Declarația 600 – când exista obligația depunerii pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015?

În ultimul timp ANAF, trimite notificare pentru nedepunerea în termen a declarației 600. Personal, am avut cazuri, când notificarea a fost trimisă eronat dar trebuie verificat fiecare caz în parte și formulat un răspuns documentat către ANAF.

Pentru a vedea dacă notificarea este trimisă corect, primul lucru este să verificăm legislația în vigoare la anul respectiv în ceea ce privește obligația plății CAS (pensie). Dacă primim notificare pentru depunerea D600 la anul 2012, trebuie să ne uităm la Codul Fiscal valabil în 2013, și tot așa.

Prevederi Codul Fiscal 2013, 2014, 2015

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, ne interesează art. 296 indice 22 și indice 23, respectiv Baza de calcul și Excepții specifice.

(1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale pentru persoanele prevăzute la art. 296^21 alin. (1) lit. a) – e) este venitul declarat, care nu poate fi mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig; contribuabilii al căror venit rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu datorează contribuţie de asigurări sociale.

Cu Norme Metodologice:

  1. Venitul declarat de contribuabilii prevăzuţi la art. 296^21 alin. (1) lit. a) – e) din Codul fiscal reprezintă un venit ales de către aceştia, cuprins între 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi echivalentul a de 5 ori acest câştig.

Încadrarea în categoria persoanelor obligate să se asigure se face în funcţie de:
– venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din totalul veniturilor încasate a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţii sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real;
– venitul estimat a se realiza potrivit art. 81 alin. (1) din Codul fiscal, în cazul contribuabililor care îşi încep activitatea în cursul anului fiscal;
– valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de venit la cele 12 luni ale anului după aplicarea corecţiilor prevăzute la art. 49 din Codul fiscal, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Contribuabilii care desfăşoară activităţi impuse în sistem real, care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim prevăzut de lege, nu sunt obligaţi să se asigure şi nu datorează contribuţie de asigurări sociale, pentru anul fiscal următor. Contribuţiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care au fost realizate venituri sub nivelul plafonului prevăzut de lege nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.

(4) Persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate în sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art. 296^21  alin. (1).

Așadar putem avea trei situații:

  1. Venitul net este sub 35% din câștigul salarial mediu brut – nu avem obligația depunerii declației 600.
  2. Venitul net este peste 35% din câștigul salarial mediu brut, DAR suntem încadrați în categoria salariați, pensionari, șomeri – nu avem obligația depunerii declației 600.
  3. Venitul net este peste 35% din câștigul salarial mediu brut, și nu sunteți încadrați la excepții, – avem obligația depunerii declarației 600. Venitul declarat poate fi cuprins între 35% din câștigul salarial mediu brut și echivalentul a de 5 ori acest câștig.

Venitul net se raportează la 12 luni sau la lunile de la înființarea PFA, II, IF și până la 31 decembrie.

Nivelul câștigului salarial mediu brut pentru anii trecuți:

Câștigul salarial (salariul) mediu brut pe anul 2017 = 3.131 lei
Câștigul salarial (salariul) mediu brut pe anul 2016 = 2.681 lei
Câștigul salarial (salariul) mediu brut pe anul 2015 = 2.415 lei
Câștigul salarial (salariul) mediu brut pe anul 2014 = 2.298 lei
Câștigul salarial (salariul) mediu brut pe anul 2013 = 2.223 lei

Declarația 600 – tot ce trebuie să știi pentru a o depune corect

 

Când se depune declarația 600?

  • Declarația 600 se depune în termen de 30 zile de la înființare.
  • Declarația 600 se mai depune până la data de 31 ianuarie a anului pentru care se stabilesc plăți anticipate. – art. 151, alin. 6 CF –

Cine nu depune D600 în 2017?

  • Pensionarii; – art. 150 CF –
  • Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurare (gen avocații);  – art. 150 CF –
  • Persoanele fizice care au un venit net realizat în anul anterior sub 35% din câștigul salarial mediu brut.  – art. 148, alin. 4 CF –

Cine depune D600 în 2017?

