mai multe informații referitoare la plafonul privind numerarul în casă, citește aici.

6. Banca – aici nu trebuie să listezi nimic din programul de contabilitate, doar operezi banca și o atașezi la dosarul de acte, după registru de casă.

7. Statul de salarii, Nota contabilă aferentă salariilor și pontajul. Le listezi din program.

Pontajul ar trebui să îl primești făcut de client, în mod normal nu avem noi de unde să știm cine și cât a lucrat. Dar depinde de cât de mare este firma și de înțelegerea care o ai cu clientul.

8. Dacă vorbim de magazin cu amănuntul, trebuie să ai listat la dosar Raportul de gestiune (aici regăsim intrările și ieșirile de marfă pe fiecare zi din lună).

Raportul de gestiune nu este reglementat ca document financiar-contabil.

Pe partea de TVA, este bine să faci câteva verificări.

Soldul final al contului marfă 371 înmulțit cu cota de TVA folosită pentru respectiva gestiune de marfă (20% sau 9%) împărțit la 120 sau 109 trebuie să dea suma din 4428.Marfă. Adică 371*20%/120 = 4428.Marfă.

Dacă iese această cheie de control, sunt operate bine intrările și ieșirile de marfă, în sensul că nu ai încurcat cotele de TVA.

9. Dacă vorbim de depozit, trebuie să ai listat la dosar Situația lunară a stocurilor. Aceasta trebuie să corespundă cu soldurile finale la conturile de stocuri din Balanță. Depinde de volumul de activitate al firmei. Poate primim situația lunară, noi facem numai verificările.

8. Registrul imobilizări. Se listează tot din programul de contabilitate. Aici trebuie să verifici totalul intrări din registrul imobilizări cu soldul final debitor din balanță iar finalul din registrul imobilizări trebuie să corespundă cu soldul final creditor din balanță.

10. Situația furnizorilor și Situația clienților Verifici ca totalul la situații să dea cu soldul final din balanță pe conturile 401 respectiv 4111.

11. Situația și nota contabilă aferentă calculului diferențelor de curs. În Saga mergi la Închidere lună – Diferențe curs. Le calculează programul automat, doar verifici să fie ok și le listezi.

12. Odată la 3 luni, listezi nota contabilă pentru calculul impozitului pe microîntreprindere, dacă societatea este microîntreprindere sau dacă vorbim despre o societate plătitoare de impozit pe profit atunci listezi Registru de evidență Fiscală. Saga: Închidere lună – Calcul impozit (coloana 2).

13. Registru jurnal – îl listezi doar.

14. Balanța de verificare.

Aici verifici următoarele:
– Să nu ai balanță șchioapă, adică la sfârșit sume în partea de jos a balanței trebuie să ai aceleași valori pe sume inițiale, rulaje lună, total sume și solduri finale. Total debit = Total credit
– Să nu ai solduri cu minus. Gen 5198 care trebuie mutat la sfârșit de lună pe 666.
– Să ai închise conturile de TVA, respectiv 4426 și 4427. Dacă ești plătitor de TVA la trimestru atunci conturile de TVA se închid numai în ultima lună din trimestru.
– Să nu ai sold la 581, prin acest cont se plimbă banii din bancă în casă.
– Să ai plătite contribuțiile salariale și alte datorii care le ai la bugetul de stat – impozit micro/profit, impozit premii, impozit dividende, etc.
– Să ai plătite salariile.

După ce ai urmat toți pașii descriși mai sus și ai listat toate situațiile, poți să dai dosarul de acte la client.

Tu cum procedezi în practică? Poți să lași un comentariu mai jos…

Dividende – procedura contabilă și fiscală la 2016

Anul 2016 este cel mai favorabil an ridicării de dividende, pentru că se plătește un impozit de 5%, fără alte taxe.
Mai poți beneficia de această facilitate până la 31 decembrie 2016.

1. Procedura contabilă sau monografie contabilă

Valoarea la care se constituie dividendele este soldul creditor al contului 1171, la 31.12 a anului anterior repartizării de dividende.

Cota de impozit de 5% se aplică asupra veniturilor din dividende distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2016. Deci nu contează anii din care provin profiturile care sunt distribuite ca dividende. – art. 133, alin. 8 CF –

Dacă societatea vrea sa plătească un impozit de 10.000 lei pentru dividende, faci calculul cu regula de trei simplă:
10.0000……5%
x…………100
x = 200.000 lei

Note contabile:
1171 = 457     200.000
457 = 446      10.000 (5%)
457 = 5311/5121    190.000 (Diferența la 457 se plătește din 5311 sau 5121)

2. Procedura fiscală

Pentru dividende se depun următoarele declarații:

  • Declarația 205 până în  ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat;
  • Declarația 100 până în 25 a lunii următoare repartizării dividendelor. Pentru dividendele distribuite dar neplătite până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare, impozitul se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor. – art. 43, alin. 3 si art. 97 alin. 7 CF –

Trebuie să știi că:

Vor avea obligația de a plăti CASS (contribuția la sănătate), persoanele fizice care nu realizează într-un an fiscal:
– venituri din salarii sau asimilate salariilor;
– venituri sub forma indemnizațiilor de șomaj;
– venituri din pensii;
– venituri din activități independente
– venituri din activitățile agricole
– veniturile din silvicultura și piscicultura
– venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile
– venituri din asocierile fără personalitate juridică

– art. 176, alin 7 CF –

CASS se stabilește de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informațiilor din declarația 205. – art. 178, alin. 1 CF – 

Dacă venitul din dividende este singurul venit obținut, baza lunară de calcul a contribuției la sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe țară. – art. 178, alin. 4 CF –

Atenție! Începând cu 2017, contribuția la sănătate va fi obligatorie chiar dacă beneficiarul dividendelor obține și alte venituri. – art. 176, alin. 2 CF –