Celelalte categorii, enumerate la Art. 137, alin.1, sunt obligate să depună declarația 600 și să efectueze plăți anticipate.

Baza de calcul pentru plata anticipată la pensii este:

a) venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real;

b) venitul lunar estimat a se realiza potrivit art. 120 alin. (1) din Codul Fiscal depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi îşi încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în sistem real;

c) valoarea lunară a normelor de venit obţinută prin raportarea normelor anuale de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecţiilor prevăzute la art. 69 depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.

– art. 148 alin. 1, 2 si 3 CF –

Pe site MFP a fost publicat in 23 ianuarie 2017 Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017. Astfel, conform art 16, câstigul salarial mediu brut pe anul 2017 este de 3.131 lei.

Baza la care se calculează cota de contribuție datorată anticipat este de 1096 lei/lună (35% din câștigul salarial mediu brut, dacă ținem cont de proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentrul anul 2017). La regularizare se va plăti diferența dintre venitul net realizat și baza lunară de calcul la care s-a plătit anticipat, cu încadrarea în plafonul minim si maxim. Plafonul maxim la contribuția CAS este echivalentul a 5 ori câștigul salarial mediu brut. – art. 152, alin. 2 CF

Plata diferenței se face în baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile. – art. 152, alin. 6 CF –

Pentru ce cotă de contribuție se poate opta?

  • 10.5%
  • 26.3%

Cota de contribuţie de asigurări sociale pentru contribuabilii care realizează venituri din activități independente este cota pentru contribuţia individuală de asigurãri sociale care de exemplu, pentru condiţii normale de muncă este de 10,5%.

Contribuabilii pot opta pentru cota integrală de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă de 26,3%, bifȃnd căsuţa corespunzătoare opţiunii pentru aplicarea cotei integrale de contribuţie de asigurări sociale aferente condiţiilor normale de muncă;

Opțiunea este obligatorie pentru contribuabil pentru întreg anul fiscal, inclusiv la regularizarea plăţilor anticipate, şi se consideră reînnoită pentru următorul an fiscal dacă contribuabilul nu solicită revenirea la cota individuală. – art. 151, alin. 7 CF –

Cum se poate depune D600?

  • Direct la registratură, pe suport hârtie;
  • La oficiul poștal, prin scrisoare recomandată;
  • Online, prin transmitere la distanță pe portalul ANAF.

 

Calendar declarații 2017 pentru PFA, II și IF

Astăzi vreau să ne ocupam un pic și de PFA, II și IF. Vreau să analizăm pe scurt dar cuprinzător, ce declarații se depune.

La înființare —

În termen de 15 zile de la înființarea PFA, II sau IF la Registrul Comerțului, acesta trebuie să depună la finanțe următoarele declarații:

  • Declarația 220 – declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor care urmează să le faci în primul an de activitate.

Pe baza acestei declarații vei primi Decizia de impunere de la ANAF cu plățile anticipate la impozitul pe venit și sănătate. Decizia care urmează să o primești, este anticipată și are numărul 260.

Pe baza deciziei plata trebuie făcută în termen de 60 de zile pentru a nu plătii și accesorii (dobânzi plus penalități de întârziere).

Plata care o faci cu această ocazie este anticipată și regularizarea se va face în baza Declarației 200 care o vei depune până în 25 mai a anului următor. Regularizarea o primești de la ANAF undeva prin septembrie-noiembrie a anului următor. Decizia are numărul 250.

  • Declarația 600 – în baza acestei declarații te asiguri la sistemul public de pensii.

Nu depun Declarația 600:

  • pensionarii,
  • persoanele fizice asigurate la sisteme proprii de asigurare (gen avocații),
  • persoanele care realizează venituri din agricultură,
  • persoanele fizice care au un venit net realizat în anul anterior sub 35% din câștigul salarial mediu brut.

Celelalte categorii, enumerate la Art. 137, alin.1, sunt obligate să depună declarația 600 și să efectueze plăți anticipate.

Termenele de plată la PFA, II, IF a impozitului, sănătății și a pensiei este 25 a ultimei lunii din trimestru, respectiv: 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie și 25 decembrie.

În 30 zile trebuie să cumperi Registrul Unic de Control.

Începând cu anul 2015, nu mai este obligatorie parafazarea și semnarea Registrului de încasări și plăți, și a Registrului inventar de către Administrația fiscală.

Este în plan Registru de evidență fiscală, dar încă nu au fost date normele de aplicare, deci nu știm ce regim de impozitare trebuie să aibă PFA, II, IF care trebuie să dețină acest tip de registru. Încă așteptăm normele.

Ulterior înființării —

  • Declarația 220 se mai depune și cu următoarele ocazii:

până la 31 ianuarie depun contribuabilii impuși la normă de venit care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare de 100.000 euro. Aceștia au obligația ca începând cu 1 ianuarie anul curent să determine veniturile în sistem real, adică în baza contabilității în partidă simplă.

până în 25 mai ,odată cu Declarația 200 depun cei care au realizat pierderi mari și cei care estimează că vor realiza venituri care diferă cu cel puțin 20% față de anul anterior.

Dacă depui Declarația 220 la începutul anului, atunci vei plăti impozitul și contribuția la sănătate la nivelul venitului net declarat prin 220, nu la nivelul venitului net declarat în anul anterior prin declarația 200.

  • Declarația 600 se depune anual până în 31 ianuarie pentru asigurarea la pensii.

Nu depun Declarația 600:

  • pensionarii,
  • persoanele fizice asigurate la sisteme proprii de asigurare (gen avocații),
  • persoanele care realizează venituri din agricultură,
  • persoanele fizice care au un venit net realizat la 2015 sub 35% din câștigul salarial mediu brut.

Celelalte categorii, enumerate la Art. 137, alin.1, sunt obligate să depună declarația 600 și să efectueze plăți anticipate.

  • Declarația 200 

Declarația 200 la PFA-uri o putem asemăna, într-un fel, cu bilanțul la societățile comerciale. Se depune până în 25 mai a anului următor. Acesta este declarația care încheie anul la un PFA, II, IF. În baza ei se declară veniturile și cheltuielile din întreg anul fiscal.

Atenție: când spun venituri mă refer la încasări, nu la facturat iar când spun cheltuieli mă refer la plăți, nu la facturi primite și neachitate.

În baza Declarației 200, o să primești de la ANAF Decizia de impunere finală 250 unde vei plăti diferența dintre ce ai declarat în 200 și ce ai plătit anticipat în baza deciziei anticipate 260.

Declarații în funcție de vectorul fiscal —

În funcție de vectorul fiscal, un PFA, II, IF mai poate depune următoarele declarații:

  1. Declarația 300 – decontul de TVA pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Se depune lunar sau trimestrial.
  2. Declarația 394 – se depune odată cu decontul de TVA.
  3. Declarația 390 – se depune de către cei care au achiziții și/sau livrări în UE cu partener care este înregistrat și el în scopuri de TVA în țara lui, nu în România. Se depune lunar, indiferent de perioada fiscală la TVA și doar atunci când este cu sume. Nu se depune pe 0.
  4. Declarația 112 – dacă PFA, II, IF are angajați. Se depune lunar sau trimestrial.

Cum determin perioada fiscală la TVA?

În ceea ce priveste perioada fiscală la TVA, putem avea trei situații conform Codului Fiscal Art. 322.

1. PF = LUNA, CA < 100.000 Euro, NU s-a efecuat AIC de bunuri ===> PF = TRIMESTRUL

– până pe 15.01 se depune D010 sau D070, în care se declară CA realizată pe anul precedent și se bifează schimbarea perioadei fiscale de la lună la trimestru.

2. PF = TRIMESTRUL, CA > 100.000 Euro ===> PF = LUNA

– până pe 15.01 se depune D010 sau D070, în care se declară CA realizată pe anul precedent și se bifează schimbarea perioadei fiscale de la trimestru la lună.

3. PF = TRIMESTRUL, CA < 100.000 Euro, NU a efectuat AIC de bunuri ===> PF = TRIMESTRUL

– până pe 25.01 se depune D094, în care se declară CA și se menționează faptul că nu s-au efectuat AIC de bunuri în anul precedent.

Pentru cursul euro se folosește cursul de la sfârșitul anului, valabil pentru 31 decembrie. Anul acesta cursul valabil este de 4,5411 lei.

Atenție! Persoanele impozabile care au avut în anul precedent ca perioadă fiscală LUNA pentru că au efectuat AIC de bunuri, vor avea LUNA și pentru anul curent.

Cum se determină cifra de afaceri de 100.000 Euro la TVA?

Este vorba despre cifra de afaceri stipulată la art. 310 din Codul Fiscal.

Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală (fără TVA) a operaţiunilor taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România.

Nu se cuprind in cifra de afaceri livrările de mijloace fixe și livrările de active necorporale dacă sunt accesorii activității principale.

În cifra de afaceri se cuprind inclusiv facturile de avansuri încasate sau neîncasate și alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.


AIC = achiziție intracomunitară.
PF = perioada fiscală.
CA = cifra de afaceri.

Baza legala: Art. 322 Noul Cod Fiscal.

Ce documente trebuie să prezinți în cazul unui control ANAF?

În cadrul unei campanii de informare desfășurate de ANAF la nivel național, au apărut materiale informative care detaliază aspectele urmărite în cazul unor controale ANAF.

Așadar documentele cerute în cazul unui control ANAF sunt:

1. Casa de marcat
Lângă casa de marcat trebuie să puteți pune la dispoziție:
– cartea de intervenții;
– declarația de instalare a casei de marcat;
– registrul special al casei de marcat.

2. Registrul de casă
Pentru justificarea încasărilor și plăților se întocmește registrul de casă.
ANAF controlează raportul X al casei de marcat din care rezultă totalul vânzărilor până la momentul controlului.
Solicită de asemenea documente de plată (chitanțe, dispoziții de plată) pentru sumele scoase din unitate cu diferite justificări (plată furnizor, plată salarii, depunere bani în banca, etc) și documentele de încasare (chitanțe pentru perioda de nefuncționalitate a casei de marcat – încasări trecute defapt și în registrul special al casei de marcat, dispoziții de încasare).

3. Documente care atestă proveniența mărfuriilor din unitate și documentele de evidență gestionară
Acestea pot fi:
– facturi;
– avize de însoțire a mărfii;
– documente vamale;
– borderouri de achiziție (Atenție! Borderoul de achiziție NU este pentru produsele agricole)
– file din carnetele de comercializare a produselor din sectorul agricol;
– note de recepție și constatare de diferențe;
– alte documente de evidență a stocurilor, adoptate prin proceduri proprii cu privire la conducerea contabilității, respectiv prin intermediul politicilor contabile (de exemplu raport de gestiune, balanța analitică a stocurilor, fișe de magazie etc.)

4. Registrul unic de control

Te rog să observi importanța Manualului de politici contabile, prin intermediul lui ne este oferită posibilitatea de a ne organiza contabilitatea. Acest manual primește o tot mai mare importanță. Prin Manualul de politici contabile ne stabilim și circuitul documentelor, ce documente se întocmesc, etc.

A doua observație importantă, zic eu, este accentul care se pune pe contabilitatea primară în timp real. În cadrul fiecărei unități trebuie ținută contabilitatea primară în timp real.

Așadar, ține cont de aceste aspecte în organizarea activității tale.


Dacă crezi că te ajută, îți recomand, să consulți documentele care sunt cerute la controalele ITM pe relații de muncă.

Diurnă PFA fără angajați – tratament vechi vs. tratament nou

În rândurile de mai jos, vreau să parcurgem împreună, argumentarea legală pentru recunoașterea indemnizației de delegare (diurnă) de PFA, II sau IF. Acest material vă poate fi util în relația cu organul de control ANAF, mai ales pentru perioadele anterioare 2016, unde avem cazuri când nu vor să recunoască cheltuiala cu diurna.

În primul rând

Legea 571/2003 respectiv Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, prevalează în fața Legi 53/2003 privind Codului Muncii.

Codul Fiscal stabilește cadrul legal privind impozitele, taxele și contribuțiile sociale obligatorii.

Codul Muncii reglementează domeniul raporturilor de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum și jurisdicția muncii.

Așadar, un PFA fără angajați NU este interesat de prevederile Codului Muncii în ceea ce privește cheltuielile deductibile și cheltuielile nedeductibile.

Tratament vechi

Prevederi aferente Legii nr. 571/2003 – Codul Fiscal vechi, valabil până la sfârșitul lui 2015

Potrivit art.48, alin.4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, de către contribuabilii care determină venitul net din activităţi independente pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.

Conform punctului 38 din H.G.44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, dat în aplicarea art. 48 din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile, de exemplu: ”cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate, care este deductibilă limitat.”

Este firesc ca deplasarea să fie efectuată în scopul realizării de venituri taxabile. Consider că justificarea cu documente se referă la existența ordinului de deplasare, ștampilat și semnat de către reprezentantul firmei unde se face deplasarea, la care se anexează, eventual, biletele de transport și actele de cazare.

In temeiul art. 43-48 din Codul Muncii, indemnizația de delegare este un drept cuvenit persoanelor fizice care au calitatea de salariat, pe perioada exercitării temporare din dispoziția angajatorului a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului de muncă al salariatului.

Însă Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, NU limitează indemnizația de delegare numai pentru anagajați. Vezi punctul 38 din H.G. 44/2004.

Până la sfârșitul anului 2015, consider că în cazul în care persoana fizică autorizată care desfăşura activităţi independente NU avea salariaţi, indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate, ERA cheltuială deductibilă dacă această cheltuială era efectuată în scopul realizării de venituri impozabile şi era justificată cu documente.

Tratament nou

Legea nr. 227/2015 – Codul Fiscal nou, valabil începând cu 2016

Potrivit art.68 alin.4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, de către contribuabilii care determină venitul net din activităţi independente pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă potrivit art.68 din Codul fiscal, sunt:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite.

Deci se menține aceleași prevederi ca și până în 2015 DAR observăm că Legea 227/2015 împarte cheltuielile pe perioada delegării/detașării în două:

g) să fie efectuate pentru salariați pe perioada delegării/detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizațiile plătite acestora, precum și cheltuielile de transport și cazare;

h) să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care își desfășoară activitatea individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, în scopul desfășurării activității, reprezentând cheltuieli de cazare și transport, altele decât cele prevăzute la alin. (7) lit. k);

Dacă analizăm Normele metodologice – H.G. 1/2016 punctul 7, subpunctul 5:

  • ”t) cheltuielile efectuate pentru salariați pe perioada delegării/detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizațiile plătite acestora, precum și cheltuielile de transport și cazare”

comparat cu textul vechi al Normelor metodologice valabile până în 2015 – H.G. 44/2004, punctul 38, subpunctul 23:

  • ”cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate, care este deductibilă limitat”.

Observăm că numai din 2016 este specificată obligativitatea ca aceste cheltuieli să fie efectuate pentrusalariați!

Concluzie

În baza celor expuse, consider că începând cu 2016, pentru contribuabilul PFA este cheltuială deductibilă numai partea de cheltuieli de cazare și transport, fără îndemnizație de delegare, detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate (diurna). Începând cu 2016, PFA are dreptul să își deducă indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate (diurna), NUMAI dacă are angajați.